Singurătatea: cum să o înfrunți și să găsești conexiuni autentice

Indiferent de unde ne aflăm  și cine suntem, independent de vârstă și statut singurătatea devine un companion, coleg de cameră, ne spune lucruri despre noi și lume și ce ne dorim mai mult sau foarte puțin. Ne spune șoptit sau ne țipă în urechi cât poate de tare. În spatele ușilor închise de traumă sau factori situaționali, abuzuri sau lipsa suportului social se află în singurătate o problema emoțională mondială. 

Particularitățile structurii psihice individuale fac ca prevenirea aceste stări de spirit sau tratarea efectelor ei să varieze substanțial de la un individ la altul.

Despre singurătate și mărturiile reale despre ea, despre cum ne poate afecta și ce modalități avem pentru a o preveni ne-a vorbit Raluca Neacșu, Psiholog ATLAS.

—

Într-o lume din ce în ce mai conectată, singurătatea devine o problemă tot mai des întâlnită, care nu ține cont de numărul de prieteni sau de prezența socială.

Singurătatea este un sentiment adânc și uneori greu de explicat, care nu ține cont de prezența fizică a celorlalți. Poate apărea în momentele cele mai neașteptate, chiar și atunci când suntem înconjurați de oameni. Este o experiență personală, uneori tăcută și neînțeleasă, care ne poate afecta profund, fără să fie vizibilă pentru cei din jur.

Cum ajungem să trăim acest sentiment? Și mai important, cum putem învăța să îl depășim? În acest articol, vom explora ce înseamnă cu adevărat singurătatea, cum o percepem și cum poate influența viețile noastre. Mai mult, vom descoperi modalități prin care putem să o înfruntăm și să construim conexiuni mai autentice, nu doar cu ceilalți, dar și cu noi înșine.

Ce este singurătatea și cum o percepem

Singurătatea este o stare emoțională complexă, caracterizată prin sentimentul de izolare și lipsă de conexiune cu ceilalți. Deși adesea confundată cu izolarea socială, singurătatea poate fi resimțită chiar și atunci când suntem înconjurați de oameni. Este o experiență profund subiectivă, influențată de factori psihologici și sociali.

Cercetătorii definesc singurătatea ca fiind acea “stare în care te simți singur mai mult de o dată pe săptămână”, indiferent de prezența fizică a altor persoane. Astfel, percepția singurătății este mai importantă decât realitatea obiectivă a izolării sociale. Această definiție subliniază natura subiectivă a singurătății, arătând că ea poate fi experimentată chiar și în mijlocul unei mulțimi.

Studiile recente au identificat mai multe tipuri de singurătate:

• Singurătatea emoțională – lipsa unei conexiuni profunde cu ceilalți.
• Singurătatea socială – absența unui cerc social satisfăcător.
• Singurătatea existențială – sentimentul de înstrăinare și lipsă de sens.

Modul în care percepem singurătatea este influențat de experiențele anterioare, personalitate și contextul social. Pentru unii, poate fi o experiență temporară și chiar benefică, oferind timp de introspecție. Pentru alții, devine cronică și debilitantă, afectând semnificativ calitatea vieții.

Este important să înțelegem că singurătatea nu înseamnă doar că ești fizic singur, ci și că te simți izolat, chiar și în mijlocul altora. O persoană poate avea multe interacțiuni sociale, dar să se simtă profund singură dacă aceste relații sunt superficiale sau nesatisfăcătoare.

În societatea modernă, paradoxal, percepția singurătății pare să se intensifice în ciuda conectivității crescute prin tehnologie. Acest fenomen subliniază importanța calității, nu doar a cantității interacțiunilor sociale. Studiile arată că persoanele care locuiesc singure au un risc crescut de a dezvolta depresie, subliniind importanța conexiunilor sociale semnificative.

