Boala Alzheimer - Te rog, nu mă uita!

Aproximativ 40 % dintre persoanele de peste 65 de ani prezintă alterări de memorie asociate înaintării în vârstă, ceea ce reprezintă, de exemplu, în SUA, circa 16 milioane de oameni, dintre care 1 % evaluează anual către demență.

Dr Popescu Alisa Madalina, medic specialist Neurologie, ne ajută în acest articol cu toate detaliile importante despre progresia bolii în Alzheimer.

 

Despre Boala Alzheimer

Boala Alzheimer este cauza principală de demență a vârstei a treia și cea mai importantă din grupul bolilor degenerative ale Sistemului Nervos Central. Dincolo de statistica ce adaugă informație an de an, când Alzheimerul poposește în familia ta, este însoțit adesea de un strigăt de “Te rog, nu mă uita”!

Alzheimer afectează memoria, concentrarea, abilitatea de a lua decizii, cu apariția modificărilor frecvente ale statusului comportamental. Este a șasea cauză de deces în țările dezvoltate.

Este esențial ca Alzheimerul să fie diagnosticat cât mai precoce pentru a exista o bună complianță la tratament a pacientului și a putea încetini progresia bolii. Pacientul care urmărește planul terapeutic (medicamentos și non-medicamentos) poate prezenta o îmbunătățire cu până 50% a simptomatologiei.

 

Alzheimer simptome timpurii ale bolii

Este cazul să apelezi la medicul neurolog sau psihiatru de la primele semne de Alzheimer:

• uiți frecvent nume și evenimente recente;
• ceri repetarea întrebărilor sau a afirmațiilor;
• rătăcești în mod regulat diverse obiecte;
• apar ușoare confuzii referitoare la oră sau la dată;
• apar probleme în a găsi cuvintele;
• apare dezorientarea în anumite locuri, mai ales în cele familiare;
• apar sentimente de anxietate, iritabilitate, nepăsare.

Unele dintre simptomele de mai sus sunt comune la pacienții tineri, dar care trec prin perioade de surmenaj sau întâlnite uneori la vârstnici, dar care nu se încadrează în acest diagnostic. De aceea vizita la medicul neurolog sau psihiatru pentru a evalua starea persoanelor ce se regăsesc cu o serie din simptomele de mai sus este necesară.

Boala Alzheimer este caracterizată printr-o continuă degenerare prin atrofiere la nivel cerebral și prezența plăcilor de amiloid și a proteinelor neurofibrilare. Tulburarea de memorie poate fi subtilă la început, însă o dată cu trecerea timpului, modificările în atenția, concentrarea și memoria pacientului vor afecta activitățile de zi cu zi, activități comune precum prepararea alimentelor, spălatul rufelor și alte lucruri simple vor fi făcute cu dificultate.

 

Cauzele bolii Alzheimer

Modificările de la nivel cerebral sunt plăcile de amiloid β ce se depun atât la nivel extracelular sau intracelular, cât și la nivelul vaselor cerebrale mici și medii. Patologia depunerii proteinei amiloid β este determinată de gena precursoare de amiloid β (APP, 21q21).

La debut, agregatele extracelulare ale plăcilor de amiloid și agregatele intracelulare neurofibrilare se depun la nivelul regiunilor bazale, temporale și de neocortex orbitofrontal, iar în stadiile tardive progresează la nivelul neocortexului, hipocampului și ganglionilor bazali.

Agregatele de amiloid interferă cu semnalul sinaptic neuronal, producând activarea celulelor microgliale și astfel apare creșterea răspunsului inflamator și a neurotoxicității, exacerbând patogeneza bolii Alzheimer.

Celule microgliale sunt fagocitele sistemului nervos și au un rol important în remodelarea sinaptică și în neuroplasticitate. Depunerea proteinelor de amiloid duce la activarea celulelor microgliale ce acționează ca un trigger pentru răspunsul imun prin secreția de citokine proinflamatorii și a chemochinelor.

 

Factorii de risc

Deși cauza exactă a bolii Alzheimer nu este pe deplin înțeleasă, există anumiți factori de risc cunoscuți care pot crește probabilitatea de a dezvolta această afecțiune.

Cei mai comuni factori de risc pentru apariția bolii Alzheimer

 

Vârsta 

Vârsta este cel mai cunoscut factor de risc pentru boala Alzheimer, însă apariția acesteia nu este normală, odată cu înaintarea în vârstă. Cei mai mulți oameni dezvoltă boala începând cu vârsta de 65 de ani, iar după această vârstă riscul se dublează la fiecare cinci ani.

