Anxietatea sau căpcăunul din orice dulap. Cum o tratăm?

Din mijlocul trilogiei Depresie-Anxietate-Stres, în acest articol vorbim despre Anxietate, care face ea ce face și reușește cumva să fie cea dintâi.

Vine de mână cu toate celelalte surate, participă la toate reuniunile fobiilor, depresiei, tulburărilor și gândurilor nefaste, chiar și a celor din farfurie. Îi place tensiunea pe care o conturează în mintea ta.

Lasă celelalte afecțiuni să își facă de cap din când în când și nu o deranjează nici să fie permanent în centrul atenției. Anxietatea are momente când joacă ascunsă propriul rol și pândește de după cortină, până când te lasă fără pic de LOGICĂ și tihnă.

Despre toate acestea, a detaliat în continuare Mihai Bran, medic primar psihiatru, psihoterapeut  și co-fondator Hilio.

Ce este anxietatea?

Anxietatea este o reacție normală la stres. Este o emoție caracterizată de sentimente de tensiune, gânduri de îngrijorare și modificări fizice, precum tensiune arterială crescută.

Starea de anxietate este o stare firească pe care orice organism uman o resimte în preajma unei amenințări. Aceste sentimente sunt ușor de justificat și considerate normale.

Anxietatea este considerată o problemă atunci când simptomele interferează cu capacitatea unei persoane de a dormi sau de a funcționa. În general, anxietatea apare atunci când reacția unei persoane este exagerată și complet disproporționată – se așteaptă ca rezultatul să fie unul negativ când, de fapt, totul este mult mai menajabil.

Episodul clasic de anxietate

Acesta este un episod de anxietate tranzitorie, de scurtă durată, care apare într-o anumită situație stresantă sau în fața unui eveniment neașteptat. Cu toții întâmpinăm, ocazional, o stare generală de îngrijorare sau frică înainte de un eveniment pe care-l considerăm important, precum:

• un examen,
• un interviu,
• o prezentare de proiect și așa mai departe.

Aceste sentimente sunt ușor de justificat și considerate normale.

După încheierea evenimentului sau situației care a cauzat anxietatea, starea de anxietate dispare de obicei sau se ameliorează semnificativ.

Tulburari anxioase

Tulburările de anxietate sunt afecțiuni psihologice mai complexe, în care anxietatea este persistentă și intervine semnificativ în viața de zi cu zi a persoanei, chiar și în absența unor evenimente stresante sau tensionate.

În cazul tulburărilor de anxietate, simptomele pot persista pe termen lung și pot afecta în mod negativ viața socială, profesională sau personală a individului. De asemenea, pot fi prezente și simptome fizice, cum ar fi dureri de cap, dureri musculare și tulburări digestive.

Tipuri de anxietate

Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate, cele mai frecvent întâlnite fiind:

• tulburarea de anxietate generalizată (TAG);
• tulburarea de anxietate socială (fobie socială);
• tulburările de panică (atacul de panică);
• anxietatea datorată fobiilor specifice (agorafobia etc);
• mutismul selectiv (anxietatea/incapacitatea în special a copiilor de a se exprima în public etc);
• anxietatea de separare;
• anxietatea datorată consumului de substanțe (sau a anumitor medicamente);
• tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC);
• tulburarea de stres post-traumatic (TSPT).

Este posibil să experimentezi mai mult de o tulburare de anxietate. Pentru unii oameni, anxietatea poate fi legată și de o problemă de sănătate ascunsă. 

Diferența principală dintre episodul clasic de anxietate și tulburările de anxietate constă în intensitate, durată și impactul asupra vieții persoanei. În timp ce un episod clasic de anxietate este o reacție normală și tranzitorie, tulburările de anxietate reprezintă afecțiuni clinice care necesită adesea intervenții terapeutice adecvate.

Dacă simți că anxietatea îți afectează în mod semnificativ viața de zi cu zi sau persistă pe termen lung, este recomandat să consulți un specialist în sănătate mintală pentru evaluare și îndrumare. Poți, de asemnea, completa testul DASS-21 care evaluează starea ta emoțională din ultima perioadă și se concentrează pe trei dimensiuni: depresie, anxietate și stres.

