Anorexia sperie și este o boală “intimă”, despre care se vorbește puțin, iar dacă adolescentul din casa ta este cel care suferă de această tulburare alimentară, lucrurile se complică de la zi la zi.
Și da, fiecare zi contează!
Până în ce punct este doar suferința emoțională și unde trebuie să avem o abordare multidisciplinară, cum ajustăm această poveste de suferință delicată în drumul spre vindecare definitivă, aflăm de la Mihai Bran, medic psihiatru.
Photoshop, highlighter, presiune, standarde mereu mutabile, priviri, scală de valori … societatea ca o oală sub presiune și anorexie!
Te-a obosit numai enumerarea?
Anorexia se va juca fără oprire cu echilibrul corpului tău, ca un artist de circ pe sârmă, la limita oricărei urme de siguranță, dar mimând echilibrul.
Ce voci îți spun să vrei perfecțiune? Tu ce îți spui când spargi traumele în oglindă mai des decât tiparele și mărunțești mâncarea în farfurie la aceeași oră în fiecare zi? Tu ce spui când taci?
Știai că femeile anorexice obișnuiesc să intre pe ușă pe lateral, tocmai pentru că au senzația că umerii lor sunt cu aproximativ 40% mai mari decât în realitate?
Ce este anorexia?
Anorexia nervoasă sau, așa cum este cunoscută de către publicul larg, anorexia nu este doar o tulburare alimentară, ci și o condiție gravă de sănătate mintală.
Oamenii care suferă de anorexie nervoasă vor să ajungă la o greutate corporală cât mai scăzută, fie neconsumând cantitatea de mâncare de care au nevoie pentru a menține o bună sănătate fizică și emoțională, fie făcând exerciții fizice în exces sau chiar apelând la ambele variante.
De asemenea, dacă suferi de anorexie, ai o imagine corporală distorsionată, considerând că ai o greutate mare, chiar și atunci când, în realitate, ești subponderal.
Anorexia nervoasă poate să afecteze bărbații și femeile de orice vârstă, însă aceasta apare, de obicei, în perioada adolescenței.
Anorexia poate să fie confundată cu bulimia, însă diferența dintre cele două este că atunci când suferi de anorexie îți dorești să ajungi la o greutate corporală anormal de scăzută, pe când în cazul bulimiei te lupți pentru o greutate normală.
Anorexia nervoasă este, deci, o problemă de ordin psihic, dar din categoria tulburărilor de alimentație, care apare printr-o reducere anormală a greutății corporale, alături de o deformare a imaginii propriului corp, frică permanentă și intensificată (declanșată de tot felul de triggeri) de a câștiga în greutate și o percepție distorsionată a propriei greutăți.
Oamenii de știință olandezi au constatat pentru prima oară, că:
Realitatea în care trăiește un om anorexic, din punct de vedere al siluetei, este foarte distorsionată. Astfel că un anorexic care, de regulă, este exagerat de slab, se chinuie să între pe o ușă pentru că simte că nu încape pe ea. Totodată, cum aminteam și mai sus, “femeile anorexice obișnuiesc să intre pe ușă pe lateral tocmai pentru că au senzația că umerii lor sunt cu aproximativ 40% mai mari decât în realitate.”
O persoană poate fi considerată anorexică atunci când limitează aportul alimentar până ajunge la o greutate corporală semnificativ scăzută, însoțită de o teamă intensă de a câștiga în greutate și o preocupare excesivă pentru greutatea corporală, dar și pentru forma corpului.
“De ce eu, de ce tu?”- cauzele anorexiei
Mulți experți cred că anorexia face parte dintr-o încercare inconștientă de a ajunge la un acord cu conflicte nerezolvate sau experiențe dureroase din copilărie. În timp ce abuzul sexual s-a dovedit a fi un factor în dezvoltarea bulimiei, nu este asociată cu dezvoltarea anorexiei.
Cauzele exacte ale anorexiei nervoase sunt necunoscute. Cu toate acestea, tulburarea este, uneori, ca o moștenire de familie, una de care vrei să scapi cu certitudine; femeile tinere cu un părinte sau un o rudă de gradul 1 cu o tulburare de alimentație sunt mai predispuse la a dezvolta anorexie.
Apoi, există aspecte psihologice, de mediu, și factori sociali care pot contribui la dezvoltarea anorexiei.
Cine este afectat de anorexie?
Această tulburare afectează în majoritate femeile, dar nu ocolește nici bărbații. Este important să știm asta pentru că cercetările despre anorexie nervoasă exclud adesea băieții și bărbații, care alcătuiesc aproximativ 10 la sută dintre cei afectați de tulburări de alimentație grave.
