Ce legătură are anotimpul călduros cu bulimia? La o primă impresie, am putea spune că niciuna, însă lucrurile nu stau chiar așa. Atunci când se apropie vara, aproape cu toții ne dorim să arătăm cât mai bine și să dăm jos kilogramele în plus acumulate de-a lungul iernii, și asta cât mai repede cu putință și într-un mod cât mai ușor, fără prea multe bătăi de cap. Și aceasta este doar una dintre situațiile în care poate apărea bulimia.
Despre prevenție, simptome, tratament, dar și despre ce poți face pentru a ajuta o persoană care suferă de această boală ne povestește Mihai Bran, medic primar psihiatru și cofondator Hilio.
Ce este bulimia?
Anumite persoane vor să scurteze drumul anevoios al scăderii sănătoase în greutate și să recurgă la metode mai puțin sănătoase, mai exact să mănânce până la epuizare ca apoi să-ți provoace vomatul.
Această boală nervoasă se numește bulimie și este o dereglare digestivă care se caracterizează prin hrănirea în exces, fiind urmată de un sentiment puternic de vinovăție și, de multe ori, și depresie.
Foarte des, comportamentul bulimic apare și ca o apărare față de stres, prin compensarea frustrării sau prin repunerea în valoare a imaginii persoanei respective. Această tulburare digestivă este o problemă de ordin psihic, necontagiosă, dar care poate dezvolta un comportament de urmat într-un grup de tineri, cu precădere la fetele adolescente, care doresc să aibă parte de efectele miraculoase ale slăbirii într-un interval de timp cât mai scurt.
Din păcate, nu există o rețetă magică care să ducă la acest lucru, ci avem nevoie de mai mult timp, de voință și autodeterminare, pentru a putea ține în frâu toate alegerile greșite din punct de vedere culinar, cu scopul de a fi sănătoși, a slăbi sau a ne menține la greutatea ideală.
Când apare bulimia?
De regulă, mâncatul impulsiv începe în timpul sau după ce o dietă a fost adoptată și aplicată, dar poate fi cauzat și de către situațiile conflictuale din familiile de care aparțin bulimicii (neînțelegeri, certuri frecvente, copilărie zbuciumată etc).
În general, cei care suferă de bulimie înțeleg episoadele lor de mâncat necontrolat și apelează mai rapid la un ajutor de specialitate, însă există și persoane care nu-și dau seama de gravitatea situație și continuă să se rănească în acest mod. De aceea se recomandă să se ia măsuri pe cât de repede posibil, ca cei în cauză să nu ajungă și la alte probleme de sănătate sau să aibă chiar tentative suicidale, tulburări anxioase sau să înceapă să consume alcool abuziv și substanțe interzise (bulimia poate ajunge la un astfel de stadiu doar dacă nu se tratează).
Care sunt cauzele apariției bulimiei?
Cauza exactă a apariției acestei boli nu este cunoscută, însă există câțiva factori de risc care pot duce la declanșarea acesteia, de la factori genetici și până la factori psiho-emoționali sau sociali.
Factori genetici
Studiile sugerează că predispoziția genetică poate juca un rol în dezvoltarea bulimiei. Oamenii cu rude apropiate care au avut tulburări alimentare sunt mai predispuși la a dezvolta această afecțiune.
Factori psihologici
Anxietatea, depresia și problemele de stimă de sine sunt asociate cu dezvoltarea bulimiei. Controlul greutății poate fi văzut ca un mod de a obține un sentiment de control sau perfecționism.
Presiuni sociale și culturale
Standardele sociale actuale promovează o anumită imagine a corpului “perfect” și pot contribui la apariția bulimiei. Criticile privind greutatea și aspectul fizic, de asemenea, pot reprezenta un factor de risc.
Probleme de imagine corporală
Percepția deformată a imaginii corporale este un factor comun în dezvoltarea bulimiei.
Sexul și vârsta
Studiile arată că între 85 și 90% dintre cei diagnosticați cu bulimie sunt femei, iar boala începe, de regulă, între 15 și 20 de ani, însă poate apărea la orice vârstă.
Câte tipuri de bulimie există?
