Anxietatea sau căpcăunul din orice dulap. Cum o tratăm?

Din mijlocul trilogiei Depresie-Anxietate-Stres, în acest articol vorbim despre Anxietate, care face ea ce face și reușește cumva să fie cea dintâi.

Vine de mână cu toate celelalte surate, participă la toate reuniunile fobiilor, depresiei, tulburărilor și gândurilor nefaste, chiar și a celor din farfurie. Îi place tensiunea pe care o conturează în mintea ta.

Lasă celelalte afecțiuni să își facă de cap din când în când și nu o deranjează nici să fie permanent în centrul atenției. Anxietatea are momente când joacă ascunsă propriul rol și pândește de după cortină, până când te lasă fără pic de LOGICĂ și tihnă.

Despre toate acestea, a detaliat în continuare Mihai Bran, medic primar psihiatru, psihoterapeut  și co-fondator Hilio.

Ce este anxietatea?

Anxietatea este o problemă de sănătate mintală tot mai frecventă în societatea modernă. Acest articol explorează în detaliu ce înseamnă anxietatea, cum se manifestă, care sunt cauzele ei și care sunt cele mai eficiente metode de tratament și gestionare. Înțelegerea acestei tulburări este esențială pentru a putea oferi sprijin adecvat celor afectați și pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor care se confruntă cu anxietate.

Ce înseamnă anxietatea – definiție și concepte de bază

Anxietatea reprezintă o stare care se caracterizată prin sentimente intense de neliniște, teamă și îngrijorare cu privire la situații sau evenimente viitoare. Deși este o reacție normală la stres, anxietatea poate deveni problematică atunci când este excesivă sau persistentă, interferând cu activitățile zilnice.

Principalele aspecte care definesc anxietatea includ:

• Sentimente intense și greu de controlat de teamă sau îngrijorare;
• Simptome fizice precum tahicardie, transpirații, tremurături;
• Tendința de a evita situațiile care declanșează anxietatea;
• Dificultăți de concentrare și tulburări de somn.

Din perspectivă medicală, anxietatea este considerată o tulburare atunci când simptomele persistă timp îndelungat și afectează semnificativ calitatea vieții. Există mai multe tipuri de tulburări anxioase, fiecare cu caracteristici specifice.

Cauzele anxietății sunt complexe și pot include factori genetici, biologici, de mediu și psihologici. Înțelegerea naturii anxietății și recunoașterea simptomelor sale sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a acestei stări și îmbunătățirea bunăstării celor afectați.

Episodul clasic de anxietate

Acesta este un episod de anxietate tranzitorie, de scurtă durată, care apare într-o anumită situație stresantă sau în fața unui eveniment neașteptat. Cu toții întâmpinăm, ocazional, o stare generală de îngrijorare sau frică înainte de un eveniment pe care-l considerăm important, precum:

• un examen,
• un interviu,
• o prezentare de proiect și așa mai departe.

Aceste sentimente sunt ușor de justificat și considerate normale.

După încheierea evenimentului sau situației care a cauzat anxietatea, starea de anxietate dispare de obicei sau se ameliorează semnificativ.

Tulburari anxioase

Tulburările de anxietate sunt afecțiuni psihologice mai complexe, în care anxietatea este persistentă și intervine semnificativ în viața de zi cu zi a persoanei, chiar și în absența unor evenimente stresante sau tensionate.

În cazul tulburărilor de anxietate, simptomele pot persista pe termen lung și pot afecta în mod negativ viața socială, profesională sau personală a individului. De asemenea, pot fi prezente și simptome fizice, cum ar fi dureri de cap, dureri musculare și tulburări digestive.

Simptomele anxietății – manifestări fizice și psihologice

Anxietatea este o reacție naturală a organismului nostru la stres, dar atunci când devine persistentă și intensă, poate afecta serios viața de zi cu zi. Aceasta poate să se manifeste sub diferite forme și să aibă atât simptome fizice, cât și psihologice, care pot varia de la o persoană la alta.

Simptome fizice ale anxietății

Cele mai frecvente anxietatea simptome fizice includ:

• Palpitații și ritm cardiac accelerat;
• Respirație rapidă sau senzație de sufocare;
• Transpirație excesivă și tremurături;
• Tensiune musculară și dureri de cap;
• Probleme digestive (greață, crampe abdominale);
• Amețeli sau stări de leșin.