Factori de risc pentru apariția anxietății

Există o serie de factori de risc care pot contribui la dezvoltarea tulburărilor de anxietate. Acești factori pot fi individuali, genetici, psihologici sau de mediu. Iată câțiva dintre cei mai comuni factori de risc asociați cu tulburările de anxietate:

• Istoricul familial – persoanele cu membri ai familiei care au avut tulburări de anxietate au un risc mai mare de a dezvolta și ei astfel de tulburări. Acest lucru sugerează că există o componentă genetică asociată cu anxietatea.
• Traumele și evenimentele stresante – traumele din copilărie, cum ar fi abuzul fizic sau emoțional sau evenimentele stresante majore, cum ar fi pierderea unei persoane dragi sau un dezastru natural, pot crește riscul de anxietate pe termen lung.
• Personalitatea și temperamentul – persoanele mai timide, introvertite sau cu tendințe perfecționiste pot fi mai predispuse la anxietate.
• Stilul de viață și obiceiurile de coping – consumul excesiv de alcool sau droguri și lipsa unor strategii eficiente de gestionare a stresului pot contribui la creșterea riscului de anxietate.
• Problemele de sănătate fizică – unele afecțiuni medicale, cum ar fi cele cardiovasculare, probleme hormonale sau alte condiții fizice pot fi asociate cu tulburările de anxietate.
• Schimbările și evenimentele din viața de zi cu zi – schimbările majore în viață, cum ar fi mutarea într-un alt loc, schimbarea job-ului sau divorțul pot declanșa anxietatea.
• Nivelul de stres cotidian – experimentarea unui anumit nivel de stres cronic în viața de zi cu zi, fie la locul de muncă, fie în relații sau în alte aspecte ale vieții poate contribui la dezvoltarea anxietății.
• Bolile cronice sau invaliditatea – persoanele care se confruntă cu boli cronice sau cu afecțiuni fizice sau invaliditate pot prezenta un risc mai mare de anxietate.

Când încep și cum se manifestă tulburările de anxietate?

Simptomele pot începe în copilărie sau adolescență și pot continua până la maturitate.

Starea de anxietate ocazională este o parte cât se poate de normală a vieții. Cu toate acestea, persoanele cu tulburări de anxietate au adesea griji intense, excesive și persistente și temeri cu privire la situațiile de zi cu zi. Tulburările de anxietate au episoade repetate de sentimente bruște de anxietate intensă și frică sau teroare care atinge un vârf într-o chestiune de minute (binecunoscutele atacuri de panică).

Aceste sentimente de anxietate și panică interferează cu activitățile de zi cu zi (performanța la locul de muncă, la scoală și în relații), sunt dificil de controlat, sunt disproporționate în comparație cu pericolul real și pot dura mult timp. Pentru a preveni aceste sentimente, uneori ai tendința de a evita anumite locuri sau situații.

Simptome comune de anxietate

Fizic vorbind, anxietatea este anunțată de:

• tulburările respiratorii
• transpirații excesive
• iritabilitate
• palpitații
• dureri în piept
• probleme de concentrare
• tulburări ale somnului
• grija excesivă
• temeri iraționale
• probleme digestive
• panică
• perfecționism

Îngrijorarea poate fi de ajutor atunci când te stimulează să iei măsuri și să rezolvi probleme. Însă, dacă începi să te gândești la “ce-ar fi dacă” sau îți faci scenarii, îngrijorarea devine o problemă. Îndoielile și temerile pot deveni paralizante. În felul acesta îți consumi toată energia și îți ridici gradul de anxietate la cote maxime.

Studiile longitudinale au arătat că persoanele care au prezentat anxietate semnificativă, netratată, au dezvoltat ulterior depresii.

Anxietatea și durerile în piept

Una dintre manifestările fizice ale anxietății este durerea sau disconfortul în piept. Această durere poate fi acută și adesea este confundată cu simptomele unui atac de cord, de agină pectorală sau ale altor afecțiuni ale inimii, ceea ce poate amplifica și mai mult anxietatea.

Oricare ar fi cauza, este important să se diferențieze durerea în piept cauzată de probleme cardiace de cea legată de anxietate. În ambele situații, este esențial să se caute ajutor medical pentru a determina cauza exactă și pentru a primi tratamentul adecvat.

