Indiferent de unde ne aflăm și cine suntem, independent de vârstă și statut singurătatea devine un companion, coleg de cameră, ne spune lucruri despre noi și lume și ce ne dorim mai mult sau foarte puțin. Ne spune șoptit sau ne țipă în urechi cât poate de tare. În spatele ușilor închise de traumă sau factori situaționali, abuzuri sau lipsa suportului social se află în singurătate o problema emoțională mondială.
Particularitățile structurii psihice individuale fac ca prevenirea aceste stări de spirit sau tratarea efectelor ei să varieze substanțial de la un individ la altul.
Despre singurătate și mărturiile reale despre ea, despre cum ne poate afecta și ce modalități avem pentru a o preveni ne-a vorbit Raluca Neacșu, Psiholog ATLAS.
Ce este singurătatea?
Când vorbim despre acest subiect, cel mai adesea, ne gândim la aceea “stare de însingurare sau de a fi singur, de a nu avea compania altor persoane”, însă singurătatea este de fapt o stare de spirit. Ea este definită de cercetători ca fiind acea “stare în care te simți singur mai mult de o dată pe săptămână“, indiferent dacă ești sau nu în compania altor persoane. Singurătatea nu înseamnă neapărat să fii singur. În schimb, dacă te simți singur și izolat, atunci singurătatea îți va afecta starea mintală.
În condițiile pandemice actuale, singurătatea a devenit o problemă ce afectează tot mai multe persoane la nivel mondial, când mulți dintre noi am experimentat perioade (mai lungi sau mai scurte) de izolare, lipsa contactului social direct sau lipsa interacțiunilor cu colegii de școală/serviciu. Una dintre cele mai afectate categorii este cea a elevilor/studenților, mai ales a celor aflați la începutul ciclului de studiu. Adițional singurătății experimentate de intrarea într-un mediu nou, a apărut și izolarea fizică/restricționarea interacțiunilor cu noii colegi/profesori, ceea ce a dus la înmulțirea numărului cazurilor de anxietate sau de atacuri de panică în rândul acestei categorii.
Care sunt cauzele singurătății?
Factorii care duc la instalarea stării de singurătate sunt numeroși, printre ei regăsindu-se și următorii:
Factori situaționali
Izolarea fizică (ex. izolarea din pandemie), mutarea într-un oraș nou/în altă țară, separarea de partenerul de viață, divorțul, pensionarea și pierderea relațiilor sociale, decesul unei persoane dragi. Schimbările care apar în viața noastră pot să ne debusoleze, să ne scoată în afara zonei de confort, în siguranță, în afara situațiilor cu care eram obișnuiți. Orice schimbare este dificilă la început, însă cu timpul, lucrând cu noi înșine, cerând ajutor acolo unde simțim că nu ne descurcăm, ne putem reconstrui starea de bine.
Lipsa suportului social
Lipsa susținerii și/sau a suportului social poate fi resimțită din partea familiei sau a persoanelor apropiate, relațiile familiale conflictuale. Din această categorie, cel mai adesea adolescenții sunt cei care trăiesc aceste sentimente de singurătate în relațiile cu părinții lor, simțindu-se neînțeleși, neacceptați, izolați și singuri. Cu răbdare și comunicând deschis aceste stări conflictuale din relația parinți adolescenți pot fi depășite.
Abuzul fizic sau emoțional
Un abuz fizic sau emoțional însoțit de sentimente de vinovăție, rușine poate împiedica persoana abuzată să vorbească despre suferința sa.
Ioana P., o tânără de 23 ani povestește că nu a putut, ani la rând, să vorbească despre abuzul sexual petrecut în adolescență, din teamă și din rușine ceea ce, mai mult decât orice, a făcut-o să se simtă singură și izolată. Apelarea la suport specializat, înscrierea într-un grup de susținere a victimelor au făcut-o să poată depăși această stare și să-și vindece rănile din adolescență.
Factori interni
Stima de sine scăzută, lipsa de încredere în propria persoană, sentimentul lipsei de valoare ce pot duce la izolare socială și la singurătate cronică.
