Îți este teamă să fii analizat, ridicol, respins și atunci când te afli printre oameni resimți stări de greață, palpitații și îți este greu să te concentrezi sau să vorbești? S-ar putea să suferi de anxietate socială. Dar vestea bună este că anxietatea sau fobia socială se poate trata. Află cum de la Mihai Bran, medic psihiatru.
Știai că…?
Studii recente, efectuate în SUA sau UE, indică o răspândire de 13,3% a fobiei sociale în populaţia generală. Practic, această tulburare, ocupă locul al treilea, după tulburările depresive şi alcoolism. Mai mult, aproximativ 10% din populația globală suferă de anxietate socială.
Anumite studii au arătat că peste 50% dintre adulţi înfruntă în fiecare zi o teamă specifică. Aceştia trăiesc situaţii greu de evitat sau de suportat, cu un efort mult prea mare, care poate duce chiar spre anxietate – persoana respectivă, pentru a i se termina episodul anxios, are nevoie de prezenţa şi confortul altei persoane.
Ca și în cazul rețelelor sociale (cf. unui studiu realizat de către Dr. Primack si echipa lui), televizorul și presa pot provoca sau accentua în mod repetat anumite stări de anxietate sau depresie etc. Motivul din spatele acestor trăiri stă o lume care de cele mai multe ori nu este reală pentru cea mai mare parte din populație.
Totodată faptul că persoana respectivă simte că nu are nicio valoare duce la construirea perfectă a portretului unui depresiv, al căror gânduri, sentimente și buna funcționare a vieții per ansamblu îi sunt afectate. Potrivit Institutului Național de Sănătate Mintală din UK, simptomele variază de la individ la individ. Cât de grave sunt, cât de frecvente sunt și cât durează, variază în funcție de persoană și de particularitățile tulburării mintale.
Ce este anxietatea socială?
Anxietatea socială, cunoscută și sub numele de fobie socială este o afecțiune care provoacă teamă nemotivată și îngrijorare în diverse situații sociale. Cu toate acestea nu te împiedică să duci o viață normală și să te integrezi în societate și poate fi învinsă nu numai prin tratament, ci și prin conștientizarea acesteia.
Fobia socială este o afecțiune psihică ce implică teamă exagerată față de anumite situații sociale, mai ales când vine vorba de situații noi, necunoscute sau momente în care urmează să fii evaluat de ceilalți. Cei afectați sunt speriați chiar și de gândul că o situație pe care n-o pot stăpâni urmează să aibă loc. Teama de a nu fi judecați, marginalizați sau umiliți în public îi afectează în viața de zi cu zi.
Chiar dacă pare, de multe ori, o afecțiune fără remediu, există pași în rezolvarea ei, mai ales cu ajutorul unui medic specialist și a ședințelor de psihoterapie.
Cum se manifestă fobia socială?
Persoanele care suferă de fobie socială au tendinţa de a crede despre ceilalţi că sunt foarte abili în public şi că ei nu sunt. Micile greşeli pe care le fac le par exagerate. Mai mult, în permanenţă sunt motivaţi de dorinţa de a crea o impresie favorabilă asupra celor din jur.
Cele mai comune simptome fizice ale fobiei sociale sunt:
- îmbujorarea,
- transpiraţia abundentă,
- tremuratul,
- dificultăţile de vorbire,
- bâlbâitul,
- palpitaţiile,
- dificultăţile de respiraţie,
- dificultăţile de concentrare,
- greaţa sau alte stări de disconfort digestiv.
Pe lângă aceste simptome, persoanele care suferă de fobie socială dezvoltă și o serie de temeri, precum:
- teama de a privi, a mânca, a vorbi în public,
- frica de a fi analizat,
- teama de reacţiile interlocutorului,
- permanenta teama de singurătate,
- teama de a nu putea comunica o informaţie,
- teama de a fi ridicol,
- teama de a fi respins.
Este normal să ne temem de primejdii concrete, problema apare atunci când ne temem de pericole imaginare, care există doar în mintea noastră. Sentimentele încercate de persoana care suferă de fobie socială sunt: stânjeneala, penibilul, disconfortul. Pe lângă acestea, se mai adaugă şi preocuparea obsesivă de a se feri sau a se ascunde.
Toate aceste temeri pot duce către momentul în care, în anumite zile să nu meargă la muncă, la şcoală sau în orice alte locuri știe că va experimenta acele sentimente de stânjeneală. Dependenţa de ceilalţi, neajutorarea şi nesiguranţa conduc la afectarea stimei de sine, fobia socială fiind însoţită adesea şi de apariția depresiei.
Fobia socială devine evidentă printr-o teamă intensă și nefondată de a fi judecat. Persoanele care suferă de fobie socială (numită și tulburare socială de anxietate) acordă o atenție sporită reacțiilor celorlalți și au tendința permanentă de a interpreta totul într-un sens negativ.