Bulimia nervoasă este o tulburare alimentară complexă și nu se manifestă la fel pentru toată lumea. Deși simptomele de bază – episoade de mâncat compulsiv urmate de comportamente de compensare – rămân constante, există variații în modul în care aceste simptome se manifestă. În funcție de comportamentele de compensare folosite, bulimia poate fi clasificată în două tipuri diferite.
-
Bulimia nervoasă cu vărsături (purging)
Acesta este cel mai cunoscut tip de bulimie, în care individul își provoacă vărsături pentru a elimina caloriile consumate în timpul episoadelor de mâncat compulsiv. Poate include, de asemenea, utilizarea de diuretice sau laxative.
-
Bulimia nervoasă fără vărsături (non-purging)
În acest tip, în loc să inducă vărsături sau să folosească laxative, individul recurge la alte metode pentru a “compensa” caloriile, cum ar fi exercițiile fizice excesive sau postul intermitent. Aceste comportamente nu sunt eficiente în eliminarea caloriilor și pot duce la alte probleme de sănătate.
Care sunt simptomele bulimiei?
Modurile de manifestare ale bulimiei pot include semne și simptome precum cele descrise mai jos:
- Episoade de mâncat compulsiv – persoanele cu bulimie experimentează episoade de mâncat excesiv, adesea în secret, în timpul cărora pot consuma o cantitate mare de alimente într-un timp scurt;
- Metode inadecvate pentru prevenirea creșterii în greutate – după episoade de mâncat compulsiv, se iau măsuri extreme pentru a “anula” efectele, inclusiv vărsăturile autoinduse, utilizarea laxativelor și exercițiile fizice excesive;
- Sentimente de vinovăție sau dezgust – după episoade de mâncat compulsiv și comportamentele de “compensare”, individul poate experimenta sentimente intense de vinovăție, dezgust sau tristețe;
- Preocuparea pentru greutate și formă corporală – grija permanentă pentru greutatea corporală și forma fizică poate deveni o obsesie;
- Apelarea la fasting sau evitarea unor anumitor tipuri de alimente între episoadele de mâncat compulsiv;
- Folosirea excesivă a suplimentelor alimentare și a altor produse care au ca efect scăderea în greutate.
Ce complicații medicale poate provoca bulimia?
Bulimia este o boală extrem de serioasă, care, din păcate, poate duce la foarte multe complicații, de la probleme cardiace, pulmonare și dermatologice și până la probleme din sfera sănătății mintale.
Le vom descrie, mai jos, pe cele mai frecvente:
- Probleme cardiace – ritm cardiac neregulat, slăbirea mușchiului cardiac, insuficiență cardiacă, tensiune arterială scăzută, puls slab și anemie;
- Probleme gastrointestinale – utilizarea frecventă de laxative și vărsăturile pot provoca probleme cronice ale sistemului digestiv;
- Probleme pulmonare – conținutul stomacal poate ajunge în plămâni în timpul vărsăturilor (aspirație), iritând plămânii (pneumonită) și putând cauza o infecție a plămânilor (pneumonie). Micile rupturi din plămân cauzate de presiunea crescută din cauza vărsăturilor pot determina scurgerea aerului între plămân și țesuturile înconjurătoare (pneumomediastin);
- Probleme cu părul, unghiile și pielea – consumul excesiv de alimente și episoadele de inducere a vomei pot duce la o piele aspră, uscată, iritată și la mai multe alte complicații care apar la nivelul pielii, părului și unghiilor, incluzând: pierderea bruscă a părului (alopecie), creșterea excesivă a părului fin pe piele (Hipertricoza lanuginoasă), abraziuni ale pielii și formare de calusuri pe partea dorsală a mâinii (Semnul lui Russell);
- Probleme de sănătate mintală – depresia și anxietatea, stimă de sine scăzută, abuz de substanțe.
Cum se previne bulimia?
Pentru că nu este cunoscută cauza exactă ce provoacă această boală este greu de spus cum se poate preveni, însă există câteva modalități, care au legătură mai ales cu educația, pe care le poți aplica, după cum urmează:
- informarea corectă despre ce înseamnă o dietă sănătoasă și o imagine corporală sănătoasă
- conștientizarea riscurilor asociate cu comportamentele dăunătoare de control al greutății
- sprijinul emoțional al familiei sau al prietenilor
Tratament bulimie sau “cum scap de bulimie?”