Manifestări psihologice ale anxietății

La nivel mental și emoțional, anxietatea se poate manifesta prin:

• Îngrijorare excesivă și persistentă;
• Dificultăți de concentrare și luare a deciziilor;
• Iritabilitate și schimbări de dispoziție;
• Sentimentul de pericol iminent;
• Gânduri catastrofice și frică irațională;
• Insomnie sau somn agitat.

Impactul anxietății asupra comportamentului

Anxietatea poate determina și modificări comportamentale, cum ar fi:

• Evitarea situațiilor percepute ca amenințătoare;
• Izolare socială și retragere din activități plăcute;
• Dificultăți în îndeplinirea sarcinilor zilnice;
• Comportamente compulsive (verificări repetate, ritualuri).

Este important de reținut că intensitatea și frecvența simptomelor pot varia de la o persoană la alta. Unii indivizi pot experimenta doar câteva semne anxietate, în timp ce alții pot resimți o gamă mai largă de manifestări. Recunoașterea acestor simptome este esențială pentru a putea solicita ajutor specializat la timp și a preveni agravarea stării de anxietate.

Tipuri de anxietate și tulburări anxioase

Anxietatea poate lua diverse forme, iar atunci când devine cronică sau excesivă, poate evolua în diferite tulburări anxioase. Fiecare tip de tulburare are caracteristici specifice și poate necesita abordări terapeutice diferite.

Tulburarea de anxietate generalizată (TAG)

TAG se caracterizează prin anxietate și îngrijorare excesivă cu privire la diverse aspecte ale vieții, persistente timp de cel puțin 6 luni. Anxietate generalizată simptome fizice includ:

• Agitație și neliniște constantă;
• Oboseală cronică;
• Dificultăți de concentrare;
• Iritabilitate crescută;
• Tensiune musculară persistentă;
• Tulburări de somn.

Tulburarea de panică

Implică atacuri de panică recurente și neașteptate, însoțite de simptome intense precum:

• Palpitații și dureri în piept;
• Transpirații abundente;
• Tremurături incontrolabile;
• Senzație acută de sufocare;
• Frică intensă de pierderea controlului sau de moarte iminentă.

Fobia socială (anxietatea socială)

Fobia socială se manifestă prin teamă intensă în situații sociale sau de performanță, din cauza fricii de a fi judecat negativ. Simptomele pot include:

• Roșeață facială și transpirații excesive;
• Tremurături și bâlbâială;
• Evitarea marcată a situațiilor sociale;
• Anxietate anticipatorie legată de evenimente sociale.

Fobii specifice

Implică frică irațională și excesivă față de obiecte sau situații specifice, cum ar fi:

• Frica de înălțime (acrofobie);
• Frica de spații închise (claustrofobie);
• Frica de animale specifice (de exemplu, arahnofobia – frica de păianjeni);
• Frica de zbor (aviofobie).

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)

Caracterizată prin gânduri obsesive intruzive și comportamente compulsive repetitive. Simptomele pot include:

• Obsesii legate de contaminare, ordine sau simetrie;
• Compulsii de spălare, verificare sau aranjare;
• Ritualuri mentale complexe;
• Anxietate intensă legată de nerespectarea compulsiilor.

Recunoașterea simptomelor specifice fiecărui tip de tulburări de anxietate simptome este esențială pentru diagnosticarea corectă și alegerea tratamentului adecvat. Persoanele care se confruntă cu simptome persistente ar trebui să consulte un specialist în sănătate mintală pentru evaluare și îndrumare personalizată.

Cauzele anxietății – factori declanșatori și de risc

Înțelegerea anxietate cauze este fundamentală pentru dezvoltarea strategiilor eficiente de prevenție și tratament. Anxietatea poate fi rezultatul unei interacțiuni complexe între factori biologici, psihologici și de mediu.

Factori biologici

• Predispoziție genetică – studiile arată o componentă ereditară în dezvoltarea anxietății.
• Dezechilibre chimice cerebrale, în special ale neurotransmițătorilor precum serotonina și noradrenalina.
• Afecțiuni medicale precum hipertiroidismul, bolile cardiace sau diabetul.

Factori psihologici

• Experiențe traumatice din copilărie sau viața adultă.
• Stiluri de gândire negative și catastrofice.
• Perfecționismul și nevoia excesivă de control.
• Stimă de sine scăzută și sentimente de inadecvare.

