Sinuciderea este un fenomen care poate afecta oamenii aparținând tuturor mediilor și culturilor și care poate fi prevenit cu ajutor specializat. Onoria Gaspar, psihoterapeut și specialist Hilio, îți explică de ce apare gândul Vreau să mor, care sunt factorii de risc, dar și cum poate fi prevenit suicidul.
Statistici globale și naționale
- Peste 800.000 de oameni mor anual prin suicid
- Suicidul este a 15-a cauză de deces la nivel mondial
- În 25 de țări (dintre țarile OMS) suicidul este condamnat prin lege
- Rata suicidului la nivel mondial este de 11,4 la 100.000 de persoane din care 15 / 100.000 la barbați și 8 / 100.000 la femei
- În multe dintre țările europene suicidul este prima cauză de deces la tinerii între 15-24 ani
- Rudele și prietenii apropiați ai celor care mor prin suicid prezintă un risc crescut din cauza expunerii la traumă, a contagiunii și a stigmei asociate
- Rata suicidului în România în ultimii 10 ani a fost constantă și apropiată de media mondială 11,5- 12,5 la 100.000 de locuitori
- Raportul ratei de suicid între femei și bărbați este de 1/ 4
- Grupa de vârsta cu cea mai ridicată rată de sinucidere este varsta a 3-a
- Metoda cea mai frecvent utilizată este spânzurarea
Ce este suicidul?
Suicidul reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria moarte.
Cauzele suicidului
Sociologul Emil Durkheim(1897) a fost primul care a elaborat ideea conform căreia disconectivitatea socială este un factor determinant pentru decizia de a muri.
De asemenea, el a introdus și conceptul de împovărare percepută la persoanele cu ideație suicidară.
Aceste concepte au fost preluate de Van Orden și colaboratorii săi și a fost dezvoltat modelul Teoriei interpersonale a suicidului. Conform acestui model, persoana care decide să moară experimentează două sentimente diferite: sentimentul de a nu aparține și acela de a fi o povară pentru persoanele semnificative din viața sa.
Experții de astăzi au ajuns la un consens cu privire la suicid și anume faptul că suicidul este un simptom și nu o boală, ceea ce înseamnă că există o multitudine de factori care pot duce la dezvoltarea ideației suicidare, atât personali, cât și interpersonali.
Anumite simptome și comportamente apar mai des în istoricul persoanelor cu tentative de suicid.
Depresia este unul din simptomele cele mai des întâlnite, însă nu toate persoanele care suferă de depresie au neapărat și ideație suicidară.
De la idee la faptă
David Klonsky și Alexis May au dezvoltat ideea conform căreia există trei pași pe care o persoană îi poate urma în drumul de la idee la faptă.
Pasul 1: Dezvoltarea ideației suicidare
Primul pas este apariția durerii.
Când vorbim de durere, ne referim, în principal, la durere psiho-emoțională, însă nu numai. Având în vedere că suntem condiționați să căutăm recompense și să fugim de durere, căutăm forme de a nu mai simți durerea. Totuși, durerea singură nu este suficientă pentru a apărea ideația suicidară. Atunci când oamenii au speranța că durerea va trece, ei găsesc resurse pentru a rezista și a depăși momentele dificile apărute în viața lor, însă când alături de durere apar și sentimentele de neajutorare și lipsă de speranță, se poate dezvolta ideația suicidară.
O persoană care va experimenta doar durere, va avea speranță și nu va dezvolta ideație suicidară. De asemenea, o persoană care va avea sentimentul de lipsă de speranță, dar nu va experimenta durere zilnică, nu va avea ideație suicidară.
Pasul 2: De la ideație ușoară la ideație moderată
În această etapă apare sentimentul de lipsă de conexiune.
În general, când vorbim de conexiune, ne gândim la conexiunea cu alți oameni, însă aici ne putem gândi și la conexiune ca atașament al cuiva față de un loc de muncă, un proiect sau un rol, un interes sau orice poate să dea un simț al scopului sau al sensului perceput și care îi dă persoanei care a dezvoltat ideația suicidară motivația de a trăi.
Pasul 3: De la ideație la tentativa de suicid
Odată ce persoana a decis să își încheie viața, următoarea întrebare care apare este dacă aceasta va pune în act gândul suicidar.
Atunci când o persoană a luat decizia de a muri și a construit și un plan, poate comite suicid chiar dacă nu mai este conștientă de decizia luată. Este ca și cum ar fi pe pilot automat.