Anorexia, de obicei, se dezvoltă în timpul pubertății. Nouă din 10 persoane cu anorexie sunt de sex feminin și aproximativ 1 la sută dintre femeile cu vârste cuprinse între 10 și 25 sunt anorexice.
Sunt afectați, cu precădere, perfecționiștii și overachieverii. Ei ajung să creadă că viața lor ar fi mai bună numai dacă ar fi mai slabi. De fapt, persoana tipic anorexică studiază și se studiază mult și îndelung, dar este implicată mult în studiu și activități comunitare.
Având în vedere că tulburările de alimentație afectează în mod disproporționat femeile, nu este nerezonabil să se presupună că bărbații diferă de femei în prezentarea clinică, personalitate și caracteristici psihologice.
Simptomele anorexiei
Așa cum spuneam și anterior, când defineam anorexia, această boală implică atât tulburări alimentare, cât și probleme psiho-emoționale și comportamentale, așa că simptomele și semnele implică manifestări fizice și psiho-emoționale.
E bine de știut să acestea pot să fie greu de observat de cei de jur deoarece persoanele care suferă de anorexie nervoasă nu vorbesc, de regulă, despre această boală, ci dimpotrivă, ascund obiceiurile alimentare sau problemele de sănătate care apar. Mai mult, este dificil de observat și pentru că ceea ce este considerat o greutate normală pentru unii, poate să difere în cazul altora.
Care sunt simptomele fizice ale anorexiei?
Cele mai frecvente simptome ale anorexiei se referă la:
- un aspect corporal slăbit
- lipsa creșterii în greutate
- o pierdere mare în greutate
- insomnii
- stare de oboseală
- căderea sau fragilitatea firelor de păr
- stări de leșin sau de amețeală
- tensiune arterială scăzută
- piele cu aspect palid
- intoleranță la frig
- deshidratare
- constipație
- deteriorarea danturii (din cauza vomitatului indus)
- dureri abdominale
- umflarea picioarelor și a mâinilor
- absența menstruației, în cazul femeilor
Care sunt simptomele psiho-emoționale și comportamentale ale anorexiei?
Manifestările din sfera comportamentală și psiho-emoțională care sunt specifice anorexiei pot include:
- practicarea în exces a exercițiilor fizice
- înfometarea
- perioade de mâncat excesiv și vomitat autoindus pentru a elimina alimentele, care pot include utilizarea laxativelor, clismelor, suplimentelor alimentare sau a produselor pe bază de plante
- preferința pentru a consuma doar anumite categorii de alimente, care au un conținut scăzut de calorii și de grăsimi
- refuzul de a mânca în public
- preocuparea permanentă în legătură cu imaginea corporală, manifestată prin verificare frecventă în oglindă
- cântărirea obsesivă
- mințitul cu privire la cantitatea de mâncare consumată
- exprimarea nemulțumirii referitoare la greutatea corporală
- reducerea apetitului sexual
- retragerea socială
- starea de iritabilitate
Ritualuri alimentare observate în anorexie, indiferent de gen
Relația disfuncțională cu alimentația și ritualurile alimentare restrictive care apar în cazul anorexiei devin o parte integrală a vieții celor afectați.
Motivațiile din spatele acestor ritualuri sunt complexe și pot implica frica excesivă de îngrășare, imaginea distorsionată a propriei greutăți corporale și presiunea de a atinge un anumit standard de frumusețe.
Aceste ritualuri alimentare pot fi:
- consumul de alimente într-o anumită ordine;
- mestecarea excesiv de lentă;
- aranjarea alimentelor într-un anumit mod;
- consumul de alimente la aceleași ore în fiecare zi;
- tăierea alimentelor în bucăți mici sau pasarea lor;
- cântărirea, măsurarea și verificarea dimensiunilor porțiilor de alimente;
- numărarea caloriilor înainte de ingerarea alimentelor;
- luarea meselor zilei doar în anumite locuri din casă.
Abuzul de substanțe și viciile în anorexie
În unele cazuri, anorexia poate duce la accentuarea unor vicii, utilizarea cronică a alcoolului, anumitor medicamente și a pastilelor de slăbit.
Alcoolul poate fi folosit pentru a suprima pofta de mâncare la fel ca și nicotina, fiind o modalitate de a face față anxietății și stresului.
Anorexicii sunt mai susceptibili de a abuza de alcool și droguri, abuzul de alcool ar putea fi, de asemenea, urmat de reduceri drastice ale aportului alimentar pentru a compensa caloriile consumate. La fel se întâmplă și în cazul consumului de medicamente, substanțe ce pot suprima pofta de mâncare, crește metabolismul și promova simultan pierderea rapidă în greutate, provocând o aparentă fericire celui ce suferă de anorexie.