Cauzele singurătății în societatea modernă

Singurătatea poate fi cauzată de o serie de factori, iar înțelegerea acestora ne poate ajuta să o depășim. Iată câțiva dintre principalii factori care contribuie la izolarea emoțională:

Factori situaționali:

• Izolarea fizică: De exemplu, izolarea impusă de pandemie, mutarea într-un oraș nou sau într-o altă țară, separarea de partenerul de viață, divorțul, pensionarea sau pierderea unei persoane dragi.
  • Aceste schimbări pot crea un sentiment de debusolare, scoțându-ne din zona de confort.
  • Deși dificile la început, aceste provocări pot fi depășite prin răbdare și cererea de ajutor atunci când este necesar.
• Lipsa suportului social: Relațiile familiale conflictuale sau lipsa unui cerc de susținere pot duce la un gol emoțional.
  • Adolescenții, de exemplu, pot simți neînțelegere din partea părinților, ceea ce poate alimenta sentimentul de singurătate.
  • Comunicarea deschisă și răbdarea pot ajuta la depășirea conflictelor și îmbunătățirea relațiilor.
• Abuzul fizic sau emoțional: Experiențele abuzive, însoțite de vinovăție și rușine, pot împiedica persoanele afectate să ceară ajutor.
  • Apelarea la suport specializat și grupuri de susținere sunt esențiale pentru a depăși aceste traume.

Factori interni:

• Stima de sine scăzută și lipsa de încredere în sine: Aceste trăiri pot duce la retragere și la o izolare socială autoimpusă.
  • Persoane care nu cred în propria valoare, pot evita contactul social, temându-se că nu ar avea nimic interesant de spus.
  • Însă, dezvoltarea personală și acceptarea de sine pot ajuta la depășirea acestor blocaje și la formarea unor noi relații.

Factori societali:

• Urbanizarea și mobilitatea crescută: Mutațiile în stilul de viață, cum ar fi mutarea într-un oraș nou, pot duce la ruperea legăturilor tradiționale și la o senzație de izolare.
  • Aceste schimbări pot face ca oamenii să se simtă mai departe de familie și prieteni.
• Digitalizarea și utilizarea excesivă a tehnologiei: Interacțiunile online înlocuiesc, adesea, contactul uman direct, ceea ce poate reduce calitatea relațiilor sociale.
  • Aceasta poate duce la o superficialitate a relațiilor și la un sentiment de deconectare.
• Ritmul alert al vieții: Presiunea de a reuși profesional poate lăsa puțin timp pentru a dezvolta și întreține relații personale.
  • Mulți oameni se concentrează pe carieră și sacrifică timpul cu familia și prietenii.
• Schimbările în structura familiei: Creșterea numărului de persoane care trăiesc singure poate duce la un sentiment de izolare.
  • Aceasta reflectă un schimb în tiparele tradiționale ale relațiilor familiale.

Cauzele singurătății sunt complexe și interconectate, iar înțelegerea acestora este primul pas în depășirea acestei stări. Este esențial să conștientizăm factorii care ne pot face vulnerabili și să căutăm soluții pentru a reconstrui legături autentice și pentru a cultiva relații semnificative în viața noastră.

Tipuri de singurătate și manifestările lor

1. Singurătatea situațională:
   • Apare în urma unor schimbări semnificative din viață (ex. mutarea într-un oraș nou, pierderea unei persoane dragi).
   • Este de obicei temporară, iar persoanele afectate își pot forma noi conexiuni sociale pe măsură ce se adaptează situației.
2. Singurătatea cronică:
   • O stare persistentă care poate dura ani de zile.
   • Persoanele afectate se simt izolate chiar și în mijlocul unui cerc social, au dificultăți în a-și forma și menține relații și pot dezvolta depresie și anxietate.
   • Aceasta poate afecta semnificativ sănătatea mentală și fizică pe termen lung.
3. Singurătatea emoțională:
   • Apare atunci când o persoană simte lipsa unei conexiuni profunde cu ceilalți, chiar dacă are un cerc social.
   • Se manifestă prin sentimentul că nimeni nu te înțelege cu adevărat, dificultatea de a te deschide emoțional și lipsa unui confident sau a unei relații intime.
4. Singurătatea socială:
   • Se referă la absența unui cerc social satisfăcător.
   • Persoanele afectate au puține relații sociale, se simt excluse din grupuri sau au dificultăți în a se integra în noi medii sociale.

