Tulburările de alimentație sunt afecțiuni complexe pornind de la refuzul de a mânca și ajungând până la mâncatul compulsiv.
Mâncatul în sine este un act fiziologic necesar și în aparență simplu. Acesta vine cu plăcere la pachet și cu o serie de nutrienți ce umăr la umăr ne ajută să funcționăm în parametrii optimi, din punct de vedere fizic și psihic.
Pare simplu, dar când în farfurie nu găsești decât emoții și imagini distorsionate despre tine, gătite lent în mintea ta, redefinim totul.
Tulburările de alimentație sunt dereglări persistente ale alimentării sau ale comportamentului de alimentare, rezultatul fiind afectarea consumului și absorbției alimentelor, ceea ce are impact semnificativ asupra sănătății fizice și funcționarii psihosociale (conform DSM -5).
Cum începe totul?
Cum sună devorarea unei ciocolate, pe nerăsuflate, la 3 dimineața? Poate mai degrabă un meniu menit să satisfacă exemplar o familie de 12? Sună tentant.
Cu toate acestea, dacă coexistă cu plăcerea și tentația, un sentiment acut de vinovăție fără o poftă care dă ghes, fără un minim de senzație de foame și tot ce vrei să cauți este drumul spre baie, iar apoi privești în oglindă văzând doar defecte, trebuie să vorbești cu un specialist!
Plăcerea dintr-o farfurie, în zile în care simțim nevoia de mai multă energie sau dorința de a mânca alimente care ne plac, poate fi influențată de multe cauze, iar cele mai multe dintre acestea nu sunt fiziologice, ci sunt unele emoționale.
Căutăm să analizăm acea emoție de anxietate sau frustrare într-un mod care ne afectează raportarea la mâncare. În consumarea și selectarea alimentelor, mai mulți factori cunoscuți pot influența consumul emoțional. Aceștia pot fi :
- foamea,
- pofta de mâncare (poftă de anumite alimente),
- veniturile,
- disponibilitatea produselor alimentare.
Acești factori pot influența, de asemenea, emoțiile, starea de spirit, starea de stres sau anxietatea. Ia “pulsul” nivelului de stres și anxietate completând Scala DASS.
Cum putem descrie tulburările de alimentație?
O tulburare de alimentație poate fi descrisă ca o relație problematică cu alimentele și obiceiuri alimentare total schimbate. Tulburările de alimentație pot schimba modul în care o persoană reacționează la alimente și organismul absoarbe nutrienții, fiind grav afectată sănătatea fizică, dar de asemenea, starea emoțională și viața socială.
O tulburare alimentară manifestată pe o perioadă îndelungată poate fi un lucru dificil de gestionat, însă este important de înțeles că aceste probleme de alimentație nu sunt doar despre mâncare.
Dr. Bartoshuk, New York, spune că:
Papilele îi spun creierului dacă este în regulă sau nu să înghiți ceea ce mesteci.
Atunci când creierul îți dictează să nu mănânci sau să mănânci până la refuz iar apoi să ai sentimente de vinovăție până în punctul în care să îți provoci vomă, atunci vorbim de o afecțiune ce trebuie tratată de un specialist.
S-au identificat aceleași simptome ca și la persoanele cu dependența de substanțe (droguri, medicamente, substanțe toxice). Ne referim la craving = pofta și mâncatul compulsiv și la utilizarea compulsivă de substanțe. Asemănarea poate fi explicată de implicarea în apariția tulburărilor de alimentare și de consum de substanțe a sistemelor neuronale (cele implicate în recompensă).
Ele pot avea legătură cu lucruri dificile din viața ta, cu sentimente dureroase, pe care s-ar putea să-ți fie greu să le exprimi, să le accepți, să le rezolvi. Concentrându-te pe mâncare poate fi o modalitate de a „ascunde” aceste probleme.
Semne care atrag atenția că o persoană poate suferi de o formă de tulburare de alimentație:
- săritul peste mese sau refuzul de a mânca;
- adoptarea unei diete specifice (de exemplu cea vegană sau vegetariană) sau a uneia prea restrictive;
- obsesia unei alimentații sănătoase;
- dorința de control asupra meselor proprii în detrimentul consumului meselor împreună cu familia;
- retragerea din activitățile sociale normale;
- discuții permanente despre greutatea corporală și necesitatea pierderii în greutate;
- verificarea frecventă în oglindă a ceea ce persoana percepe ca fiind defecte;
- achiziționarea și consumul repetat de cantități mari de dulciuri sau alimente bogate în grăsimi;
- utilizarea de suplimente pentru pierderea în greutate;
- exerciții fizice excesive;
- probleme dentare (pierderea smalțului dinților), care poate fi un semn de vărsături repetate;
- ridicarea de la masă pentru a utiliza toaleta;
- alimentarea excesivă (mai mult decât este considerat normal la o masă);
- mâncatul pe ascuns;
Cele mai frecvente tulburări de alimentație
1. Anorexia nervosa
Anorexia nervoasa (anorexia) este o tulburare de alimentație în care oamenii se infometează în mod intenționat. Ea determină scăderi extreme în greutate, cu cel puțin 15 la sută mai mici decât greutatea normală a corpului individului.
Aceasta nu este doar o teamă de a lua în greutate. Există o supraestimare a siluetei suple, care poate duce la obsesie (fiind singurul subiect de îngrijorare) și este însoțită de ritualuri elaborate legate de alimente și exercițiu fizic.
2. Bulimia nervosa
Bulimia nervoasa (bulimia) este o tulburare de alimentație potențial fatală. Persoanele care suferă de bulimie pot să mănânce, în mod compulsiv, cantități enorme de mâncare ce depășesc necesarul caloric zilnic, (de obicei pe ascuns), pierzând controlul asupra alimentelor și cantității ingerate, pentru ca ulterior să scape de caloriile în exces în moduri nesănătoase.