 

Antecedentele în familie

Un alt factor de risc îl reprezintă istoricul familei. Astfel, dacă ai o rudă care suferă de Alzheimer, ești mult mai predispus la boală. Evident, dacă există mai mulți membri ai familiei diagnosticați, riscul de a dezvolta și tu boala crește.

 

Genetica

Și genetica joacă un rol important în ceea ce privește factorii de risc. Oamenii de știință știu că există două categorii de gene care determină apariția bolii: genele de risc și genele determinante, iar genele care determină boala Alzheimer au fost găsite în ambele categorii. Se estimează că 1% dintre cazurile de Alzheimer sunt cauzate de genele determinante, cele care cauzează o boală, nu cele care cresc riscul de a dezvolta o boală.

 

Factori pe care îi putem controla

Ei bine, în afara acestor factori, pe care nu îi poți controla, există și alții care stau în puterea noastră dacă nu să îi evităm și să îi eliminăm total, măcar să le limităm efectele.

Aceștia sunt:

Traumatismele craniene – aplică măsurile de prevenție astfel încât să eviți declanșarea unor accidente (poartă cască de protecție dacă practici un sport care o necesită, folosește centura de siguranță când conduci sau dacă ești pasager etc.)

Bolile cardiovasculare – inima este responsabilă cu pomparea sângelui către creier, așa că legătura este astfel lesne de înțeles.

 

Prevenția bolii Alzheimer

În prezent, nu există o metodă 100% eficientă de prevenire a bolii Alzheimer. Cu toate acestea, studiile arată că un stil de viață sănătos poate juca un rol important în reducerea riscului de a dezvolta această afecțiune.

Centers of Disease Control and Prevention (CDC) a efectuat un studiu în care a urmărit efectele a opt factori de risc în ceea ce privește boala Alzheimer (consumul exagerat de alcool, fumatul, lipsa de activitatea fizică, diabetul, obezitatea, depresia, tensiunea arterială crescută) asupra adulților cu vârste de 45 de ani sau mai mult și a descoperit, printre altele, și că:

• aproape jumătate dintre ei aveau o tensiune arterială crescută;
• adulții cu declin cognitiv subiectiv (confuzie acută sau pierderi de memorie în anul anterior) erau mai predispuși să raporteze cel puțin jumătate dintre factorii de risc față de cei care nu se confruntau cu declin cognitiv;
• 3,9% dintre adulții care nu prezentau factori de risc au raportat declin cognitiv subiectiv, pe când 25% dintre cei care prezentau cel puțin patru factori de risc au raportat declin cognitiv.

Mai mult, un alt studiu efectuat de data aceasta de University of Minnesota a descoperit că 41% dintre cazurile de demență sunt cauzate de 12 factori ce țin de stilul de viață și care pot fi corectați. Printre aceștia, amintim: obezitatea, lipsa activității fizice, tensiune arterială crescută.

Prin urmare, un stil de viață sănătos poate ajuta la prevenirea apariției bolii. 

 

Câteva dintre modificările sănătoase pe care le poți aduce stilului de viață sunt:

• măsoară-ți tensiunea tensiunea arterială și ține-o sub control: mănâncă sănătos, păstrează o greutate optimă, fii activ fizic, dormi suficient;
• gestionează glucoza – dacă suferi de diabet, urmează cu strictețe regimul alimentar, planul de tratament și toate celelalte sfaturi pe care ți le-a oferit medicul tău;
• păstrează o greutate sănătoasă – mâncarea sănătoasă, fără alimente procesate, exces de sare, grăsimi și zahăr, dar și practicarea regulată a mișcării te ajută să menții o greutate sănătoasă; supraponderalitatea și obezitatea pot crește riscul de diabet și boli cardiovasculare, care sunt asociate cu un risc mai mare de Alzheimer;
• fii activ – activitatea fizică îți poate îmbunătăți modul de a gândi, reduce depresia și anxietatea și te ajută să dormi mai bine, așa că te sfătuiesc să practici exerciții fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau ciclismul, care să ajute la menținerea sănătății creierului și la reducerea riscului de a dezvolta demență;
• dormi suficient – o igienă corectă a somnului te ajută să fii mai sănătos fizic și psihic și mai productiv, așa că dacă încă nu ți-ai creat o rutină sănătoasă a somnului, este timpul să o faci;
• moderează consumul de alcool – un consum exagerat de alcool îți afectează atât sănătatea fizică, cât și pe cea emoțională. Consumul de alcool poate contribui la atrofia cerebrală și la apariția unui sindrom demențial;
• renunță la fumat – fumatul este responsabil pentru o serie de boli cum ar fi cancerul și bolile cardiace, iar renunțarea la acest obicei te poate ajuta să previi apariția acestor boli, dar și să ai un creier mai sănătos;
• și stresul cronic poate afecta sănătatea creierului, așa că încearcă să gestionezi nivelul de stres prin tehnici de relaxare sau de meditație;
• păstrează-ți mintea activă prin: citit, rezolvarea de puzzle-uri, jocuri de strategie sau învățare de lucruri noi.

