Mâncat compulsiv și emoțional - Ce le declanșează și cum le poți controla

Mâncatul emoțional se referă la consumul de alimente ca reacție la stări emoționale, nu ca răspuns la senzația de foame. Devine un mod de a gestiona stresul, anxietatea, tristețea sau alte emoții dificile, folosind mâncarea ca mecanism de consolare. Persoanele care recurg la mâncatul emoțional adesea preferă alimente bogate în calorii, zaharuri și grăsimi, deoarece acestea oferă o senzație temporară de confort și plăcere.

Există anumite semne care pot indica prezența mâncatului emoțional:

Unul dintre semne este apariția bruscă a poftei de a mânca, chiar și atunci când nu există o senzație reală de foame. Persoana simte o atracție puternică față de anumite alimente, mai ales cele considerate “de confort”, cum ar fi dulciurile sau produsele de tip junk food. Un alt indiciu este continuarea mâncatului chiar și după ce senzația de sațietate s-a instalat, alături de sentimente de vinovăție sau rușine resimțite după ce a mâncat. De asemenea, dificultatea de a controla cantitatea de mâncare consumată este un semn distinctiv al mâncatului compulsiv.

Este esențial să distingem între foamea emoțională și cea fizică. Foamea fizică se instalează treptat, poate fi satisfăcută cu o varietate de alimente și dispare odată ce stomacul este plin. Pe de altă parte, foamea emoțională apare brusc și necesită o satisfacere imediată, este centrată pe anumite alimente specifice și duce adesea la mâncat compulsiv. Ea nu dispare odată cu senzația de sațietate și este, de obicei, însoțită de sentimente negative după ce persoana a mâncat.

Conștientizarea acestor diferențe reprezintă primul pas în gestionarea mâncatului emoțional. Înțelegerea motivelor din spatele impulsului de a mânca ajută la dezvoltarea unor strategii mai sănătoase pentru a face față emoțiilor dificile, fără a folosi mâncarea ca mecanism de adaptare. Să aprofundăm, în continuare, cauzele și factorii care declanșează acest comportament complex.

Mâncatul compulsiv vs. Mâncatul emoțional – asemănări și diferențe esențiale

Deși mâncatul compulsiv și cel emoțional sunt adesea confundate, ele reprezintă două comportamente alimentare distincte, care pot coexista, dar care au mecanisme și manifestări diferite.

Mâncatul emoțional este declanșat în principal de o stare afectivă: stres, anxietate, tristețe, furie sau plictiseală. Persoana mănâncă pentru a gestiona o emoție, nu pentru că îi este foame. De obicei, episodul de mâncat se concentrează pe anumite alimente reconfortante, bogate în zahăr sau grăsimi, și poate apărea ocazional, în situații emoționale dificile.

În schimb, mâncatul compulsiv (sau „binge eating”) este o tulburare de comportament alimentar caracterizată de episoade recurente și incontrolabile de consum excesiv de mâncare, de cele mai multe ori într-un timp scurt, și în cantități mult mai mari decât cele necesare pentru a satisface foamea. Acest comportament nu este întotdeauna legat direct de o emoție specifică, ci poate apărea dintr-un impuls greu de controlat, asemănător unei dependențe.

Este important de înțeles că, în timp ce mâncatul emoțional poate fi gestionat cu schimbări de stil de viață și tehnici de conștientizare (mindfulness, jurnal emoțional, restructurare cognitivă), mâncatul compulsiv necesită adesea intervenție terapeutică specializată, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, sprijinul unui psiholog sau chiar tratament multidisciplinar.

Cauzele mâncatului emoțional și factorii declanșatori

Mâncatul emoțional este influențat de o serie de factori declanșatori și cauze, atât de natură psihologică, cât și fiziologică.

