Stresul, un cuvânt care ne ajunge la urechi din ce în ce mai des. Este imposibil să nu îl cunoaștem și să nu îl recunoaștem. Îl întâlnim în viața de zi cu zi și îl considerăm responsabil pentru multe dintre afecțiunile pe care le avem. Dar știm exact care sunt acei factori stresori care ne afectează?
Am provocat câțiva dintre specialiștii din comunitatea ATLAS să ne dezvăluie un top al factorilor cauzatori de stres pe care ei i-au întâlnit și să ne ofere informații despre cum să îi recunoaștem și să îi combatem.
Cel de-al doilea articol din serie este scris de psihologul Andrei Moise, primul articol îl puteți citi aici.
Cu toții experimentăm stres în viața de zi cu zi. Pentru că problemele de sănătate sunt cauzate sau influențate de stres, este important să înțelegi cum stresul te poate afecta și cum ai putea să-l gestionezi.
Ce este stresul?
Stresul este răspunsul corpului la schimbare, el apare atunci când situațiile, sarcinile sau problemele sunt percepute ca amenințătoare sau ca fiind dificil de rezolvat.
Stresul poate fi benefic, producând un impuls care te va ajuta să treci prin diverse situații, cum ar fi deadline-urile sau examenele, acesta fiind numit eustress. Cu toate acestea, o cantitate extremă de stres (distress) poate avea consecințe asupra sănătății, și poate afecta sistemul imunitar, cardiovascular, neuroendocrin și sistemul nervos central, având un efect emoțional sever.
Cercetările arată că acesta poate contribui la dezvoltarea unor probleme de sănătate majore, cum ar fi:
- bolile de inimă,
- depresia,
- obezitatea,
- anxietatea,
- insomnia
- un sistem imunitar slăbit.
Cum poți identifica sursa stresului?
Mulți oameni sunt stresați de locurile lor de muncă, de relațiile lor, de problemele financiare, problemele de sănătate și de lucruri mai banale cum ar fi aglomerarea urbană sau programele agitate. Abilitățile de a face față acestor factori stresori pot ajuta la reducerea experienței de stres.
Pentru a identifica sursa stresului, m-am gândit ca te-ar ajuta un top al factorilor stresori conform studiilor:
- Problemele financiare
- Locul de muncă
- Relațiile personale
- Parentingul
- Stresorii de zi cu zi (aglomerarea urbană, traficul, întârziatul, etc.)
Pentru a identifica sursa stresului, gândește-te la sursele enumerate mai sus și vezi pe care o asociezi cu simptomele stresului.
Care sunt simptomele stresului?
Acestea sunt semnalele că nu ești OK:
1. Simptomele emoționale
- frustrare
- furie
- te simți copleșit, ca și când ai pierde controlul
- te simți rău în ceea ce privește propria persoană (stimă de sine scăzută)
2. Simptome fiziologice
- energie scăzută
- dureri de cap
- greață
- tensiune și durere musculară
- dureri în piept
- tahicardie
- insomnie
- infecții frecvente
- răcești mai des
- dorință sexuală scăzută
- transpirații
- mâini și picioare reci
- gură uscată
3. Simptome cognitive
- îngrijorări dese
- incapacitatea de a te concentra
- raționament scăzut
- gândire pesimistă
- memorie slabă
4. Simptome comportamentale
- procrastinare
- comportamente agresive
- utilizarea mai frecventă a alcoolului, țigărilor sau drogurilor
- mâncatul compulsiv
Deoarece oamenii fac față stresului diferit, simptomele pot varia și pot fi confundate cu alte afecțiuni. De aceea este important să discuți cu psihologul tău.
Cum te poate ajuta un specialist prin ședințele de psihoterapie de scurtă durată online?
Psihoterapia cognitivă pentru stres se bazează pe premisa că nu evenimentele din viața noastră ne produc stres, ci modul în care ne gândim la ele, cum le percepem.
Nu de puține ori am auzit că traficul și timpul “pierdut pe drum” sunt o sursă de stres a persoanelor cu care lucrez. Dar cum de nu este o sursă pentru toate persoanele? Una dintre ele poate vedea acea situație ca o ocazie pentru a asculta muzică, pentru a asculta un audio book sau pentru a citi, o alta poate să nu conștientizeze aglomerația, iar cea de-a treia se poate stresa teribil.
Unele persoane se stresează cu privire la task-urile primite la job, iar altele nu.
Cum explicăm aceste diferențe? Gândurile noastre colorează evenimentele. Pattern-urile de gândire disfuncționale, distorsiunile cognitive (erorile de logică), ne pot duce la comportamente dezadaptative, de exemplu evitarea, și la emoții negative, cum ar fi furia sau anxietatea.
Un specialist te va învăța să le identifici și să modifici aceste pattern-uri pentru a obține o calitate a vieții mai bună.
Studii recente au arătat că psihoterapia online este cel puțin la fel de eficientă ca mersul la cabinetul psihologului și îi oferă clientului flexibilitatea necesară și confortul propriei case (sau a unui alt loc la fel de familiar).
Ședințele online îți vor economisi timpul pe care l-ai pierde pe drum.
Programează acum o ședință cu Andrei .
