Conectarea părintelui cu adolescentul – ușor de spus, greu de pus în practică uneori. Simona Mocioi, terapeut de cuplu cu formare în Terapia Centrata pe Emoții și Consilier Psihologic, ne-a vorbit despre perioada dificilă numită – adolescență. Atât pentru părinți, cât și pentru copii, această perioadă este presărată cu încercări și provocări ce testează intens relația dintre aceștia. Este important, ca părinte, să știi cum să gestionezi relația cu adolescentul de lângă tine. Citește în continuare pentru a afla ce dificultăți pot apărea și cum le poți depăși.
Etapa ”familie cu adolescenți” – tranziția de la copilărie la adolescență
Între etapele prin care trece viața de familie, una dintre cele mai dificile și mai importante este etapa ”familie cu adolescenți”. Această etapă presupune mărirea flexibilității granițelor familiei pentru a permite adolescentului să se miște mai liber în interiorul și în afara sistemului familial. Dar, presupune și ca părinții să se refocalizeze asupra carierei și asupra îngrijirii generației mai vârstnice.
Ce dificultăți apar în perioada de tranziție de la copilărie la adolescență?
Dificultatea tranziției de la părintele de copil mic/școlar la părintele de adolescent este ușor de înțeles pentru toți cei care au trăit sau asistat la traiul cu un adolescent. Aproape peste noapte, din părintele dorit și cerut în toate momentele vieții copilului, părintele care știe tot și rezolvă tot, te transformi în părintele care nu mai știe nimic, ”nu înțelege nimic”. Te poți transforma în părintele care nu are voie nici măcar să își exprime o opinie, iar dacă o face, riscă valuri de furie.
În timpul adolescenței, adică începând cu vârsta de 12 ani și până spre 24 de ani, are loc cel mai intens proces de creștere și maturizare a creierului din întreaga viață. Acest proces determină apariția următoarelor caracteristici ale minții la această vârstă:
- căutarea noului,
- implicarea socială,
- intensitatea emoțională crescută,
- explorarea creativă.
Aceste caracteristici influențează modul în care adolescenții caută satisfacție:
- resping tiparele,
- preferă relaționarea cu egalii,
- caută trăiri intense și experiențe deosebite.
În acest context, este de înțeles de ce, fără o adaptare rapidă la noile cerințe ale copilului, părintele riscă să ”piardă” trenul adolescenței. Acest lucru este o consecință a faptului că încercă să se impună la fel cum o făcea în urmă cu doar câțiva ani. Controlul parental devine doar o utopie. Impunerea unui mod de viață adolescentului rebel deteriorează relația dintre acesta și părinții săi. Ca reacție la deteriorarea relației, unii părinți aleg să intensifice controlul. Alți părinți încearcă să devină prietenii copiilor lor. Dar există și părinți care renunță, pur și simplu, la luptă. Aceștia lăsă libertate totală adolescentului. De notat că această renunțare apare atât datorită problemelor cu care se confruntă părinții în viețile lor proprii, dar poate apărea și atunci când problemele comportamentale ale adolescentului sunt foarte grave (dependențe, comportamente anti-sociale etc.).
Ce trebuie reținut este faptul că părinții trebuie să fie părinți în continuare și nu prieteni, zbiri, gardieni sau prizonieri
A fi părinte de adolescent înseamnă sa fii disponibil, în primul rând. Apoi trebuie să fii potrivit de afectuos, consecvent cu regulile/cerințele stabilite prin colaborare cu adolescentul. Este necesar să fii suportiv și înțelegător în momentele dificile, dar suficient de puțin vizibil în mediul social al copilului. Să fii în control în modul ”soft”. Să asculți și să înțelegi și ceea ce nu este spus.
Nu judeca și nu impune tipare de comportament
Nu te feri să ii spui copilului: ”Sunt aici, să îmi spui dacă pot ajuta cu ceva” sau ”Îmi dau seama cât îți este de greu, cum să fac să te ajut?”. Fă-ți timp pentru copilul tău! Timpul de calitate nu înseamnă excursii în străinătate sau ieșiri costisitoare în oraș. Faceți o pizza împreună și apoi jucați Catan. Spune-i că îți pasă și că ai vrea să îl cunoști mai bine, așa cum e el acum, nu cum ar trebui sa fie.
Fii prezent în viața copilului tău și conectează-te cu el!
A fi prezent în viața copilului tău și a fi conectat cu acesta, înseamnă să îți inhibi tentația foarte puternică de a găsi tu soluții la problemele lui. Încearcă doar să îi fii alături în procesul de explorare a acestor soluții. Soluțiile tale sunt soluțiile tale, iar adolescentul are nevoie sa își găsească propriile soluții la problemele lui. Are dreptul să învețe din propriile greșeli și cel mai bine o face când știe că are o bază de siguranță în părinții săi. Că nu va fi criticat când greșește, ci doar ajutat să repare și încurajat să meargă mai departe.
Este importantă conectarea părintelui cu adolescentul, dar cum?
Pentru a te conecta sau reconecta cu adolescentul tău, folosește toate ocaziile de a-l implica în deciziile luate în familie, mai ales dacă îl privesc pe el. Liceul pe care îl va urma, următoarea vacanță, meniul de Paște, următorul film la cinema. Așadar, descoperă-i și recunoaște-i abilitățile, cere-i sfatul într-o problemă, roagă-l să te ajute să înțelegi ceva. Arată-i că îți este superior într-un domeniu, oricare ar fi acesta. Roagă-l să îți caute o rețetă sau să îți traducă ceva.
Recunoaște și tu când greșești și cere-ți scuze când te înfurii. Arata-i omenia din tine și nu perfecțiunea. Spune-i când îți este greu și cere-i să îți spună ce gândește. Uneori vei descoperi o gândire uimitoare și extrem de matură. Fă-l să se simtă văzut, acceptat și valorizat!
Relația cu adolescentul este plină de provocări. Programează o ședință individuală cu Simona, pentru a te reconecta cu adolescentul de lângă tine. Vorbește cu un specialist în parenting, care să-ți ofere o altă perspectivă. Cu ATLAS este mereu mai simplu!
