Cei din misiunea Apollo 13 au stat și la plecare și la întoarcerea în izolare. Frica? De a nu fi venit cu vreun microb intergalactic:). Exista pe vremuri și un drapel al izolării și carantinei în galben și negru. Astăzi izolarea stă mai ales sub semnul agravării și declanșării afecțiunilor mintale. Face ravagii asupra sănătății mintale dar și a celei fizice și cognitive.
Pentru a vedea cum s-a modificat comportamentul nostru, intrăm în izolare preț de un articol. Venim cu sfaturi pe final, dublate de multe studii dar și cu efectele pozitive ale izolării (da, da… există!:) ), alături de specialistul ATLAS în psihiatrie, Traian Purnichi.
Izolarea – un efect ambivalent
Izolarea a avut un efect ambivalent asupra noastră deoarece ne-a atras și înspăimântat încă de la începuturile civilizației. Până de curând însă, nu au fost explorate pe deplin și în mod științific consecințele sale. O meta-analiză publicată acum 5 ani de dr. Hawkley și colaboratorii, demonstra fără echivoc că, efectele izolării sociale percepute de-a lungul întregii vieți (mai specific se referea la singurătate), pot face ravagii asupra sănătății fizice, mintale și cognitive a unui individ. Hawkley prezintă dovezi clare care corelează izolarea socială percepută cu: depresie, calitate slabă a somnului, afectarea funcției executive, deficit cognitiv, funcție cardiovasculară neadaptativă și imunitate redusă.
În plus, un studiu publicat în 2019 de dr. mph. Kassandra Alcaraz, cercetătoare în domeniul sănătății publice în cadrul Societății Americane de studiu a Cancerului (ce a analizat datele a peste 580.000 de persoane), a constatat că izolarea socială crește riscul de deces prematur de orice cauză indiferent de rasă. Potrivit lui Alcaraz, izolarea socială a dublat riscul de deces precoce la persoanele de culoare, în timp ce la persoanele de rasă caucaziană riscul a crescut cu 60% până la 84%.
Alte cercetări recente demonstrează într-adevăr că magnitudinea riscului prezentat de izolarea socială este foarte asemănător cu riscul prezentat de persoanele ce prezintă afecțiuni precum: obezitatea, dependența de nicotină lipsa accesului la servicii medicale și inactivitate fizică. În acest studiu, cercetătorii au evaluat multe variabile și au constatat că, în general, rasa părea să fie un predictor mai puternic al izolării sociale decât sexul.
Tot în aceea perioadă, cercetătorii de la Colegiul de Medicină al Universității de Stat din Florida conduși de dr. Angelina Sutin au constatat că singurătatea este asociată cu o creștere cu 40% a riscului de demență. Studiul a examinat datele a mai mult de 12.000 de adulți cu vârsta de peste 50 de ani. Participanții și-au evaluat nivelul de singurătate și izolare socială și au completat o baterie cognitivă la fiecare doi ani, pe o perioadă de 10 ani, deci relevanța datelor longitudinale este bună.
Efectele izolării
Efecte negative ale izolării
Adevărata provocare a izolării sociale s-a arătat global în timpul pandemiei de Covid-19 unde s-a observat destul de rapid că izolarea provocată de carantină, induce o creștere rapidă a simptomelor comportamentale și psihologice legate de stres (la aproximativ 60% dintre pacienții cu demență). Același lucru s-a observat și la două treimi dintre îngrijitorii lor. Serviciile de sănătate se văd nevoite să planifice o strategie post pandemică pentru a răspunde acestor nevoi emergente.
Creșterea incidenței simptomatologiei psihice și comportamentale a fost raportată la:
- 59,6% dintre pacienți ca agravare a simptomelor preexistente;
- acest lucru a solicitat modificări ale medicamentației la 27,6% din aceste cazuri;
- ca debut la 26% din pacienți.
Simptomele au variat în funcție de profilul pacienților, sexul lor, etnicitate, tipul de demență și severitatea bolii. Anxietatea și depresia în contextul izolării au fost asociate cu: severitatea bolii (ușoară până la moderată), sexul feminin și diagnosticul de demență Alzheimer (OR 1,35, CI: 1,12-1,62).
O meta-analiză interesantă, a fost publicată în septembrie 2020 de dr. W. Sepúlveda-Loyola și colaboratorii săi și a inclus 20069 persoane din 41 studii publicate după începutul pandemiei în Pubmed, Scielo și Google Scholar (cu următorii termeni de căutare MeSh: „COVID-19”, „coronavirus”, „îmbătrânire”, „persoane în vârstă”, „vârstnici”, „izolare socială” și „carantină”), în limba engleză, spaniolă sau portugheză.
Principalele simptome raportate au fost anxietatea, depresia, calitatea slabă a somnului și inactivitatea fizică în timpul perioadei de izolare. În aceste cazuri principalele recomandări internaționale au fost: strategii cognitive, creșterea nivelului de activitate fizică folosind aplicații sau videoclipuri online și telemedicina.
La adulții peste 18 ani (din studiile analizate), cele mai frecvente simptome post izolare cauzată de pandemia de Covid-19, au fost: iritabilitate, apatie, agitație și anxietate. Au mai fost frecvent raportate ca simptome nou apărute, tulburările de somn sau agravarea lor dacă erau deja prezente.