Printre cauzele psihologice se numără stresul, fiind unul dintre principalii factori declanșatori ai mâncatului pe fond emoțional, anxietatea și depresia. Plictiseala sau sentimentul de gol interior, singurătatea și lipsa de suport social pot contribui, de asemenea, la apariția acestui comportament. Traumele din copilărie legate de mâncare și emoții, precum și obiceiurile alimentare nesănătoase învățate în familie, pot juca, de asemenea, un rol important.

Cauzele fiziologice pot include niveluri ridicate de cortizol, hormonul stresului, care stimulează apetitul, dezechilibre ale neurotransmițătorilor, precum serotonina și dopamina, și perturbări ale ritmului circadian și ale somnului.

Factorii declanșatori comuni includ conflictele interpersonale, presiunile de la locul de muncă, problemele financiare, afecțiunile medicale și evenimentele majore de viață stresante, cum ar fi divorțul sau pierderea locului de muncă.

Înțelegerea acestor cauze și factori declanșatori este un pas important pentru a gestiona eficient mâncatul emoțional și pentru a dezvolta strategii mai sănătoase de a face față emoțiilor dificile. Dar, ce efecte are acest comportament asupra sănătății noastre fizice și mentale? Vom explora acest aspect în continuare.

Exemple concrete despre cum anumite evenimente pot declanșa mâncatul emoțional:

1. Conflictul de la locul de muncă: Un angajat poate experimenta o zi stresantă la birou, cu un termen limită presant sau o ceartă cu un coleg. După o zi dificilă, în loc să caute o modalitate sănătoasă de a face față stresului, persoana poate recurge la mâncatul emoțional, alegând alimente reconfortante, precum chipsuri sau ciocolată, pentru a se „răsplăti” pentru stresul îndurat. Acest comportament poate deveni un mod de a face față zilnic stresului profesional.
2. Probleme relaționale: Într-o relație de cuplu, conflictele frecvente sau o despărțire pot duce la sentimente de tristețe și singurătate. Pentru a face față acestor emoții negative, o persoană poate apela la mâncatul emoțional ca mod de consolare, alegând alimente bogate în calorii care îi dau o senzație temporară de confort. De exemplu, o femeie care trece printr-o despărțire ar putea consuma un pachet întreg de biscuiți sau înghețată într-o seară, pentru a „umple golul emoțional” lăsat de ruptura din relație.
3. Presiunea socială și așteptările nerealiste: O tânără care se simte presată de așteptările sociale privind corpul său perfect sau cariera sa poate începe să consume alimente confortabile pentru a face față sentimentului de insuficiență. De exemplu, în perioada sărbătorilor, când toată lumea se adună în familie și se face presiune pentru a fi „fericit” și „perfect”, mâncatul emoțional poate fi folosit ca o modalitate de a face față anxietății. Această persoană ar putea consuma dulciuri sau mâncăruri bogate în zahăr pentru a înlocui lipsa de control asupra altor domenii din viața sa.
4. Evenimente de viață majore: Pierderea unui loc de muncă sau moartea unei persoane dragi poate fi un factor declanșator al mâncatului emoțional. De exemplu, cineva care își pierde jobul poate simți că viața sa este în haos și poate recurge la mâncare pentru a face față anxietății sau tristeții resimțite. O persoană aflată într-o perioadă de doliu poate simți nevoia de a mânca alimente reconfortante pentru a face față durerii emoționale, iar acest comportament poate deveni un mecanism de supraviețuire temporar.
5. Singurătatea și izolarea socială: Persoanele care trăiesc singure sau se simt izolate social pot dezvolta un comportament alimentar emoțional. De exemplu, în zilele în care nu au interacțiuni sociale, aceste persoane pot consuma alimente care le aduc un sentiment de confort, cum ar fi pizza sau prăjituri, chiar și atunci când nu le este foame. În loc să caute alte modalități de conectare, cum ar fi o activitate relaxantă sau o conversație cu un prieten, aceste persoane pot apela la mâncare ca sursă principală de „confort”.
6. Stresul acumulat în viața cotidiană: O persoană care face față unui program încărcat poate ajunge să mănânce impulsiv atunci când se simte copleșită. De exemplu, o mamă care are grijă de copii, merge la serviciu și trebuie să gestioneze diverse responsabilități acasă poate ajunge să consume alimente rapide sau de confort (cum ar fi chipsuri sau alune) în timp ce încearcă să gestioneze aceste presiuni. Acest comportament devine un mod de a face față epuizării mentale și fizice.