 

Diagnostic

Diagnosticul prezumtiv de boală Alzheimer se pune, în primă fază, pe teste neurocognitive.

Pentru un diagnostic de certitudine avem nevoie de neuroimagistică, eventual și de monitorizarea biomarkerilor acceptați,  precum concentrația peptidelor de beta amiloid, proteinele totale și hiperfosforilate de tip τ la nivelul lichidului cefalorahidian.

Imagistica ce ne ajută în diagnosticul bolii Alzheimer este rezonanța magnetică (RMN), cele mai frecvente modificări la nivel imagistic fiind atrofia hipocampică și de la nivelul lobului temporal. Altă investigație puțin utilizată în practica medicală, dar destul de utilizată în diverse studii clinice este tomografia cu emisie de pozitroni (PET). Aceasta a avut un impact în a înțelege modificările de hipometabolism și de hipoperfuzie de la nivel cerebral ale bolii.

Pentru a putea diferenția boala de o serie de alte patologii, medicul poate recomanda o serie de analize de sânge, pe lângă analizele uzuale obligatorii, și analize țintite pentru a diferenția tulburarea cognitivă din boala Alzheimer de modificări cognitive care se asociază altor boli.

Cel mai frecvent, diagnosticul de boală Alzheimer este identificat la persoanele peste 65 de ani, având însă și o formă cu debut precoce între 30-65 de ani. Cursul natural al bolii se desfășoară pe o perioadă de 8-10 ani, însă unii pacienți pot trăi și 20 de ani cu boala.

Persoanele cu această boală în stadiile terminale asociază numeroase complicații, de exemplu: pneumonia, malnutriția, tulburările alimentare etc.

Este important de știut că modificarea cognitivă poate fi total reversibilă o dată cu tratarea bolii de bază. Exemple ale suferințelor reversibile:

• hipotiroidismul,
• deficitul de tiamină,
• dependențele toxice sau medicamentoase (alcool, consum de barbiturice, digitală, cocaină, antidepresive triciclice, pesticide, plumb),
• cele cauzate prin infecții ale sistemului nervos central (meningite, encefalite, tuberculoză),
• patologii psihiatrice cum sunt episoadele de depresie majoră.

În ajutorul analizelor, când avem bănuiala unor infecții ale sistemului nervos central sau altă patologie a bolii, medicul apelează și la EEG .

Nu trebuie sa uităm că boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, dar trebuie luate în calcul în diagnosticul diferențial și celelalte tipuri de demență: Demență vasculară (multiinfarct, boala Binswanger, CADASIL etc.), Demența din boala Parkinson etc.

 

Tratament Alzheimer

Există două clase de medicamente aprobate pentru tratamentul bolii Alzheimer.

1. Inhibitorii de colinesterază (donepezil, rivastimină, galantamină) sunt recomandați ca terapie pentru toate stadiile bolii.
2. Memantina care are activitate de antagonist necompetitiv, voltaj-dependent al receptorului NMDA cu afinitate moderată este aprobat pentru stadiile moderat-severe.

De asemenea, deficitul de vitamina D a fost identificat ca factor de risc în toate tipurile de demență. Astfel, corectarea deficitului prin suplimentare cu vitamina D este necesară la pacienții selectați. Suplimentele de Omega 3 au început să fie indicate la pacienții cu tulburare cognitivă ușoară, deși nu există studii mari care să aibă rezultate pozitive pentru acest supliment.

Nu trebuie neglijat managementul factorilor de risc cardiovasculari. Contribuim astfel atât la sănătatea cerebrovasculară, cât și în bolile neurodegenerative. Unele studii au demonstrat reducerea riscului de tulburare cognitivă la pacienții care au aderat la dieta mediteraneană și au evitat mâncărurile procesate și dulciurile.