Pentru persoanele care suferă de bulimie, timpul de conștientizare poate fi mai mare, dar odată ce au facut-o, apare întrebarea ”Cum scap de bulimie?”. Răspunsul pe scurt: trebuie să apeleze la un medic de familie sau la un psihiatru. Doar așa se poate trata eficient această tulburare, fără să cauzeze și alte tipuri de probleme.
Pentru a trata bulimia, medicul va ține cont de nevoile fizice și psihologice și astfel, tratamentul ar putea include consiliere psihologică și medicamente. De regulă, tratamentul bulimiei implică o echipă de medici, nutriționiști și specialiști în sănătate mintală.
Psihoterapie
De regulă, terapia cognitiv-comportamentală se practică în tratarea bulimiei, fiind axată pe identificarea și schimbarea comportamentelor nesănătoase.
Medicație
În tratamentul bulimiei, în funcție de gravitatea bolii, medicul îți poate prescrie antidepresive.
Spitalizare
În cazurile severe, poate fi necesară spitalizarea pentru a trata complicațiile medicale și pentru a stabiliza pacientul.
Nutriție
Pentru a te vindeca de bulimie, este necesar să înveți obiceiuri alimentare sănătoase. Un nutriționist te va ajuta să recunoști semnalele corpului tău de foame și sațietate, te va învăța cum să îți stabilizezi greutatea și să capeți o atitudine sănătoasă față de mâncare.
Cum poți să ajuți pe cineva care se confruntă cu bulimia?
Sprijinul familiei și al prietenilor este adesea o componentă-cheie în tratarea bulimiei. Iată cum poți să ajuți:
Abordează cu grijă problema
Alege un moment și un loc potrivit pentru a discuta. De asemenea, fii atent la ce limbaj folosești, acesta trebuie să fie este blând, lipsit de judecăți și deschis. Poți începe spunând că ai observat unele comportamente care te îngrijorează și că îți pasă de sănătatea persoanei respective.
Încurajează apelarea la un medic
Bulimia este o afecțiune medicală serioasă, care necesită evaluare și tratament de specialitate. Încurajează persoana să consulte un medic sau un alt profesionist (medic de familie, nutriționist sau psiholog).
Oferă-ți ajutorul
Sprijinul continuu este crucial. Fie că este vorba de a însoți persoana la vizitele medicale sau de a oferi un umăr pe care să plângă, prezența și susținerea ta pot face o diferență.
Informează-te
Cu cât afli mai multe informații despre bulimie, cu atât mai mult poți înțelege prin ce trece persoana respectivă.
Evită să îi judeci
Evită să faci comentarii despre greutate, aspect sau mâncare. Aceste teme pot fi extrem de sensibile pentru cineva care se luptă cu o astfel de tulburare.
Fii un exemplu
Adoptă și promovează, cât de mult poți, o relație sănătoasă cu mâncarea și cu corpul tău.
Ai răbdare
Recuperarea după această boală este un proces lung și dificil, care implică, de multe ori, suișuri și coborâșuri. E important să ai răbdare și să rămâi alături de persoana respectivă pe parcursul întregii călătorii.
Dacă tu sau unul dintre cunoscuții tăi vă regăsiți în aceste rânduri, Hilio îți pune la dispoziție mai mulți specialiști acreditați care să te ajute la rezolvarea problemelor legate de tulburările tale alimentare, și, drept bonus, timpul nu va mai fi dușmanul tău. Aceste ședințe se pot ține online, din confortul casei tale, însă cu promisiunea că nu vei avea în apropierea ta gustări prost alese care să te distragă de la scopul tău principal, și anume să ai un corp sănătos și o minte puternică.
Surse:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bulimia/symptoms-causes/syc-20353615
https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/bulimia-symptoms-diagnosis-and-treatments
https://www.webmd.com/mental-health/eating-disorders/bulimia-nervosa/mental-health-bulimia-nervosa
https://medlineplus.gov/ency/article/000341.htm
https://www.acute.org/blog/long-term-effects-complications-bulimia