Factori favorizanți ai suicidului
Există câțiva factori de risc care pot să amplifice gândurile suicidare. Aceștia sunt:
- tentative anterioare de suicid
- amenințarea cu sinuciderea sau referiri la acest lucru
- plan specific de a-și lua viața
- preocupări legate de moarte
- cunoașterea unei persoane care a comis suicid
- identificarea cu o persoană care a murit violent
- control scăzut al impulsurilor
- pierderea serviciului sau dificultăți financiare
- trecerea printr-un divorț, separare sau pierdere survenită printr-un deces al unei persoane apropiate
- izolare socială
- evenimente de viață traumatice
- istoric de comportament suicidar
- boli psihice cronice
- boli fizice cronice care duc la dizabilitate și scăderea calității vieții
- sex -femeile au mai multe tentative și prezintă mai des comportament automutilant, dar bărbații au mai multe tentative reușite din cauza metodei alese
- vârsta – riscul crește odată cu vârsta, dar frecvența este mai mare la tineri
- statutul social – persoanele căsătorite sau cele care au copii prezintă un risc mai scăzut de a comite suicid
- ocupația – șomerii și cei cu condiție socială înaltă care suferă o pierdere semnificativă financiară sau o schimbare de statut
- meserii cu risc crescut
- senzația de lipsă de ajutor și speranță
- uz nociv sau dependența de alcool sau substanțe psihoactive
- antecedente de comportament impulsiv
- acces facil la mijloace suicidare
Factori protectivi
E bine să știi că există și o serie de elemente care pot avea o contribuție semnificativă la împiedicarea tendințelor suicidare:
- prezența suportului social
- abilități de rezolvare a problemelor
- participare activă la tratament
- prezența sentimentului de speranță
- prezența copiilor acasă
- sarcina
- credința, religiozitatea
- viața satisfăcătoare
- testarea realității intactă
- frica de dezaprobare socială
- frica de suicid sau de moarte
- lipsa antecedentelor familiale de patologie psihiatrică
- nu există istoric de tentative de suicid
- nu are ideație suicidară
- nu există consum cronic de alcool sau substanțe psihoactive
- nu există afecțiuni somatice severe
- nu există probleme profesionale sau dificultăți financiare
- are puține mijloace sau nu are acces la mijloace letale de suicid
- are capacitatea de a testa realitatea așa cum este ea, fără a o distorsiona
- rețea de suport social adecvată și conectivitate socială
- legătură terapeutică suportivă
- nivel adecvat de stimă de sine
Ce să faci când te trezești cu gândul “Vreau să mor”
Dacă te trezești cu gândul că îți dorești să mori, cel mai important lucru este să înțelegi că aceste gânduri pot indica o nevoie urgentă de ajutor.
Ce poți face în acest sens?
- Discută cu cineva apropiat ție, fie că este un prieten apropiat, un membru al familiei sau un profesionist în domeniul sănătății mintale. În cazul în care evaluezi că ești în pericol imediat, sună la un număr de urgență sau mergi la un serviciu de urgență, cum ar fi un spital sau o clinică.
- Fă o listă de 4-6 persoane cu care te simți în siguranță și știi că în prezența acestor persoane te poți gândi și la altceva decât la sinucidere.
- Caută să te deschizi și să vorbești despre ceea ce simți. Uneori, simplul fapt ca putem vorbi despre ceea ce simțim și ne simțim ascultați poate fi de ajutor.
- Creează-ți un spațiu de siguranță
- Alcătuiește o listă cu momentele de mândrie, a motivelor de recunoștință, a experiențelor fericite pe care vrei să le retrăiești.
- Angajează-te într-un proces de psihoterapie sau consiliere unde vei învăța să îți gestionezi emoțiile și gândurile.
- De asemenea, poți apela și la liniile telefonice existente care oferă ajutor specializat.
- Este important să te conectezi cu ceilalți, să petreci timp cu familia sau prietenii sau să faci activități care îți aduc bucurie.
- Găsește în fiecare zi momente pe care să le aștepți cu bucurie.
- Fă ceva creativ, cum ar fi teatru, muzică, pictură etc., care să îți aducă o stare de bine.
- Caută să ai un somn bun, să mănânci sănătos, fă activități fizice, plimbări în aer liber, exerciții de respirație și mindfulness
- Stabilește-ți obiective care să îți dea motivație și percepția unui scop.
- Fii blând/blândă cu tine
Cele mai comune întrebări ale unei persoane sinucigașe și răspunsurile care să o liniștească
Nu mai văd nici o soluție. De ce să mă mai zbat?
Răspuns: Chiar dacă acum nu vezi nici o soluție, acest lucru nu înseamnă că aceasta nu există. Orice problemă are cel puțin două soluții. Poți apela la alți oameni care au resursele necesare și îți pot arăta soluții la care nu te-ai gândit.
De ce să mă mai chinui să trăiesc?
Răspuns: Chiar dacă acum simți foarte multă durere și suferință, nu înseamnă că mereu va fi așa. Viața nu este formată doar din suferință, la fel cum nu este formată doar din momente de bucurie. Momentele de bucurie alternează cu momente în care ne simțim triști sau furioși, ori experimentăm orice altă emoție. Există profesioniști care te pot sprijini să ieși din suferință.