Mihai N., este inginer, are 22 ani și se plânge că nu are prieteni, că este mai mult singur dar și-ar dori foarte mult să știe cum să socializeze. El nu crede că cineva ar putea fi interesat de ceea ce ar avea el de spus (deși este un tânăr inteligent) așa că nici măcar nu a încercat să inițieze contacte sociale cu alți tineri, alegând să se retragă și să petreacă tot mai mult timp singur. Înțelegând că izolarea nu este o soluție, Mihai a urmat un curs de dezvoltare personală, a învățat cum să comunice cu ceilalți, a devenit conștient de calitățile sale, a învățat cum și le poate pune în valoare pentru a forma noi prietenii.
Probleme de sănătate asociate cu singurătatea
Singurătatea poate avea o serie de efecte negative atât asupra stării fizice cât și psihice a individului afectând somnul și alimentația, capacitatea de concentrare și memoria, imunitatea sau sistemul cardiovascular. Totodată singurătatea poate duce la apariția unor comportamente nedorite cum ar fi: dependențe de substanțe (alcool, tutun, droguri etc.), dependențe de comportament (alimente, jocuri video, jocuri de noroc, cumpărături, telefon, etc.), retragere/izolare socială. În cazurile mai grave singurătatea poate duce la apariția tulburărilor anxioase sau depresive (pe care le poți evalua completând chestionarul HADS) și chiar la stări suicidale.
Ce putem face pentru a preveni singurătatea și efectele ei?
Singurătatea poate fi depășită, însă este nevoie de un efort conștient pentru a face o schimbare. Iată câteva modalități de a preveni singurătatea:
Nu neglija efectele singurătății asupra vieții tale!
Chiar dacă efectele singurătății nu se văd imediat, ea te poate afecta atât la nivel psihic cât și fizic. Cu cât starea de singurătate se prelungește mai mult, cu atât mai evidente vor fi efectele acesteia asupra stării de bine a individului.
Acceptă că singurătatea este un semn că a venit momentul să schimbi ceva!
Deși singurătatea se poate instala treptat și poate deveni o obișnuință însoțită de convingerea că este ceva normal, ea trebuie să fie conștientizată și combătută.
Formează-ți așteptări pozitive!
Oamenii singuri se așteaptă adesea la respingere și, de cele mai multe ori, încetează să încerce măcar inițierea contactelor sociale. Concentrează-te pe gânduri și atitudini pozitive în relațiile sociale, formează-ți proiecții pozitive!
Ai grijă de tine și de nevoile tale!
Dormi suficient pentru a fi odihnit, mănâncă sănătos, fă mișcare. Activitatea fizică practicată cu regularitate are efecte benefice atât asupra stării de sănătate fizice cât și psihice, asigurând și un tonus psihic bun.
Rămâi deschis către nou!
Niciodată nu este prea târziu pentru a învăța ceva nou, caută să practici activități noi. Ai ocazia astfel să cunoști oameni noi, dar și să îți găsești pasiuni noi care să îți ofere energia și entuziasmul necesare pentru a depăși starea de singurătate în care te afli.
Ia în considerare voluntariatul!
Programele de voluntariat prezintă oportunități excelente de a cunoaște oameni noi și de a dezvolta prietenii și interacțiuni sociale.
Concentrează-te pe dezvoltarea relațiilor de calitate!
Căută oameni care împărtășesc aceleași atitudini, interese și valori similare cu tine. Studiile arată că nu cantitatea de interacțiune socială combate singurătatea, ci calitatea acesteia. A avea doar trei sau patru prieteni apropiați este suficient pentru a îndepărta singurătatea și a reduce consecințele negative asupra sănătății asociate cu această stare de spirit.
Vorbește despre ceea ce te frământă!
Fie că te deschizi în fața unei persoane de încredere, fie că apelezi la ajutor specializat, la serviciile de suport disponibile în mediul on-line sau la liniile telefonice pentru suport psihologic disponibile gratuit, vorbește despre problemele tale! Vei simți o stare de ușurare, vei avea parte de susținere și, cel mai probabil, vei primi îndrumări legate de posibile soluții pentru a depăși această stare.
Singurătatea nu este o sentință, nu o lăsa să te acapareze și să decidă pentru tine! Ea este o stare ce poate fi depășită și o poți folosi ca pe un factor motivator pentru ca tu să începi să faci schimbări în viața ta. Nu uita că stă în puterea ta să faci aceste schimbări, să faci alegeri diferite și să te angajezi pe drumul spre starea de bine.