De asemenea, exercițiile aerobice regulate păstrează o activitate fizică bună a pacienților și scad din sarcinile persoanelor care îi îngrijesc. Exercițiul fizic păstrează o stare fizică bună, dar ajută și la diminuarea problemelor neuropsihice la acești pacienți.

S-a observat un grad mai mic de atrofie cerebrală la pacienții cu risc genetic de a dezvolta boala Alzheimer care fac exerciții fizice în mod regulat, comparativ cu pacienții cu risc genetic care nu fac exerciții regulat.

 

Sfaturi ce pot încetini progresia bolii

Există o serie de acțiuni la îndemână pe care le poți face pentru a încetini avansarea bolii, cum ar fi:

• fii activ și fă exerciții fizice în mod regulat;
• nu fuma;
• menține o dietă echilibrată;
• menține un control optim al tensiunii arteriale;
• menține un nivel optim al colesterolului;
• menține greutatea în limitele normale;
• menține consumul de alcool la un nivelul cât mai scăzut;
• învață o limbă străină sau lucruri noi, pentru a stimula activitatea neuronală;
• joacă jocuri de logică (șah, jocuri de strategie) ajută la menținerea unei stări neurocognitive bune!

 

Cât trăiește un bolnav de Alzheimer?

Este firesc să apară această întrebarea Cât trăiește un bolnav cu Alzheimer? atunci când vine vorba de acest diagnostic atât de greu și este una dintre cele mai grele întrebări pe care le primesc neurologii atunci când vine vorba despre Alzheimer. De ce? Pentru că nu există un răspuns corect valabil pentru toți pacienții, evoluția bolii și, implicit, a speranței de viață variind de la caz la caz, în funcție de modul în care progresează boala, dar și de comorbiditățile fiecărui pacient. Cu toate acestea, există studii care demonstrează că, în general, speranța de viață, după stabilirea diagnosticului, este cuprinsă între trei și 12 ani.

 

Ce drepturi au bolnavii de alzheimer?

În caz că nu știai, persoanele diagnosticate cu boala Alzheimer au o serie de drepturi pe care este bine să le cunoască atât ei, cât și persoanele care le îngrijesc. Acestea sunt formulate de către Alzheimer’s Society și includ:

1. Dreptul la informare: pacientul are dreptul să primească informații clare și complete despre diagnostic, tratament și evoluția bolii.
2. Dreptul la consimțământ informat: pacientul are dreptul să ia decizii informate cu privire la tratament și să își exprime voința în ceea ce privește asistența medicală.
3. Dreptul la confidențialitate și intimitate: pacientul are dreptul la intimitate și la confidențialitatea informațiilor medicale.
4. Dreptul la asistență: pacientul are dreptul la sprijin emoțional și la asistență adecvată pentru a face față bolii și pentru a menține calitatea vieții.
5. Dreptul la un tratament respectuos: pacientul are dreptul să fie tratat cu respect și demnitate de către personalul medical și de îngrijire.
6. Dreptul de a fi tratat corespunzător: pacientul are dreptul de a fi tratat ca un adult, nu ca un copil.
7. Dreptul la incluziune: pacientul are dreptul de a fi inclus în societate și de a-și continua viața de zi cu zi fără să fie condamnat la izolare și la discriminare

 

În concluzie, prevenirea bolii Alzheimer este posibilă, într-o mare măsură, prin adoptarea unui stil de viață sănătos. De asemenea, este important să se identifice factorii de risc și să se acorde atenție semnelor timpurii ale bolii pentru un diagnostic și tratament precoce.

Tratamentul medicamentos și monitorizarea constantă de către un specialist neurolog sau psihiatru, asociat cu activitățile ce încetinesc progresia bolii au demonstrat o eficiență de până la 50% în ameliorarea simptomelor bolii.

Nu ne uita și nu uita de tine!

 

Surse:

https://www.cdc.gov/aging/publications/features/reducing-risk-of-alzheimers-disease/index.htm

https://www.alz.org/alzheimers-dementia/what-is-alzheimers/causes-and-risk-factors

https://www.nccdp.org/AlzheimersBillofRights.pdf

https://www.who.int/health-topics/dementia#tab=tab_1

https://www.nia.nih.gov/health/alzheimers-disease-fact-sheet

https://www.who.int/mental_health/publications/dementia_report_2012/en/

https://journals.plos.org/plosmedicine/article?id=10.1371/journal.pmed.1001841