Factori de mediu și stil de viață

• Stres cronic la locul de muncă sau în viața personală.
• Schimbări majore de viață (divorț, pierderea locului de muncă, deces în familie).
• Consum excesiv de cofeină, alcool sau substanțe psihoactive.
• Lipsa somnului adecvat și a exercițiului fizic regulat.

Factori de risc pentru dezvoltarea anxietății

Anumite caracteristici pot crește vulnerabilitatea unei persoane la anxietate:

• Gen – femeile prezintă un risc mai ridicat de a dezvolta tulburări anxioase.
• Vârstă – anxietatea apare frecvent în adolescență și la adulții tineri.
• Personalitate – indivizii introvertiți sau cu un temperament anxios sunt mai predispuși.
• Comorbidități psihiatrice – prezența altor afecțiuni de sănătate mintală poate amplifica riscul.
• Izolare socială și lipsa unui sistem de suport adecvat.

Înțelegerea acestor factori de risc anxietate poate ajuta la identificarea persoanelor vulnerabile și la implementarea unor strategii de prevenție eficiente. Este important de reținut că prezența unuia sau mai multor factori de risc nu determină inevitabil dezvoltarea anxietății, ci doar crește probabilitatea apariției acesteia.

Comorbiditatea

Prezența mai multor afecțiuni la un pacient se numește comorbiditate. În ceea ce privește anxietatea, vorbim despre prezența a mai multor tulburări de anxietate care se petrec în același timp, cum ar fi fobia socială și tulburările de panică. Dar se poate manifesta și prin apariția unei tulburări de anxietate cuplată cu o tulburare de altă natură, actor recurent fiind depresia.

Comorbiditatea anxietate-depresie

Coexistența anxietății și a depresiei este extrem de frecventă. Astfel, cam o treime dintre persoanele care prezintă anxietate generalizată sau tulburare de panică (atacuri de panică repetate) vor prezenta și o simptomatologie depresivă la un moment dat. Pe de altă parte aproximativ două treimi dintre persoanele cu depresie întrunesc criteriile unei tulburări de anxietate.

Studiile au arătat că între 50% și 70% dintre persoanele care suferă de depresie au fost tratate și pentru anxietate, de-a lungul evoluției afecțiunii lor.

Riscul de a dezvolta un episod depresiv major este de 9 ori mai mare la persoanele care suferă sau au suferit de fobie simplă, de 11 ori mai mare la cei cu tulburare obsesiv-compulsivă, de 15 ori mai mare la cei cu agorafobie, de 19 ori mai mare la cei cu tulburare de panică.

Totodată, existența unui episod depresiv major în istoricul unei persoane cu atacuri de panică reprezintă un factor de evoluție nefavorabilă a tulburării de panică.

Peste 40% dintre persoanele care suferit un episod depresiv vor prezenta tulburări de anxietate și 25% dintre persoanele cu anxietate vor prezenta cel puțin un episod depresiv. O cincime (20%) dintre persoanele deprimate au prezentat atacuri de panică.

Studiile efectuate în rândul persoanelor care sunt consultate în cabinetul medicului de familie arată că în aproximativ 70% din cazuri depresia se asociază cu anxietatea. De remarcat că agravarea depresiei antrenează și accentuarea simptomatologiei anxioase și viceversa.

Comorbiditatea anxietate – depresie are un impact negativ asupra:

• gravității afecțiunii persoanelor în cauză,
• evoluției afecțiunilor,
• adaptării sociale,
• răspunsului la tratament al anxietatii.

Comorbiditatea dintre tulburările de anxietate și alcool

Anxietatea este corelată cu un consum abuziv de alcool sau chiar cu dependența de alcool. Consumul abuziv de alcool poate fi trăit ca anxiolitic, acționând pe simptomele anxioase preexistente. Pe de altă parte, consumul excesiv de alcool poate conduce la apariția unor tulburări de anxietate sau la depresie.

Aproximativ 25% dintre persoanele care solicită consultații pentru tulburările anxioase sunt persoane cu un consum excesiv de alcool. Dintre aceștia, 7-18% prezintă atacuri de panică.