Efectele mâncatului emoțional asupra sănătății fizice și mentale

Mâncatul emoțional poate avea consecințe importante asupra sănătății fizice și mentale.

Mâncatul emoțional, deși poate oferi un confort temporar, are multiple efecte negative asupra sănătății fizice pe termen scurt și lung. În timp, acest comportament poate duce la o serie de probleme grave de sănătate, unele dintre ele chiar cronice. Mai jos sunt prezentate câteva dintre cele mai importante efecte ale mâncatului emoțional asupra organismului:

1. Creșterea în greutate și obezitatea

Unul dintre cele mai evidente efecte ale mâncatului emoțional este creșterea în greutate. Atunci când mâncăm nu pentru a ne satisface foamea, ci pentru a face față emoțiilor negative (precum stresul, anxietatea, tristețea), suntem mai susceptibili să consumăm alimente bogate în calorii, zahăr și grăsimi, care nu doar că nu aduc beneficii nutriționale, dar sunt și mai greu de controlat din punct de vedere al cantității. Această alimentație nesănătoasă, combinată cu lipsa unui control al porțiilor, duce la acumularea rapidă de calorii și la creșterea în greutate, ceea ce poate duce la obezitate. Obezitatea este asociată cu un risc crescut de a dezvolta boli cronice precum diabetul de tip 2, hipertensiune arterială și boli cardiovasculare.

2. Tulburări metabolice

Mâncatul emoțional poate perturba echilibrul metabolic al organismului. Consumul frecvent de alimente nesănătoase și de alimente „de confort” poate duce la creșterea nivelului de zahăr din sânge, iar acest lucru poate influența negativ capacitatea corpului de a reglementa insulină. Pe termen lung, acest comportament poate contribui la dezvoltarea diabetului de tip 2. De asemenea, consumul de alimente bogate în grăsimi poate perturba metabolismul lipidelor, crescând riscul de a dezvolta dislipidemie, adică un nivel crescut de colesterol sau trigliceride în sânge.

3. Probleme cardiovasculare

Mâncatul emoțional, în special când implică consumul frecvent de alimente bogate în zaharuri și grăsimi nesănătoase, poate duce la creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare. Consumul exagerat de zahăr și grăsimi trans poate contribui la acumularea de grăsimi în jurul arterelor, ceea ce poate duce la ateroscleroză (îngustarea și rigidizarea arterelor), hipertensiune arterială și alte tulburări ale sistemului circulator. Aceste probleme de sănătate pot crește riscul de accidente vasculare cerebrale și infarcte miocardice.

4. Tulburări digestive

Mâncatul emoțional poate afecta negativ sistemul digestiv. De exemplu, consumul excesiv de alimente grele, bogate în zahăr și grăsimi, poate cauza balonare, indigestie, reflux gastroesofagian și constipație. De asemenea, stresul emoțional poate influența procesul digestiv, ducând la o digestie mai lentă și la disfuncții ale sistemului gastrointestinal. Persoanele care recurg frecvent la mâncatul emoțional pot experimenta o fluctuație a poftei de mâncare, alternând între episoade de supraalimentare și perioade de alimentație insuficientă.

5. Scăderea sistemului imunitar

Mâncatul emoțional, asociat cu consumul de alimente bogate în zahăr și grăsimi, poate slăbi sistemul imunitar. Studiile au arătat că o alimentație nesănătoasă poate reduce capacitatea organismului de a răspunde eficient la infecții și poate crește inflamația cronică în corp. De asemenea, stresul emoțional pe termen lung poate duce la creșterea nivelului de cortizol, hormonul stresului, care, dacă este produs în exces, poate inhiba funcția imunitară și poate predispune persoanele care mănâncă emoțional la o mai mare vulnerabilitate în fața bolilor infecțioase.