În cazul bulimiei, există o teamă accentuată de îngrășare și o supraestimare a pierderii în greutate. O trăsătură caracteristică a bulimiei este impulsivitatea, ceea ce duce la diete repetate în care sunt consumate alimente bogate în calorii.
3. Hiperfagia (Binge Eating Disorder BED);
Această tulburare este caracterizată prin episoade recurente de mâncat compulsiv – consumul excesiv de alimente într-un anumit interval de timp, având sentimentul de lipsă de control.
Tulburarea de mâncat compulsiv este asociată cu: mâncatul mai rapid decât în mod normal până la apariția unui disconfort dat de senzația de ”plin”, consumul unor cantități mari de alimente în absența senzației de foame, preferința de a mânca singur din cauza sentimentului de rușine vis a vis de cantitatea alimentelor consumate sau sentimentul de dezgust, vinovăție sau depresie ca urmare a acestor episoade.
Tulburări alimentare mai puțin cunoscute:
1. Pica (sindrom)
Pica implică consumul de lucruri care, în general, nu sunt considerate alimente. Oamenii care suferă de PICA tânjesc după substanțe nealimentare: gheață, murdărie, cretă, săpun, hârtie, păr, lână, detergent, amidon de porumb etc.
Această tulburarea poate afecta adulții, precum și copiii și adolescenții. Se întâlnește în mare parte la: copii, femei gravide, persoane cu dizabilități mintale.
2. Tulburări de ruminare
Ruminarea este o tulburare de alimentație nou acceptată ca și afecțiune. În cazul ruminării, persoanele afectate regurgitează alimentele pe care le-au mestecat și înghițit. Apoi o mestecă din nou, și apoi fie o înghit, fie o scuipă.
Tulburările de ruminare pot duce la pierderea în greutate și malnutriție severă, ambele posibil fatale.
3.Tulburare de alimentare restrictivă
Tulburare de alimentare restrictivă (ARFID)- cunoscută ca o “tulburare de hrănire a copilăriei și a copilăriei timpurii” a fost anterior rezervat copiilor sub 7 ani.
Persoanele cu această tulburare experimentează probleme cu anumite mirosuri, gusturi, culori, texturi, sau temperaturi sau, în general, au o lipsă de interes generală pentru produsele alimentare.
Care sunt principalele cauze pentru tulburările de alimentație?
De obicei, nu există niciun motiv pentru care cineva ar putea dezvolta o tulburare de alimentație. Dar totul poate începe ca urmare a unei combinații de factori:
- genetici, (studiile arată că factorii genetici pot contribui într-o proportie de cel puțin 50% la apariția anorexiei și bulimiei nervoase);
- psihologici (istoric de tulburări psihice în familie, abuzuri sau traume în familie);
- biologici;
- de mediu, familiali (preocuparea accentuata în familie, pentru diete);
- socio-culturali (prieteni preocupați de slăbit sau cu atitudine negativă la adresa celor cu o greutate corporală mai mare/asocierea noțiunii de frumos cu-a fi slab-);
Toate acestea sunt stări mintale severe. Dar, ele sunt, de asemenea, tratabile și, chiar dacă poate dura mult timp, recuperarea completă este posibilă.
Consecințe psihologice ale tulburărilor de alimentație
Consecințele psihologice legate de foame includ: depresie, anxietate, atacurile de panică, insomnie, tulburarea obsesiv-compulsivă, iritabilitate, pierderea libidoului, precum și gânduri compulsive despre alimente și/sau stres, care poate să fie un rezultat sau precursor al debutului tulburării de alimentație.
Pe măsură ce aceste sentimente se intensifică, o persoană va crea soluții de moment pentru a scăpa de sentimentele negative tot mai apăsătoare, prin :
- comportamente de tulburare de alimentație,
- auto-vătămare,
- abuz de substanțe,
- sau sinucidere.
Rata mortalității sinucigașe în rândul persoanelor care suferă de anorexie nervoasă și bulimia nervosa este estimată a fi de 23 de ori mai mare decât cea a populației generale (Barraclough și Harris).
Cum tratezi o tulburare de alimentație?
Niciodată singur, apelează la un specialist!
Glynis Read, PhD. –specialist în tulburări de alimentație, spune că cel mai bun tratament pentru tulburările alimentare constă în “terapie, mai exact terapia cognitiv comportamentală.
Abordarea multidisciplinară, cu stabilirea unei diete de reechilibrare nutrițională (numai de către un nutritionist) cât și abordarea problemelor fizice grave ce pot apărea, de către un medic gastroenterolog este necesară în completarea terapiei. Această abordare duce la tratarea bolii și la controlul recidivelor.
Tratamentul constă, de obicei, în monitorizarea sănătății fizice a unei persoane în timp ce abordarea problemelor psihologice care pot fi făcute prin terapie cognitiv-comportamentala sau terapie de familie.
În plus față de îmbunătățirea controlului emoțional, este, de asemenea, esențială pentru a optimiza comunicarea interpersonală și comportamentul social, dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor.
Psihoterapia și medicația recomandată doar de un specialist, fac o echipă bună în a fi cea mai eficientă metodă de tratare cu succes a tulburărilor alimentare de orice fel.
Dacă nu știți cu cine să vorbiți, rezervați o sesiune de orientare gratuită cu echipa ATLAS. Cel mai important lucru este sa găsiți o alternativă confortabilă la problemele cu care vă confruntați.
Apelează la specialiștii noștri prin contul tău ATLAS sau apelând ATLAS Help Line – 031 630 2020, o linie telefonică gratuită disponibilă 24/7.