Anxietatea și depresia – relația și diferențele dintre ele

Anxietatea și depresia sunt două tulburări de sănătate mintală frecvent întâlnite, care adesea coexistă și se influențează reciproc. Înțelegerea relației dintre aceste două afecțiuni și a diferențelor dintre ele este esențială pentru diagnosticarea și tratamentul corect.

Relația dintre anxietate și depresie

Anxietatea și depresia sunt strâns legate, mulți pacienți experimentând simptome depresie și anxietate simultan. Cercetările arată că aproximativ 60% dintre persoanele cu depresie prezintă și simptome de anxietate, în timp ce o proporție similară dintre cei cu tulburări de anxietate manifestă și simptome depresive.

Principalele moduri în care anxietatea și depresia se influențează reciproc sunt:

• Anxietatea cronică poate duce la epuizare și sentimente de deznădejde, favorizând apariția depresiei.
• Depresia poate amplifica temerile și îngrijorările, agravând simptomele de anxietate.
• Ambele afecțiuni pot avea la bază dezechilibre ale neurotransmițătorilor cerebrali.
• Factorii de stres și experiențele traumatice pot declanșa atât anxietatea, cât și depresia.

Diferențe între anxietate și depresie

Deși au multe în comun, anxietatea și depresia prezintă câteva diferențe cheie:

Simptome predominante:

• Anxietate severă: îngrijorare excesivă, frică, agitație, atacuri de panică.
• Depresie: tristețe profundă, lipsă de speranță, pierderea interesului și plăcerii.

Orientarea temporală:

• Anxietatea se concentrează pe viitor și posibile amenințări.
• Depresia se concentrează pe trecut și sentimente de vinovăție sau regret.

Nivelul de energie:

• Anxietatea cronică poate duce la agitație și hipervigilență.
• Depresia este adesea asociată cu oboseală și lipsă de energie.

Comportamente:

• Anxietatea poate duce la evitarea situațiilor temute.
• Depresia poate cauza retragere socială și izolare.

Abordarea terapeutică

Dată fiind relația strânsă dintre anxietate și depresie, o abordare terapeutică integrată este adesea cea mai eficientă. Aceasta poate include:

• Psihoterapie (în special terapia cognitiv-comportamentală);
• Medicație (antidepresive, anxiolitice);
• Tehnici de relaxare și mindfulness;
• Modificări ale stilului de viață (exerciții fizice, alimentație sănătoasă, somn suficient);
• Terapie de grup sau suport social.

Înțelegerea relației și diferențelor dintre anxietate și depresie este esențială pentru diagnosticarea corectă și tratamentul eficient al acestor afecțiuni. Persoanele care prezintă simptome anxietate și depresie ar trebui să consulte un specialist în sănătate mintală pentru o evaluare completă și un plan de tratament personalizat. Pentru o evaluare inițială, puteți încerca testul DASS-21 pentru depresie, anxietate și stres, care poate oferi o perspectivă asupra stării emoționale actuale.

Tratament anxietate – abordări terapeutice și medicamentoase

Tratament anxietate necesită o abordare personalizată, adaptată nevoilor specifice ale fiecărui pacient. Combinația dintre psihoterapie și tratament medicamentos s-a dovedit a fi cea mai eficientă strategie în gestionarea tulburărilor anxioase.

Psihoterapia

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este considerată cea mai eficientă formă de psihoterapie pentru tulburările anxioase. Aceasta ajută pacienții să:

• Identifice și modifice tiparele de gândire negative.
• Învețe tehnici de relaxare și gestionare a stresului.
• Dezvolte abilități de confruntare cu situațiile anxiogene.
• Se expună treptat la stimulii care declanșează anxietatea.

Alte forme de psihoterapie utilizate în tratamentul anxietății includ terapia de expunere, terapia de acceptare și angajament, și terapia psihodinamică.

Tratamentul medicamentos

Principalele clase de medicamente pentru anxietate sunt:

• Antidepresive – în special inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și inhibitorii recaptării serotoninei și noradrenalinei (IRSN).
• Anxiolitice – în special benzodiazepinele, utilizate pe termen scurt datorită riscului de dependență.
• Beta-blocante – pentru controlul simptomelor fizice ale anxietății în situații specifice.

Medicația este prescrisă și monitorizată atent de către medicul psihiatru, care ajustează schema tratament anxietate în funcție de răspunsul pacientului și de potențialele efecte secundare.