Fiecare tip de singurătate are cauze și manifestări proprii, dar efectele lor pot fi devastatoare dacă nu sunt abordate. Identificarea cauzei și tipului de singurătate experimentat este esențială pentru a găsi soluții care să ajute la depășirea acestei stări și la reconstruirea unei rețele sociale semnificative și sănătoase.

Singurătatea în diferite etape ale vieții

Singurătatea se manifestă diferit pe măsură ce trecem prin diverse etape ale vieții. Fiecare perioadă vine cu provocările sale specifice, iar modul în care o gestionăm poate influența mult bunăstarea mentală și fizică.

• Adolescență: În perioada adolescenței, singurătatea este adesea legată de dorința de a fi acceptat în grupuri sociale. Tinerii pot simți presiuni legate de identitate și apartenență, iar conflictele cu părinții sau dificultățile de integrare în grupuri pot amplifica sentimentul de izolare. Este esențial ca adolescenții să primească sprijin din partea familiei, profesorilor și consilierilor pentru a depăși aceste sentimente.
• Tinerețe și adulți tineri: În această perioadă, singurătatea poate apărea din cauza mutării într-un oraș nou, schimbării locului de muncă sau dificultăților de adaptare în relațiile interpersonale. Tinerii pot simți presiunea de a avea succes în carieră și viața personală, iar acest lucru poate duce la sacrificarea timpului pentru relații. Suportul profesional și dezvoltarea abilităților sociale pot ajuta la prevenirea izolării.
• Maturi: Persoanele adulte de vârstă medie se confruntă adesea cu un paradox al singurătății: au o rețea de prieteni și familie, dar se pot simți izolate din cauza unei vieți extrem de aglomerate. De asemenea, schimbările majore în viața personală, cum ar fi divorțul sau pierderea unei persoane dragi, pot intensifica sentimentul de singurătate. În acest caz, terapia de cuplu sau consilierea individuală poate ajuta la reconstrucția relațiilor și a sentimentului de apartenență.
• Vârsta a treia: Persoanele vârstnice pot experimenta singurătatea din cauza pierderii partenerului de viață, pensionării sau izolării fizice. În această etapă, singurătatea poate duce la un declin semnificativ al sănătății mentale și fizice. Grupurile de sprijin și activitățile comunitare sunt esențiale pentru prevenirea izolării sociale. De asemenea, psihoterapia poate ajuta seniorii să facă față sentimentelor de pierdere și să găsească noi modalități de conectare cu ceilalți.

Efectele singurătății asupra sănătății fizice și mentale

Singurătatea are un impact semnificativ asupra sănătății, atât fizice cât și mentale, și poate avea efecte negative de lungă durată.

Impactul asupra sănătății mentale

Singurătatea poate afecta sănătatea mintală în mai multe moduri:

• Crește riscul de depresie și anxietate.
• Poate contribui la declinul cognitiv accelerat, mai ales în rândul persoanelor vârstnice.
• Este asociată cu un risc crescut de demență.
• Afectează stima de sine și încrederea în sine.

Consecințe asupra sănătății fizice

Singurătatea are și efecte grave asupra sănătății fizice:

• Crește riscul de boli cardiovasculare.
• Slăbește sistemul imunitar, făcând corpul mai vulnerabil la infecții.
• Poate duce la inflamație cronică în organism.
• Este asociată cu tulburări de somn.
• Crește riscul de hipertensiune arterială.