Cauzele anxietății și factori de risc

Cauzele exacte ale apariției anxietății nu sunt pe deplin cunoscute, iar cercetările au arătat că apariția și dezvoltarea tulburărilor de anxietate este complexă și poate rezulta dintr-o combinație de factori biologici, de mediu și experiențe de viață, precum:

• Istoricul familial – tulburările de anxietate pot fi transmise în familie, sugerând o componentă genetică sau învățată.
• Chimia creierului – nivele anormale ale anumitor neurotransmițători în creier pot contribui la anxietate.
• Expunere la evenimente stresante – situații precum pierderea locului de muncă, trecerea printr-un divorț, decesul unei persoane dragi sau expunerea la medii stresante sau negative în copilărie (trauma, abuz, neglijare).
• Probleme de sănătate fizică – anumite afecțiuni de sănătate precum bolile de plămâni, de inimă sau tiroidă, pot declanșa sau exacerba simptomele anxietății.
• Utilizarea substanțelor – utilizarea sau renunțarea la consumul de substanțe care provoacă dependența, inclusiv alcool, cofeină, nicotină și anumite medicamente, poate declanșa simptome de anxietate sau le poate agrava.
• Alte tulburări de sănătate mintală – existență unei alte tulburări de sănătate mintală diagnosticată, cum ar fi depresia, poate determina un risc mai mare de a avea și o tulburare de anxietate.
• Genul și vârsta – femeile sunt diagnosticate cu tulburări de anxietate mai frecvent decât bărbații, deși motivul este probabil o combinație de factori hormonal, environmental și social.

Comorbiditatea

Prezența mai multor afecțiuni la un pacient se numește comorbiditate. În ceea ce privește anxietatea, vorbim despre prezența a mai multor tulburări de anxietate care se petrec în același timp, cum ar fi fobia socială și tulburările de panică. Dar se poate manifesta și prin apariția unei tulburări de anxietate cuplată cu o tulburare de altă natură, actor recurent fiind depresia.

Comorbiditatea anxietate-depresie

Coexistența anxietății și a depresiei este extrem de frecventă. Astfel, cam o treime dintre persoanele care prezintă anxietate generalizată sau tulburare de panică (atacuri de panică repetate) vor prezenta și o simptomatologie depresivă la un moment dat. Pe de altă parte aproximativ două treimi dintre persoanele cu depresie întrunesc criteriile unei tulburări de anxietate.

Studiile au arătat că între 50% și 70% dintre persoanele care suferă de depresie au fost tratate și pentru anxietate, de-a lungul evoluției afecțiunii lor.

Riscul de a dezvolta un episod depresiv major este de 9 ori mai mare la persoanele care suferă sau au suferit de fobie simplă, de 11 ori mai mare la cei cu tulburare obsesiv-compulsivă, de 15 ori mai mare la cei cu agorafobie, de 19 ori mai mare la cei cu tulburare de panică.

Totodată, existența unui episod depresiv major în istoricul unei persoane cu atacuri de panică reprezintă un factor de evoluție nefavorabilă a tulburării de panică.

Peste 40% dintre persoanele care suferit un episod depresiv vor prezenta tulburări de anxietate și 25% dintre persoanele cu anxietate vor prezenta cel puțin un episod depresiv. O cincime (20%) dintre persoanele deprimate au prezentat atacuri de panică.

Studiile efectuate în rândul persoanelor care sunt consultate în cabinetul medicului de familie arată că în aproximativ 70% din cazuri depresia se asociază cu anxietatea. De remarcat că agravarea depresiei antrenează și accentuarea simptomatologiei anxioase și viceversa.

Comorbiditatea anxietate – depresie are un impact negativ asupra:

• gravității afecțiunii persoanelor în cauză,
• evoluției afecțiunilor,
• adaptării sociale,
• răspunsului la tratament al anxietatii.

Comorbiditatea dintre tulburările de anxietate și alcool

Anxietatea este corelată cu un consum abuziv de alcool sau chiar cu dependența de alcool. Consumul abuziv de alcool poate fi trăit ca anxiolitic, acționând pe simptomele anxioase preexistente. Pe de altă parte, consumul excesiv de alcool poate conduce la apariția unor tulburări de anxietate sau la depresie.

Aproximativ 25% dintre persoanele care solicită consultații pentru tulburările anxioase sunt persoane cu un consum excesiv de alcool. Dintre aceștia, 7-18% prezintă atacuri de panică.