O abordare complexă în tratamentul anxietății combină de obicei mai multe dintre aceste metode, personalizate în funcție de severitatea simptomelor, preferințele pacientului și răspunsul la tratament. Colaborarea strânsă cu specialiștii în sănătate mintală este esențială pentru găsirea celei mai eficiente strategii terapeutice pe termen lung.

Cum scapi de anxietate – strategii și tehnici de gestionare

Gestionarea anxietății implică o abordare multifațetată, combinând diverse strategii și tehnici eficiente. Implementarea acestor metode în viața de zi cu zi poate ajuta semnificativ la reducerea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC)

TCC este o formă de psihoterapie dovedită eficientă în tratarea tulburărilor anxioase. Această metodă te ajută să:

• Identifici și modifici tiparele de gândire negative.
• Înveți tehnici de relaxare și gestionare a stresului.
• Dezvolți abilități de confruntare cu situațiile anxiogene.
• Te expui gradual la stimulii care declanșează anxietatea.

Tehnici de relaxare

Practicarea regulată a tehnicilor de relaxare poate reduce semnificativ nivelul de anxietate:

• Respirația profundă și controlată;
• Relaxarea musculară progresivă;
• Meditația și mindfulness-ul;
• Yoga sau alte practici de mișcare lentă.

Exercițiul fizic regulat

Activitatea fizică are un efect benefic asupra stării mentale și poate ajuta la reducerea anxietății:

• 30 de minute de exerciții aerobice de intensitate moderată, de 3-5 ori pe săptămână.
• Plimbări în natură.
• Sporturi de echipă sau individuale care îți fac plăcere.

Îmbunătățirea calității somnului

Un somn de calitate este esențial pentru gestionarea anxietății:

• Menține un program de somn regulat;
• Creează un mediu propice pentru somn (cameră întunecată, liniștită, răcoroasă);
• Evită dispozitivele electronice cu cel puțin o oră înainte de culcare;
• Limitează consumul de cofeină și alcool, mai ales seara.

Tehnici de management al stresului

Învățarea unor strategii eficiente de gestionare a stresului te poate ajuta să reduci anxietatea:

• Stabilirea priorităților și managementul eficient al timpului;
• Învățarea să spui “nu” solicitărilor excesive;
• Practicarea auto-compasiunii și a gândirii pozitive;
• Ținerea unui jurnal pentru a-ți exprima gândurile și emoțiile.

Suport social

Conectarea cu alții poate fi un remediu puternic împotriva anxietății:

• Discută deschis cu prietenii și familia despre ceea ce simți;
• Participă la grupuri de suport pentru persoane cu anxietate;
• Consideră terapia de grup ca o opțiune complementară.

Modificări ale stilului de viață

Anumite schimbări în rutina zilnică pot contribui semnificativ la reducerea anxietății:

• Adoptă o dietă echilibrată, bogată în nutrienți;
• Limitează consumul de alcool, cofeină și zahăr rafinat;
• Petrece timp în natură;
• Practică hobby-uri și activități care îți aduc bucurie și relaxare.

Amintește-ți că procesul de a scăpa de anxietate poate fi unul gradual și că e important să fii răbdător și perseverent. Dacă simți că anxietatea persistă și îți afectează semnificativ calitatea vieții, nu ezita să ceri ajutorul unui profesionist în sănătate mentală.

Tratament anxietate – apeleaza la un specialist

Apelează la specialiștii în terapie pentru a ști care este cea mai bună variantă de abordare terapeutică pentru tine. Ei te vor ajuta să schimbi abordarea modelelor negative și a modului distorsionat în care privești lumea. Și pe tine!

Dacă te confrunți cu simptome de anxietate, este recomandat să consulți un specialist în sănătate mintală pentru evaluare și îndrumare adecvată în tratarea anxietătii.

Surse

1. National Institute of Mental Health. (2022). Anxiety Disorders. https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders
2. Anxiety and Depression Association of America. (2021). Facts & Statistics. https://adaa.org/understanding-anxiety/facts-statistics
3. World Health Organization. (2017). Depression and Other Common Mental Disorders: Global Health Estimates. https://www.who.int/publications/i/item/depression-global-health-estimates
4. Bandelow, B., Michaelis, S., & Wedekind, D. (2017). Treatment of anxiety disorders. Dialogues in clinical neuroscience, 19(2), 93–107. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5573566/