Efecte asupra longevității

Un alt aspect îngrijorător al singurătății este impactul asupra speranței de viață:

• Crește riscul de mortalitate prematură cu până la 26%.
• Acest efect este comparabil cu riscurile asociate cu fumatul și obezitatea.
• Persoanele izolate social au un risc mult mai mare de a deceda prematur.

Mecanisme biologice

Singurătatea influențează sănătatea la nivel biologic prin:

• Creșterea nivelului de cortizol (hormonul stresului) în organism.
• Modificarea expresiei genelor legate de inflamație.
• Afectarea producției de dopamină în creier.
• Posibile schimbări în funcționarea sistemului imunitar.

Aceste efecte biologice explică parțial de ce singurătatea are un impact atât de profund asupra sănătății, pe termen lung.

Strategii pentru prevenirea și combaterea singurătății

Există mai multe metode eficiente pentru depășirea singurătății și pentru a preveni efectele negative ale izolării sociale:

1. Cultivarea relațiilor sociale

• Menținerea legăturilor cu familia și prietenii prin întâlniri regulate sau conversații telefonice este o metodă eficientă de a rămâne conectați. Chiar și în perioadele aglomerate, un simplu mesaj sau o discuție scurtă poate întări relațiile și poate ajuta la menținerea unui sentiment de apartenență.
• Participarea la activități de grup sau cluburi bazate pe interese comune poate facilita întâlnirea unor persoane noi cu aceleași pasiuni și valori. De la cursuri de artizanat și ateliere de creativitate până la grupuri de lectură sau cluburi de voluntariat, implicarea în astfel de activități oferă oportunități excelente de a forma noi legături sociale.
• Voluntariatul în comunitate pentru a întâlni oameni noi și a oferi ajutor altora este o modalitate deosebit de eficientă de a reduce singurătatea. Ajutându-i pe ceilalți, nu doar că îmbunătățim viața celor din jurul nostru, dar și ne simțim utili, ceea ce contribuie la creșterea stimei de sine și la o stare generală de bine. Implicarea într-o cauză nobilă poate atrage oameni cu aceleași valori și interese, facilitând formarea unor conexiuni autentice și durabile.

2. Dezvoltarea personală

• Practicarea unor hobby-uri sau învățarea de noi abilități este o metodă excelentă de a ne ocupa timpul și de a ne adânci în activități care ne aduc satisfacție. Fie că vorbim de învățarea unui instrument muzical, gătit, dans, fotografie sau orice altceva, hobby-urile nu doar că ne oferă satisfacție personală, dar ne pot ajuta și să ne întâlnim cu persoane care au aceleași pasiuni.
• Stabilirea unor obiective personale și urmărirea lor poate contribui la creșterea încrederii în sine și la sentimentul de realizare. De asemenea, un obiectiv clar ne poate oferi motivația de a participa la activități sociale și de a construi relații. Aceste obiective nu trebuie să fie neapărat mari; chiar și scopurile mici și realizabile, cum ar fi participarea la un eveniment social sau un proiect de grup, pot adăuga sens și satisfacție vieții noastre.
• Citirea cărților de dezvoltare personală sau participarea la cursuri este o modalitate de a investi în propria creștere. Aceste activități nu doar că ne oferă cunoștințe noi, dar ne pot conecta și cu alți oameni care împărtășesc aceleași dorințe de a se dezvolta și de a învăța.

3. Îngrijirea sănătății fizice și mentale

• Un stil de viață echilibrat, care include o alimentație sănătoasă și somn adecvat, este esențial pentru menținerea unei stări de bine mentale. Abuzul de substanțe sau lipsa de somn pot agrava sentimentele de izolare și pot contribui la un ciclu de singurătate cronică.
• Activitățile fizice nu doar că ajută la îmbunătățirea sănătății, dar pot și să reducă sentimentul de singurătate. Participarea la grupuri de yoga, sport sau drumeții poate crea oportunități de a întâlni oameni cu interese comune și de a construi conexiuni semnificative.

