Viciile sunt ca poarta din “Alice în țara minunilor”. Doar că minunile se pot transforma repede în traume. Toți avem grădina aia ascunsă unde tragem ultima țigară care NU e niciodată ultima, ultima doză de orice, unde toți ne bucurăm de ACUM și uităm că MÂINE vine cu consecințe dezastruoase.
Nu toate viciile pleacă de la un obicei distructiv ci de la un obicei, o plăcere pe care o vrem în mod repetat, din ce în ce mai des, până pierdem controlul. Cum facem să-l recuperăm sau să nu ajungem în situația asta?
Percepția generală duce cu gândul direct la droguri sau jocuri de noroc și la faimoasa dependență de nicotină. Dar viciile pot porni de la patternuri repetitive deloc nocive la început și pot fi practic despre orice. Pot fi despre sex sau băutura preferată. Plus că putem avea și atitudini viciate. De asta, pentru clarificare, trebuie să povestim despre dependență, frecvență și cauza viciului.
Undeva în povestea asta pasională, intensă cu viciul tău, în intimitatea voastră sau în fața lumii întregi se dezvoltă și nocivul. Este o dependență fizică, dar până la ea e mereu despre emoție și dependență emoțională. Și despre traumă.
Hai să ne gândim la oamenii care fac sport, iar apoi fac doar sport mult, des, în exces și devin obsedați de felul în care arată. Iată exemplul cel mai facil de viciu bun care a devenit delir. Dimineața nu e dimineață fără cafea, dar dacă espressorul de la all inclusive e defect și simți că tremuri și ești apatic – vorbim de viciu dus până la rang de dependență.
Capcana în care picăm toți!
Bucuria pare livrată aproape instant. Iar pentru livrarea asta am sări de pe vârful cel mai înalt în hăul cel mare, mai ales dacă știm că e și o coardă de siguranță pe acolo. Coarda este de fapt acel crez că încă mai avem controlul, că ne vom opri, oricând ne dorim.
Nu se întâmplă așa și de asta este absolut necesar să apelați la un specialist. Extrapolând, nici un mecanism sau mașină nu se oprește doar pentru că ai frâna la îndemână.
Sunt vicii cu injectare lentă în viața ta: alcoolul, tutunul, mersul excesiv la sală, jocurile de noroc. E drept, nu afectează în aceeaşi măsură precum drogurile, însă reuşesc să lase amprente all over peste viaţa și sănătatea ta fie, ea fizică sau emoțională.
Adam Winstock, psihiatru specializat în medicina dependenței:
Toate riscurile cauzate de celelalte substanțe se dublează dacă fumezi. Apoi toate se triplează dacă te droghezi; fatalul e mereu în proporții variabile și la urmă – înecat și în alcool
Cum se ajunge la vicii?
Viciile, spun majoritatea specialiștilor, sunt obiceiuri repetitive greu de schimbat, acceptat sau nu, obicei vizibil efecte mai puternice mai mult sau puțin vizibile care aduce plăcere, dar și durere.
Dacă ne raportăm direct la situațiile grave de abuz și dependență de substanțe avem și definiția clară a Asociației Psihiatrilor Americani:
O afecțiune complexă, o boală a creierului care se manifestă prin utilizarea compulsivă de substanțe, în ciuda consecințelor dăunătoare. Persoanele cu dependență (tulburare severă de consum de substanțe) se concentrează intens pe utilizarea unei anumite substanțe, cum sunt alcoolul sau drogurile, până în punctul în care acestea pun stăpânire pe viața lor.
Mecanica celor din jur poate deveni tipar. Vrei să fii acceptat, să fii acolo cu cei care ies la țigară, cu cei care termină 10 beri pe nerăsuflate, dar mai ales cu cei care brusc au descoperit soluția aparentă la nefericire.
Viciile sunt personalizate aproape ca un LOGO și îți fac dependența unică, pliată pe cauzele din spatele lor, dar și pe mecanismele tale de apărare emoțională.
Crearea dependenței vine la pachet mecanisme de apărare psihologice modeste. Mediul în care ne învârtim trebuie să ne dea mai mult decât să fure din noi, dar nu se întâmplă mereu așa.
Cauze concrete ale viciilor:
- disfuncțiile emoționale;
- stres post traumatic (pierderea unei persoane dragi, a jobului, divorț, pierderea locuinței);
- afectiuni emoționale (depresie, anxietate, fobie,etc);
- dorinta de acceptarea socială;
- stigma în toate formele ei;
- lipsa de acceptare din partea celorlalți;
- dopamina, hormonul stării de fericire;
- lipsa de control emotional (furia etc.);
- repetarea tiparului plăcerii.
Stigma în vicii
Viciul vine cu stigmă și judecată uneori. Zeci de ani la rând s-a discutat despre vicii și dependență ca despre o chestiune morală. De la cel mai mici vicii la cele considerate astăzi fatale, toate erau filtrate din perspectivă morală. Violență emoțională, dar și fizică.
Ceea ce puțini știu este ca în America a apărut prima oară abordarea viciilor ca și afecțiuni pornite din tipare comportamentale și emoționale ce pot fi tratate și controlate. De unde? Din interiorul Asociațiilor de Alcoolici Anonimi.