Cercul vicios continuă deoarece restricția alimentară și pierderea rapidă în greutate pot afecta creierul în moduri care pot crește în continuare dorința de droguri.
Complicații ale anorexiei nervoase
Tulburările alimentare sunt boli grave, iar aproximativ 10.000 de oameni mor anual din această cauză, tulburările alimentare fiind clasate pe locul al doilea, după supradoza de opioide, în ceea ce privește cauzele mortalității.
Mai mult, studiile arată că 26% dintre cei care suferă de o formă de tulburare alimentară încearcă să se sinucidă, iar persoanele cu anorexie pot muri brusc din cauza dezechilibrelor nutriționale sau din cauza unor boli cardiace.
Complicațiile anorexiei nervoase pot declanșa:
– anemie
- probleme cardiace
- pierderea masei osoase
- nivele scăzute de testosteron
- pierderea masei musculare
- absența menstruației (amenoree)
- boli renale
- probleme gastrointestinale, cum ar fi: contipația, balonarea sau greața
- anomalii nutriționale, cum ar fi un nivel scăzut de sodiu
- tulburări din sfera sănătății mintale: abuz de substanțe, depresie, tulburare de personalitate borderline, tulburare obsesiv-compulsivă, tulburări de anxietate
Modificări hormonale – Anorexia din adolescență
Deoarece anorexia modifică radical compoziția corpului, hormonii sexuali estrogen și testosteron, pot influența, modificați fiind, densitatea osoasă, masa de grăsime și masa musculară.
Atât traumele, cât și tulburările de alimentație sunt extrem de răspândite în lumea de astăzi, iar părinții simt că pierd controlul atunci când vine vorba de adolescentul necunoscut de lângă ei. Nu este dificil de înțeles de ce. După ani de neglijare parentală, un adolescent consumă în mod obișnuit cantități enorme de alimente, mai întâi ca o distragere a atenției, apoi ca o modalitate de a amorți cuvintele nespuse.
Când trebuie să mergi la medic
Anorexia este o boală căreia nu îi poți face față singur, iar dacă te regăsești în cele descrise mai sus și suspectezi că ai putea să suferi de această tulburare de alimentație, te sfătuim să apelezi la ajutorul unui medic.
Câteva semne îngrijorătoare ale bolii, pe lângă cele enumerate în rândurile de mai sus, sunt:
- o îngrijorare permanentă în ceea ce privește dieta, greutatea și numărul de calorii;
- te plângi constant de faptul că ești „gras(ă)”, când în realitate lucrurile nu stau așa;
- porți haine care ascund numărul de kilograme ;
- minți în ceea ce privește cantitatea de mâncare pe care ai consumat-o;
- afirmi că nu îți este foame, deși îți este;
- nu mai manifești niciun interes față de activitățile care îți făceau plăcere în trecut.
Diagnostic
Ca și în cazul altor boli, cu cât apelezi mai rapid la ajutor de specialitate, cu atât șansele de vindecare și de creștere a calității vieții sunt mai mari.
Diagnosticarea anorexiei nervoase include mai multe tipuri de examinări și testări, care au scopul de a exclude alte cauze medicale și de a verifica existența unor complicații cauzate de această tulburare.
Procesul de diagnosticare implică patru categorii de examinări și testări, după cum urmează:
Examinări fizice
Se referă la verificarea temperaturii, a măsurării tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, ascultarea inimii și a plămânilor, examinarea abdomenului. De asemenea, medicul îți va verifica înălțimea și greutatea, pielea și unghiile.
Testări de laborator
Testele de laborator pot include o hemoleucogramă completă, dar și teste mai specializate, care să verifice funcțiile tiroidei, ale rinichilor și ale ficatului, proteinele și electroliții. Medicul poate să ceară și o analiză a urinei.
Evaluare psihologică
Medicul psihiatru sau psihoterapeutul poate să discute cu tine despre obiceiurile tale alimentare, gânduri și sentimente referitoare la acest subiect și este posibil să îți indice completarea unor chestionare de autoevaluare psihologică.
Alte tipuri de examinări
În funcție de stadiul în care se află boala și de complicațiile pe care le-a produs în organismul tău, medicul care te tratează poate stabili dacă este nevoie și de alte tipuri de examinări, cum ar fi:
- electrocardiogramele – utilizate pentru a identifica dacă există complicații cardiovasculare
- radiografii – care să verifice dacă există fracturi de stres (fisuri mici în oase), oase rupte sau probleme cardiace
- teste care măsoară câtă energie utilizează corpul tău – utile pentru creionarea unor planuri alimentare
Toate acestea au scopul de a îl ajuta pe medic să îți recomande un plan de tratament adecvat și individualizat.