4. Utilizarea tehnologiei pentru conectare

Deși nu înlocuiește complet interacțiunea față în față, tehnologia poate ajuta la combaterea singurătății prin:

• Utilizarea rețelelor sociale pentru a păstra legătura cu cei dragi este o metodă eficientă de a rămâne conectat, chiar și atunci când distanța fizică ne împiedică să ne vedem față în față.
• Participarea la comunități online bazate pe interese comune ne poate ajuta să întâlnim persoane cu aceleași pasiuni și preocupări. Există grupuri online pentru orice, de la hobby-uri creative și activități de voluntariat, până la forumuri de discuții despre sănătate mentală. Aceste platforme pot oferi un spațiu sigur pentru a împărtăși experiențe și pentru a construi relații.
• Folosirea aplicațiilor de video-chat pentru conversații mai personale aduce un plus de intimitate și autenticitate relațiilor noastre. Platformele de video-chat, cum ar fi Zoom, Skype sau FaceTime, permit interacțiuni vizuale care ne fac să ne simțim mai aproape de ceilalți, oferind un sentiment de conexiune reală.

5. Terapia și consilierea

Pentru cazurile mai severe de singurătate cronică, poate fi benefică:

• Participarea la ședințe de terapie individuală pentru a explora cauzele profunde ale singurătății și pentru a învăța strategii de adaptare. Un terapeut poate ajuta persoanele să înțeleagă mai bine propriile emoții și comportamente și să dezvolte abilități pentru a construi relații sănătoase.
• Alăturarea unui grup de suport poate fi benefică, mai ales pentru cei care se simt izolați. Într-un grup de suport, participanții pot împărtăși experiențe și soluții pentru a depăși singurătatea. Este un loc sigur unde oamenii pot învăța că nu sunt singuri în fața provocărilor lor.
• Consilierea psihologică pentru a aborda cauzele profunde ale singurătății poate include lucrul cu un specialist în sănătate mentală pentru a depăși barierele emoționale care împiedică formarea de relații semnificative. Acest tip de consiliere poate ajuta la creșterea stimei de sine și la dezvoltarea unor abilități sociale sănătoase.

6. Adoptarea unei atitudini pozitive

• Practicarea recunoștinței zilnice poate ajuta la schimbarea focusului de la ceea ce ne lipsește la ceea ce avem deja. În fiecare zi, putem nota lucrurile pentru care suntem recunoscători, chiar și cele mici, cum ar fi o conversație plăcută cu un prieten sau o realizare personală.
• Concentrarea pe aspectele pozitive ale vieții poate reduce impactul negativ al singurătății. Chiar și în momentele dificile, identificarea și aprecierea lucrurilor bune din viața noastră poate contribui la îmbunătățirea stării emoționale și la reducerea sentimentului de izolare.
• Evitarea comparațiilor negative cu alții este importantă, deoarece aceste comparații pot agrava sentimentul de singurătate și de inadecvare. Este esențial să ne amintim că fiecare persoană are propriul drum și că nu există un singur mod corect de a trăi viața.

Implementarea acestor strategii pentru prevenirea singurătății poate ajuta la îmbunătățirea calității vieții și la construirea unor conexiuni sociale semnificative. Este important să se abordeze singurătatea în mod proactiv, deoarece efectele sale asupra sănătății fizice și mentale pot fi semnificative pe termen lung.

Combaterea sentimentului de “languishing” sau stagnare poate fi, de asemenea, o strategie eficientă în lupta împotriva singurătății, ajutând indivizii să-și recâștige sensul și scopul în viață.