Cum scap de anxietate?

1. Pune-ți corpul în mișcare – Eliberează-ți o oră pe zi din programul tău și încearcă să te deconectezi de la cotidian. Gimnastică, jogging, înot sau fitness, oricare dintre ele reprezintă o bună modalitate de a-ți regla problemele cu somnul și respirația și te pot ține departe de stările anxioase.
2. Fă o schimbare vis-a-vis de mediul în care îți desfășori activitățile zilnice – Înconjoară-te de oameni optimiști, înveselește-ți casa/biroul/mașina prin adăugarea unor artificii (tablouri, flori, alte obiecte decorative). Poți ține un jurnal în care să notezi zilnic câte ceva despre evoluția stării tale, lucru pe care îl poți face completând rapid testul pentru calitatea vieții.
3. Evită consumul de zahăr, alcool și cofeină
   • Zahărul te alimentează cu energie, dar după foarte puțin timp te face să treci din starea de bine într-una de moleșeală fizică.
   • Alcoolul este o falsă soluție pentru anxietate. Un procent considerabil dintre cei afectați de acest tip de stare apelează la acest tratament. E de la sine înțeles că rezultatele nu sunt unele favorabile.
   • Cofeina poate acutiza tulburările de somn. Mai mult, este deja cunoscut faptul că această substanță contribuie la deshidratarea organismului.
4. Relaxează-te – Când te simți copleșit, încearcă să te relaxezi. Există foarte multe modalități de relaxare la care poți apela. Fie că vorbim despre muzică, fie că ne referim la masaj și chiar în cazul în care ne rezumăm la ceaiul de iasomie, programul de relaxare n-ar trebui neglijat.
5. Dormi suficient – Unul dintre cele mai bune sfaturi pe care poți să-l primești când vine vorba de stările de neliniște și anxietate, este să te odihnești cât simți că ai nevoie.

Anxietatea îți absoarbe energia. Cele șapte-opt ore de somn ar trebui să fie respectate, mai ales în cazul persoanelor ce prezintă simptome ale anxietății. La fel de important, nu-ți face griji dacă nu ai dormit suficient într-o seară – poți să funcționezi a doua zi fără probleme și nu se va întâmplă nimic dramatic.

Tratament anxietate – apeleaza la un specialist

Apelează la specialiștii în terapie pentru a ști care este cea mai bună variantă de abordare terapeutică pentru tine. Ei te vor ajuta să schimbi abordarea modelelor negative și a modului distorsionat în care privești lumea. Și pe tine!

Terapie

Terapia cognitiv-comportamentală este, de obicei, abordarea terapeutică pentru tulburările de anxietate. Cercetările au arătat că este eficientă în tratamentul tulburărilor de panică, fobiilor, tulburărilor de anxietate socială și în cazul tulburărilor de anxietate generalizată, printre multe alte condiții.

Dispariția simptomelor poate dura destul de mult – de la caz la caz, dar în principiu poate dura până la 6 săptămâni, important este ca pacientul să nu-și piardă încrederea și să continuie.

Medicamente anxietate

Tratamentul medicamentos folosit pentru această tulburare este, de obicei, cel antidepresiv, iar benzodiazepinele, care pot fi recomandate și foarte folositoare la începutul procesului terapeutic, pot crea o creștere ușoară a anxietății. În anumite condiții, medicul poate prescrie și alte medicamente pentru ameliorarea pe termen scurt a simptomelor.

Ceea ce este foarte important e ca pacientul să-și facă așteptări realiste de la bun început și să nu-și creeze fantezii utopice, în care tulburarea este tratată foarte ușor în decursul unei perioade foarte scurte de timp.

Dacă te confrunți cu simptome de anxietate, este recomandat să consulți un specialist în sănătate mintală pentru evaluare și îndrumare adecvată în tratarea anxietătii.

Surse:

https://www.psychiatry.org/patients-families/anxiety-disorders/what-are-anxiety-disorders
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anxiety/symptoms-causes/syc-20350961
https://www.healthline.com/health/anxiety
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder/overview/
https://www.psychiatry.org/patients-families/anxiety-disorders/what-are-anxiety-disorders
https://www.webmd.com/anxiety-panic/anxiety-disorders
https://www.healthline.com/health/anxiety/anxiety-chest-pain