Care sunt factorii de risc care pot conduce la apariția fobiei sociale?
Un studiu realizat de Asociația Americană de Anxietate și Depresie arată că tulburările de anxietate se dezvoltă dintr-un întreg complex de factori, printre care principale cauze ar fi genetica, chimia cerebrală, personalitatea și evenimentele petrecute în viața pacientului.
Studiul mai arată și că 36% dintre cei afectați caută ajutor în terapie după mai mult de 10 ani de când au început să resimtă simptomele.
Tulburările sociale de anxietate apar de obicei în copilărie sau în pre -adolescenţă, rareori dezvoltându-se după vârsta de 25 de ani, iar femeile sunt mult mai predispuse acestui gen de dereglare. Numărul femeilor care suferă de fobie socială este aproximativ dublu faţă de cel al bărbaţilor.
Să vedem care sunt factorii de risc ce pot contribui la dezvoltarea anxietății sociale.
1. Fondul genetic
Mai exact, s-a constatat că persoanele cu fobie socială au rude care suferă de fobie socială.
2. Situațiile de viață
Un alt factor de risc este reprezentat de situaţiile de viaţă în care pacienţii au fost umiliţi sau puşi în situaţii jenante. Ei încep să se teamă de astfel de situaţii pe viitor şi tind să le evite, ceea ce le va induce o frică de oameni din ce în ce mai intensă.
3. Stilul de gândire
Un al treilea factor pe care îl putem include aici este stilul de gândire al persoanei.
Aici se poate aminti de:
- autoevaluarea negativă: Sunt incapabil/ă; Nu merit
- supoziţiile cu caracter condiţional: Dacă fac asta, ce va gândi celălalt? sau Dacă spun aşa, celălalt va crede că…
- regulile rigide pe care persoana respectivă şi le impune
Toţi aceşti factori apar pe fondul anxietăţii şi a stimei de sine scăzute, care generează gânduri negative.
Gândirea negativă trebuie să dispară
Persoanele care suferă de fobie socială își amplifică, de cele mai multe ori, stările de anxietate prin gânduri negative, precum:
- sigur o să iasă prost
- oamenii o să spună că sunt un prost
- nu am nimic important de zis, o să fiu plictisitor
- o să stric totul și lumea o să mă creadă incompetent
Aceste gânduri trebuie înfruntate printr-o analiză simplă:
- chiar dacă greșesc, de ce ar crede lumea că sunt incompetent?
- de unde știu sigur că o să iasă prost?
Trac sau fobie socială?
Este important să nu facem o confuzie între fobia socială, care este un diagnostic în sine, și trac.
Tracul este o manifestare emoțională trecătoare și apare când suntem puși în fața unor situații sau evenimente cu potențial emoțional crescut. De obicei, artiștii din diverse domenii suferă de trac.
Cu o stimă scăzută de sine și cu o permanentă frică – dusă până la extrem – de a nu fi respinse sau criticate, aceste persoane se confruntă cu gânduri de tipul:
- sunt nesemnificativ, nu valorez foarte mult;
- nu vreau să merg acolo;
- nu vreau să ajung în acea situație;
- o să mă umilesc din nou, o să fiu din nou umilit de către ceilalți;
- prefer să nu merg în acel loc, decât să fiu umilit;
Situațiile concrete de teamă, despre care vorbesc persoanele ce suferă de fobie socială sunt :
- participarea la evenimente/întâlniri de orice fel;
- situațiile competiționale ce țin de examene, teste, cursuri etc.;
- tachinarile;
- apelarea unor persoane necunoscute/ non – familiare din mediul de lucru și nu numai.
Puși față în față cu aceste frici, inițial cei cu fobie socială încearcă să aibă autocontrol și să-și înfrâneze sentimentele contradictorii. Totuși, stresul susținut, declanșat de această anxietate și presiune emoțională de a se controla, îi aduce în punctul în care dorința únică este cea de izolare și evitare definitivă a oricărei interacțiuni de acest fel. Nu sunt puține situațiile în care se ajunge la atac de panică.
Cum să gestionezi anxietatea socială la locul de muncă
Dacă suferi de anxietate sau fobie socială, s-ar putea să îți fie destul de greu să te comporți firesc la locul de muncă deoarece frica de oameni se poate amplifica, mai ales dacă ai un loc de muncă ce implică prezența ta fizică.
Există câteva metode la care poți apela pentru a îmblânzi anxietatea socială:
- nu te concentra pe problema ta, ci pe a duce la sfârșit sarcinile pe care le ai de îndeplinit
- folosește afirmații care să te ajute să ții emoțiile sub control, cum ar fi: Pot să fac asta, Sunt capabil etc.