Importanța suportului profesional

În cazul în care sentimentele de singurătate devin persistente sau severe, apelarea la suportul unui specialist poate fi o alegere importantă. Terapia psihologică poate ajuta la identificarea cauzelor profunde ale singurătății și la dezvoltarea unor mecanisme de coping eficiente. Iată câteva motive pentru care suportul profesional este esențial:

• Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) poate ajuta persoanele afectate să-și înțeleagă și să-și schimbe tiparele de gândire care le amplifică singurătatea. De exemplu, TCC poate încuraja indivizii să dezvăluie gânduri iraționale și să învețe strategii pentru a face față sentimentelor de izolare.
• Consilierea de grup poate oferi oportunități de socializare într-un mediu sigur, unde persoanele care se confruntă cu singurătatea pot discuta despre experiențele lor și pot învăța unii de la alții. Acest tip de suport poate ajuta la eliminarea stigmatului legat de singurătate.
• Psihoterapia online este o opțiune tot mai populară, care permite accesul la sprijinul profesional într-un mod comod și confidențial, mai ales pentru cei care nu se simt confortabil cu întâlnirile față în față.

Așadar, atunci când singurătatea devine o problemă cronică sau afectează grav sănătatea, un specialist poate oferi strategii personalizate pentru a ajuta persoana să depășească aceste momente de izolare.

Concluzie

Singurătatea nu este doar o stare emoțională, ci un factor care poate afecta profund atât sănătatea mentală, cât și pe cea fizică. De la creșterea riscurilor de depresie și anxietate, la probleme cardiovasculare și scăderea longevității, efectele singurătății sunt semnificative și nu trebuie ignorate. Este esențial să recunoaștem impactul acesteia și să căutăm soluții pentru a reduce izolarea socială, să încurajăm relațiile autentice și să fim conștienți de necesitatea unui sprijin adecvat pentru cei care se confruntă cu această problemă. Abordarea singurătății ca o problemă serioasă de sănătate poate ajuta la prevenirea multor afecțiuni și la îmbunătățirea calității vieții pentru toți cei afectați.

Singurătatea nu este o sentință, nu o lăsa să te acapareze și să decidă pentru tine! Ea este o stare ce poate fi depășită și o poți folosi ca pe un factor motivator pentru ca tu să începi să faci schimbări în viața ta. Nu uita că stă în puterea ta să faci aceste schimbări, să faci alegeri diferite și să te angajezi pe drumul spre starea de bine.

Dacă te simți copleșit de singurătate sau ai nevoie de ajutor pentru a depăși această stare, echipa de specialiști Hilio este aici pentru tine. Contactează-ne pentru sesiuni de consiliere personalizate și sprijin pentru a îți îmbunătăți sănătatea emoțională și a-ți regăsi echilibrul. Nu trebuie să treci prin aceasta singur!

Surse

1. Cacioppo, J. T., & Hawkley, L. C. (2009). Perceived social isolation and cognition. Trends in Cognitive Sciences, 13(10), 447-454. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1364661309001478
2. Choi, K. W., et al. (2019). Assessment of bidirectional relationships between physical activity and depression among adults: a 2-sample mendelian randomization study. JAMA Psychiatry, 76(4), 399-408. https://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/fullarticle/2720689
3. Cole, S. W., et al. (2007). Social regulation of gene expression in human leukocytes. Genome Biology, 8(9), R189. https://genomebiology.biomedcentral.com/articles/10.1186/gb-2007-8-9-r189
4. Jong Gierveld, J., & van Tilburg, T. (2010). The De Jong Gierveld short scales for emotional and social loneliness: tested on data from 7 countries in the UN generations and gender surveys. European Journal of Ageing, 7(2), 121-130. https://link.springer.com/article/10.1007/s10433-010-0144-6
5. Hawkley, L. C., & Cacioppo, J. T. (2010). Loneliness matters: a theoretical and empirical review of consequences and mechanisms. Annals of Behavioral Medicine, 40(2), 218-227. https://academic.oup.com/abm/article/40/2/218/4569527