Un alt studiu efectuat în UK relevă că, atunci când au fost chestionate persoanele cu privire la efectele izolării și carantinei asupra dispoziție, 44% din ele au raportat o dispoziție depresivă cauzată de singurătate (deoarece nu mai au contact direct cu prietenii și familia). Anxietatea a fost raportată în 14% din cazuri ca o consecință a presiunii financiare (din cauza imposibilității de a lucra și a restricțiilor de circulație). Totuși, peste o treime dintre femei (34%) au spus că se bucurau de carantină și izolare deoarece era relaxant pentru ele și au perceput acest moment ca o pauză de la ritmul prea rapid al vieții cotidiene.
Bruce și colaboratorii au rezumat perfect și sintetic efectele psihologice ale carantinei cauzate de pandemia de coronavirus. Acestea includ:
- Anxietate
- Tristețe
- Amorțeală
- Insomnie
- Confuzie
- Furie
- Simptome de stres posttraumatic
- Simptome depresive
- Dispoziție proastă
- Stresul de orice fel
- Tulburări emoționale
- Iritabilitate
- Epuizare emoțională
În cadrul cabinetului meu am observat că din cauza pandemiei de Covid-19 structura simptomatologiei pacienților față de anul 2019 a fost următoarea:
- activitatea din ambulatoriu s-a dublat;
- numărul pacienților internați care au avut nevoie de serviciile specializate de psihiatrie a scăzut cu 3 sferturi;
- pacienții internați au prezentat semnificativ mai multe comorbidități somatice și psihiatrice față de anul anterior (79,6% având 3 și peste 3 diagnostice);
- marea lor majoritate au avut asociate tulburări de somn și de ritm circadian;
- majoritatea pacienților au folosit și apreciat serviciile de telemedicină, deși inițial acest lucru a creat un stres suplimentar;
- principalele afecțiuni pentru care s-au prezentat au fost: tulburare depresivă, tulburări de somn, anxietate, tulburări de memorie și vertij. Puteți verifica dacă toată această perioadă v-a afectat completând online testul de depresie, anxietate și stres (durează doar 3 minute).
Efecte pozitive generate de izolare și carantină
- Avem mai mult timp decât de obicei pentru noi înșine, partener și familie, pentru a ne gândi la perspective, pentru a îmbunătăți relațiile cu ceilalți, pentru a remedia lucrurile acasă;
- Cheltuieli mai mici, economisind mai mulți bani fără achiziții inutile (»Pot trăi bine cu mult mai puțin«);
- Contribuția crizei la reducerea unor riscuri planetare (poluare, emisii de carbon, etc.) și îmbunătățirea unor condiții planetare. onform estimărilor de specialitate, doar în China, schimbările de mediu cauzate de carantină (mai puțină poluare, emisii de carbon și altele similare) au salvat aproximativ 80000 de vieți.
- Oportunități de a îmbunătăți contactele și experiențele care vă ajută să vă simțiți conectați la ceilalți;
- Oportunități de îmbunătățire și încurajare a rețelei sociale (petrecând mai mult timp interacționând la distanță);
- Gândirea la posibilele îmbunătățiri în viața și relațiile post-carantină. Sunt experiențele de carantină (munca la distanță, de exemplu) interesante pentru viața ta sau munca după carantină?
- Să ne luăm timp pentru a regândi lucrurile din viața noastră.
Cum puteți gestiona mai ușor izolarea
- Amintiți-vă că această situație este temporară și o să treacă.
- Creați un plan structurat împreună cu psihiatru sau psihologul dumneavoastră pentru a rămâne ocupați. Stabiliți cel puțin un scop sau obiectiv concret pentru fiecare zi. Acest lucru vă va ajuta ceasul intern să funcționeze fără probleme, ceea ce va ajuta la stabilizarea stării chiar dacă suferiți de depresie sau anxietate. Respectați planul de tratament. De asemenea, melatonina poate reprezenta o primă încercare terapeutică dacă apar tulburări de somn sau ritm circadian.
- Mâncați sănătos, pe cât posibil evitați gustările. Consumând mese regulate, veți avea un nivel al zahărului din sânge stabil, care poate avea și un impact pozitiv asupra dispoziției.
- Încercați să vă mișcați mai mult, deoarece exercițiul fizic a demonstrat că ajută în reducerea simptomelor depresive și a tulburărilor afective.
- Angajați-vă în acele comportamente și hobby-uri sănătoase, care vă fac bine, cum ar fi ascultarea de muzică, petrecerea timpului cu animalele de companie, citirea unei cărți, manufacturi și alte asemenea.
- Rămâneți informat, dar limitați expunerea în jurul orei de culcare.
- Rămâneți conectat cu anturajul și medicii dumneavoastră prin telefon, întâlniri virtuale online sau alte canale.
Toți putem de oportunități dacă luăm anumite măsuri practice pentru a amenaja viața în carantină. Astfel putem contrabalansa efectele negative ale carantinei, acest lucru fiind de dorit dar nu este garantat.
Totuși dacă apar tulburări psihologice sau psihiatrice, cel mai eficient mod de a le gestiona este să luăm legătura cu un specialist.