- apelează la tehnicile de mindfulness pentru a reduce nivelul de stres
- amintește-ți că nu ești singurul căruia i se întâmplă asta: milioane de oameni suferă de anxietate, stres, depresie și alte afecțiuni din sfera psiho-emoțională
- cere ajutorul unui specialist în sănătate mintală (psiholog sau medic psihiatru)
Diagnostic și tratament anxietate socială
Dacă experimentezi simptome ale fobiei sociale care persistă mai mult de șase luni, este cazul să apelezi la un medic specialist sau la un psiholog.
De asemenea, poți să faci un test de anxietate pentru o verificare preliminară. Este posibil ca și medicul psihiatru să îți solicite să completezi teste de anxietate socială, iar, în urma discuțiilor cu tine, și pe baza criteriilor din Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale, va stabili dacă suferi sau nu de anxietate socială. În unele cazuri, va fi nevoie ca tratamentul pentru anxietate socială să implice atât medicație, cât și psihoterapie.
Rolul incontestabil al terapiei cognitiv-comportamentale în tratarea fobiei sociale
Ședințele de psihoterapie sunt de mare ajutor. De cele mai multe ori, acestea au ca rezultat renunțarea la comportamentele de evitare și de asigurare (teama de a vorbi în public, poziția cu mâinile împreunate la spate) și învățarea tehnicilor de relaxare și a formulelor de autoîncurajare.
Unele ședințe de psihoterapie se pot desfășura chiar sub forma unor grupuri, în care fiecare participant, pe rând, va juca un anumit rol. Așa vei putea trece mai ușor peste timiditate și vei putea învăța să comunici și să fii activ în diferite situații sociale.
La început nu va părea ușor, însă treptat, cu ajutorul psihoterapeutului vei reuși să treci peste gândurile negative.
Psihoterapia, în special terapia cognitiv-comportamentală s-a dovedit a fi forma cea mai eficientă de tratare a fobiei sociale, dar și a celorlalte tipuri de tulburări de anxietate.
Aceasta îi ajută pe oameni să descopere și să pună în aplicare tehnici eficiente de autocontrol în caz de anxietate. Sunt ghidate de un specialist care îi poate invita să-și învingă frica și să aplice tehnici de mutare a atenției de la factorul cauzator de stres la ceea ce au de spus sau făcut în public, să se concentreze mai mult pe exterior și nu pe trăirile interioare de la momentul respectiv.
S-a conturat în ultimii ani o formă de terapie cognitivă numită: terapie metacognitivă, axată pe gândurile și reacțiile la gânduri ale pacienților diagnosticați cu fobie socială. Specialiștii caută neîncetat noi variante care să faciliteze eliberarea de frici și afecțiunile pe care le accentuează.
Drumul pană la specialist, la un click distanță!
Sigmund Freud amintea:
În fobii se vede clar că pericolul interior s-a transformat în pericol exterior și că în consecință frica nevrotică s-a transformat în frică reală.
Astfel, când frica reală devine apăsătoare, pentru a beneficia de cea mai bună variantă de terapie pentru stadiul în care se află fobia ta socială, pentru a putea face distincția între teama comună și afecțiune, Specialiștii Hilio sunt aici și te pot ajuta.
De cele mai multe ori, și cu ajutor de specialitate, poți reveni la o gândire pozitivă dacă ieși în lume, socializezi și cunoști oameni noi, ale căror pasiuni le împărtășești.
Pentru ca acest lucru să se întâmple, este strict necesar să lucrezi la dorința de a realiza toate aceste activități, dorință ce poate fi susținută de specialiștii în psihoterapie, recomandați de către echipa Hilio. Această persoană, aleasă în funcție de nevoile tale, îți poate sta la dispoziție 24/7, oferindu-ți chiar și posibilitatea de a comunica în scris și doar atât, prin intermediul chat-ului online.
Nu depinzi de trafic, de vreme sau de timp deoarece cu această soluție online îți poți programa oricând ședința, în funcție, bineînțeles, și de disponibilitatea specialistului. Crearea contului de utilizator este gratuită.
Surse:
https://www.talkspace.com/mental-health/conditions/articles/social-anxiety-at-work/
https://www.upmc.com/media/news/lin-primack-sm-depression
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/social-anxiety/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/social-anxiety-disorder/symptoms-causes/syc-20353561
https://www.scribd.com/doc/8574504/Manual-de-diagnostic-si-statistica-a-tulburarilor-mentale
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22709-social-anxiety
https://www.nimh.nih.gov/health/statistics/social-anxiety-disorder
https://adaa.org/understanding-anxiety/facts-statistics
http://www.upmc.com/media/NewsReleases/2016/Pages/lin-primack-sm-depression.aspx