Tratament
Deși tratamentul este posibil, riscul de recidivă este ridicat. Un studiu care i-a avut drept public-țintă pe cei care au grijă de adolescenții care sunt diagnosticați cu anorexie relevă faptul 72% dintre aceștia s-au recuperat parțial sau complet.
Cu toate acestea, riscul de recidivă este ridicat, mai ales în perioadele în care nivelul de stres crește sau atunci când intervin factorii declanșatori. Prin urmare, este necesară o rigoare ridicată din partea pacientului, dar și din partea familei, în ceea ce privește respectarea tratamentului indicat de medic.
Pentru tratamentul anorexiei este necesară o abordare multidisciplinară, de echipă, care să includă medici, profesioniști în sănătate mintală și dieteticieni. Psihoterapia continuă și educația nutrițională sunt foarte importante în procesul de recuperare și de vindecare.
Obiectivul primar al tratamentului este revenirea la o greutate sănătoasă, iar cei implicați în acest proces sunt:
– medicul tău de familie, care să se ocupe de supravegherea necesităților tale calorice și de creșterea în greutate
– un psiholog sau un psihiatru, care să lucreze cu tine pentru a te ajuta să dezvolți strategii comportamentale care să susțină întoarcerea la o greutate sănătoasă
– un dietetician, care îți poate oferi un plan de alimentație individualizat
În ceea ce privește medicația, nu există momentan un medicament care să fie indicat în tratarea anorexiei, însă medicul psihiatru îți poate prescrie antidepresive sau alte medicamente psihiatrice care te pot ajuta să scapi de tulburările de sănătate mintală pe care le poate provoca anorexia.
În cazurile grave, adică dacă viața ta este pusă în pericol, s-ar putea să ai nevoie de îngrijire medicală ce necesită spitalizare, pentru probleme cum ar fi:
- urgențe psihiatrice
- malnutriție
- deshidratare
- probleme cardiace
- refuzul categoric și continuu de a mânca
Calea recuperării sau Bucurie și un film, vă rog!
Asta ceri tu din toată inima atunci când suferi de anorexie, când creierul este pregătit să joace feste pentru că nu reușește să facă distincția între tristețe și extaz. Anorexia nu este, nici pe departe, o invitație la film, cel puțin nu unul foarte atrăgător.
Ai văzut The bone sau Black Swan? Dacă nu și dacă ai în preajmă oameni dragi diagnosticați cu această tulburare, te invităm să arunci un ochi.
Prin urmare, ca cineva să ia drumul recuperării în anorexie, există nevoia de a trece peste deconectarea emoțională de la realitate – întâlnită frecvent. Cel mai greu este ca pacienții să simtă confort sau mulțumire. De fapt, mulți descoperă că atunci când participă la o activitate plăcută, când au o experiență cu sentimente pozitive, semnalul de alarmă se declanșează în mod necorespunzător.
Tocmai de aceea o componentă importantă a recuperării trebuie să fie construirea sensului în viață, în tandem cu o capacitate de a găsi motive de bucurie. Un individ poate începe cu mici plăceri autentice, permițându-și pur și simplu să observe experiențe pozitive în natură.
Abilitățile de mindfulness pot oferi un ajutor semnificativ în abordarea acestui proces deoarece acestea îți permit să observi sentimentele și traumele într-un mod blând, fără stigmă și judecată.
Cum sănătatea fizică și cea mintală sunt în perfectă corelație, dincolo de ajutorul unui psihoterapeut, ajutorul unui nutriționist și al medicinei generale sau al gastroenterologiei, aceste practici pot ameliora simptomele și îți pot face viața mai bună.
Ca părinte, rudă, prieten sau cel care suferă spune un NU hotărât anorexiei, alături de specialiștii noștri, fie ei terapeuți, nutriționiști sau medici!
Surse:
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/anorexia/overview/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anorexia-nervosa/symptoms-causes/syc-20353591
https://www.webmd.com/mental-health/eating-disorders/anorexia-nervosa/mental-health-anorexia-nervosa
https://www.waldeneatingdisorders.com/what-we-treat/anorexia/anorexia-diagnosis/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anorexia-nervosa/diagnosis-treatment/drc-20353597
https://anad.org/education-and-awareness/about-eating-disorders/eating-disorders-statistics/