Ce rost mai are să trăiesc?
Răspuns: Poate că acum pare greu de crezut, însă există o mulțime de motive pentru care viața merită trăită. Un motiv poate fi iubirea celor din jur, sprijinul acestora, bucuria pe care o poți găsi în lucruri mici sau posibilitatea de a-ți stabili și împlini obiective.
Cum recunoști o persoană care are ideație suicidară
De multe ori, poate fi dificil să recunoști o persoană care are ideație suicidară pentru că poate să ascundă aceste gânduri și să aibă un comportament care nu atrage atenția.
Semnele și comportamentele care ne pot da indicii cu privire la faptul ca o persoană are ideație suicidară pot fi:
- persoana spune că se simte lipsită de speranță sau are sentimente de lipsă de speranță de disperare sau se simte inutilă. Poate sa folosească expresii care să ne dea indicii cu privire la gândurile pe care le are, cum ar fi: “Nu mai am nici o speranță” sau “Nu mai are nici un rost” sau “Mai bine nu mă nășteam”;
- poate apărea evitarea interacțiunii sociale, izolarea, retragerea socială;
- pot apărea tulburari ale somnului, cum ar fi insomnie, dificultăți de a adormi, trezire în toiul nopții sau hipersomnie;
- pot apărea tulburări ale apetitului alimentar;
- persoana poate începe să aibă conflicte semnificative cu cei din jur;
- persoana poate să își piardă interesul pentru toate activitățile, chiar și pentru cele care înainte îi făceau plăcere;
- persoana poate face referire la faptul că își pune lucrurile în ordine sau face vreun testament;
- poate să facă referire la sinucidere și moarte și să spună că nu mai vrea să trăiască. Deși multe persoane care își anunță intenția suicidară nu ajung să o pună în act, s-a constatat că persoanele care s-au sinucis au anunțat într-un fel sau altul intenția lor înainte de a acționa;
- persoana poate fi tristă, abătută, apatică, refuză să vorbească;
- poate fi emoțională, plânge foarte ușor, suspină, strigă, este agitată;
- de asemenea poate fi mânioasă, iritabilă, arțăgoasă, ostilă, opozițională, amenințătoare;
- poate avea un comportament bizar, excentric, psihotic;
- se află sub influența alcoolului/drogurilor și prezintă semne de intoxicație cu acestea;
- prezintă indici de comportament auto-mutilant (prezența de tăieturi sau altfel de răni recente sau mai vechi pe antebrațe sau alte părți ale corpului).
Cum poți preveni suicidul?
Prevenirea sinuciderii implică eforturi la nivel individual, comunitar și la nivel de societate.
Strategii cheie pentru prevenirea suicidului:
- Educarea și creșterea conștientizării. Este important să se ducă o campanie de educare a oamenilor în legătură cu sănătatea mintală, să știe să recunoască simptomele tulburarilor psihologice care duc la suicid și să știe să ceară ajutor atunci când este nevoie.
- Facilitarea accesului la serviciile de sănătate mintală, consiliere, psihoterapie precum și tratament medicamentos atunci când este nevoie
- Reducerea stigmatului social asociat cu sănătatea mintală. Este important ca sănătatea mintală să capete aceeași importanță ca a sănătății fizice;
- Dezvoltarea abilităților de reziliență și adaptabilitate pot ajuta oamenii să facă față mai bine stresului și să depășească mai ușor situațiile dificile din viață;
- Promovarea unui mediu sigur în școli și facilitarea accesului la consiliere emoțională și sprijin profesional;
- Reducerea accesului la arme letale sau la substanțe toxice;
- Identificarea factorilor de risc care pot duce la suicid;
- Construirea unui suport social puternic;
- Promovarea unor relații sănătoase;
Prin urmare, tragedia poate fi prevenită dacă apelezi la ajutorul unui medic psihiatru sau al unui psihoterapeut încă de la apariția primelor semne că ceva nu este în regulă cu tine. De asemenea, dacă un apropiat al tău trece printr-o suferință de acest timp, nu ezita să îi acorzi sprijin și să îl încurajezi să ceară ajutorul unui profesionist în sănătate mintală.
Bibliografie:
- International Journal of Cognitive Therapy, 8(2), 114–129, 2015 © 2015 International Association for Cognitive Psychotherapy
- https://www.antisuicid.ro/date-si-statistici-despre-sinucidere-la-nivel-mondial-si-national/
- Radu Vrasti Ghid Practic de Intervenție in Criza- Evaluarea si Intervenția in Criza Pentru un Individ Suicidar Adult
- Symptoms, Prevention and Treatment of Attempted Sucide- Pamela C. Cantor, PH.D
- Separation, Individuation, Difficulties as Risk Factor for Suicidality- Alice Pozzi, Gilly Poritzky, Ph.D, Mark MacMillin PhD, Lawrence Hedges PhD, PsyDț