A pornit de acolo, dar o întâlnim practic oriunde.
Gabriel F. -profesor filosofie, Buzău
Cel mai tare durea stigma și eu știam despre ea de la filosofie. Atunci când ajungi pe 3 cărări la școală și în ochii copiilor vezi dispreț, îți mai pui întrebări.
Îmi vedeam soția din exteriorul familiei, o priveam de departe. Dorința ei de a avea copii, de a pleca într-o vacanță oarecare, de a extinde business-ul pe care îl aveam – când eu voiam doar să mai termin în câteva săptămâni 100 de litri de vin, nu mă mai motiva cu nimic și cu siguranță eram și depresiv.
Aveam bani și iubire și perspectivă, dar asta nu ajută cu nimic. Mi-am făcut un bagaj foarte mic (aproape dorind să nu reușesc), pentru a 3 a încercare și am mers la București să cer ajutorul fratelui meu care a reușit să mă interneze. Iar de acolo până la sevraj cu personaje pe pereții salonului și automutilare, până la fugă din spital, toate le-am trăit aproape inconștient. Mi-au povestit alții despre ele.
Sunt bine acum, dar lupta a fost iad și fără ajutor specializat acum pot spune că minciunile pe care ni le spunem zilnic în alcoolism nu ajută, deloc. Evident ajutorul familiei și al prietenilor care au încercat să nu mă judece, a contat în vindecarea mea și în a mai putea ieși la o cafea fără să simt nevoia acută de a cere și un pahar lângă. Ulterior am renunțat și la fumat. Mergeau mână în mâna și mi-am spus într-o zi că pot. Și am putut.’’
Este dopamina de vină?
Dopamina – molecula plăcerii sau strigătul de vreau mai mult?
Neurologul Vaughn Bell a numit la un moment dat dopamina “Kim Kardashian a neurotransmițătorilor,” prin care dopamina este văzută ca o celebritate scandaloasă printre colegii săi mai timizi ca glutamatul din alimente sau GABA.
Neurologul comportamental Bethany Brookshire descrie dopamina ca “moleculă din spatele tuturor comportamentelor noastre cele mai păcătoase și a poftelor secrete” (de la nicotina la sex, de la cafea la droguri)
În noua sa carte, The molecule of more, Daniel Z. Lieberman, profesor în Departamentul de Psihiatrie și Științe Comportamentale de la Universitatea George Washington face referiri la cum ar trebui interpretat rolul dopaminei în cazul viciilor :
Mai mult decât oferirea plăcerii, care este o concepție comună, dopamina ar trebui mai bine înțeleasă că un compus chimic care vrea și cere întotdeauna mai mult. Potrivit autorilor, putem folosi ceea ce știm despre dopamină pentru a ajunge la motivul pentru care suntem obsedați de anumite lucruri și apoi ne pierdem interesul atunci când le obținem, sau de ce avem relații intense cu ceva sau cineva, care în cele din urmă de la stadiul de intense ajung să fie “călduțe”.
Dopamina este într-adevăr implicată în dependență, dar nu este o “substanță a plăcerii”. De fapt, dopamina are o mulțime de funcții în creier – fiind implicată în tot, de la reglarea circulației la controlul atenției.
În mare parte, efectele sale depind de căile de operare ale creierului pe care le folosește la un anumit moment.
Cazul jocurilor de noroc
Studiile privind jucătorii la ruletă au arătat că se înregistrează la fel de mult activitate în declanșarea dopaminei când pariorii pierd bani, ca atunci când au o victorie plăcută.
Deci, încă o dată este vorba mai degrabă de un tipar al lui vreau mai mult. În acest caz, dopamina pare să nu fie despre plăcere, dar indică cât de aproape ai ajuns la recompensă și te încurajează să mai faci o încercare. Acest lucru funcționează bine atunci când succesul depinde de abilități, dar în mod dramatic când ne împinge spre jocuri de noroc.
Cazul dependenței de droguri
Dependenții de droguri vorbesc despre afectarea sistemului motivațional, dar și despre afectarea plăcerii. Mulți dependenți pe termen lung povestesc că ei simt puțină plăcere provenind de la doza în sine, dar pe de altă parte se simt încurajați să continue și să aibă și o frecvență clară. De aceea cand se apropie ora dozei de obicei sunt dispuși sa fure și să facă absolut orice pentru a avea banii necesari în asigurarea plăcerii.
De ce să apelezi la un specialist?
Drumul spre recuperare în cazul viciilor care pun viața în pericol este unul lung. Cooperarea voastră este esențială, deoarece tendința este de a nu spune adevărul întreg specialistului sau de a ajusta de exemplu cantitatea de substanțe, de alcool consumată.
Stigma venită de la cei din jur, frica pierderii locului de munca, rușinea fac și mai grea abordarea acestor afectiuni. Trebuie să știi că există soluții pentru viciile tale și metode de a trata dependența, chiar dacă în unele cazuri abordarea trebuie sa fie multidisciplinară.
Lasă Specialistul ATLAS să te ajute chiar și de la un click distanță. Avem Specialiști pentru toate viciile de care vrei sa scapi. Noi suntem aici pentru tine!