6. Probleme hormonale

Mâncatul emoțional poate influența și echilibrul hormonal al organismului. De exemplu, creșterea constantă a nivelului de cortizol (hormonul stresului) din cauza stresului emoțional poate perturba funcționarea sistemului hormonal, contribuind la dezechilibre în producția de hormoni care reglează foamea și metabolismul, cum ar fi insulina, leptina și grelina. Dezechilibrele hormonale pot afecta pofta de mâncare, determinând dorința de a consuma alimente nesănătoase pentru a calma senzațiile de stres și disconfort emoțional.

7. Dependenta de alimente

Consumul constant de alimente „de confort” poate duce la dependența de mâncare, în special de alimente bogate în zahăr și grăsimi. Creșterea consumului de zahăr și alimente procesate poate stimula eliberarea de dopamine și alte substanțe chimice din creier, ceea ce oferă o senzație de plăcere imediată. Totuși, acest efect poate duce la o dependență de alimente, iar persoana poate ajunge să caute aceste alimente pentru a „gestiona” stresul sau emoțiile, în loc să învețe strategii mai sănătoase de coping.

8. Inflamație cronică

Mâncatul emoțional, în special consumul frecvent de alimente nesănătoase, poate contribui la inflamația cronică din organism. Alimentele procesate, bogate în zahăr și grăsimi saturate, pot declanșa răspunsuri inflamatorii în corp. Inflamația cronică este un factor de risc important pentru dezvoltarea unei serii de afecțiuni, inclusiv boli de inimă, diabet și boli autoimune.

Pentru a evita aceste efecte negative, este esențial să identificăm cauzele mâncatului emoțional și să dezvoltăm strategii alternative de gestionare a emoțiilor. Terapia cognitiv-comportamentală și tehnicile de mindfulness s-au dovedit a fi eficiente în tratarea acestei probleme.

Legătura cu sănătatea mentală pe termen lung

Mâncatul emoțional nu doar că afectează sănătatea fizică pe termen scurt, dar poate avea și consecințe semnificative asupra sănătății mentale pe termen lung. Deși la început poate părea o soluție temporară pentru a face față emoțiilor dificile, mâncatul emoțional poate deveni un comportament compulsiv și disfuncțional care adâncește problemele psihologice existente și poate duce la dezvoltarea unor tulburări mentale mai grave. Iată câteva aspecte cheie ale legăturii dintre mâncatul emoțional și sănătatea mentală pe termen lung:

Depresia și anxietatea cronică: Mâncatul emoțional poate fi strâns legat de tulburările de dispoziție, cum ar fi depresia și anxietatea. În timp, folosirea mâncării pentru a face față stresului și emoțiilor negative poate duce la un ciclu vicios. De exemplu, după un episod de mâncat emoțional, persoana poate experimenta sentimente de vinovăție și rușine, care agravează starea de anxietate sau depresie, creând astfel o spirale negativă. Mâncatul excesiv poate deveni o formă de auto-vindecare temporară, dar nu rezolvă problemele subiacente ale sănătății mentale.

Scăderea stimei de sine: Persoanele care recurg frecvent la mâncatul emoțional pot dezvolta o stare persistentă de scădere a stimei de sine. Acestea se pot simți vinovate sau rușinate de comportamentele lor alimentare, ceea ce poate duce la o imagine de sine distorsionată. Această auto-critică constantă poate spori sentimentul de neîncredere în propriile abilități și poate contribui la dezvoltarea unor tulburări de alimentație mai grave, cum ar fi anorexia sau bulimia.

Tulburările de alimentație: Mâncatul emoțional necontrolat poate evolua într-o tulburare de alimentație, cum ar fi bulimia sau ortorexia. Bulimia se caracterizează prin episoade de mâncat excesiv urmate de comportamente compensatorii, cum ar fi voma sau exercițiile fizice excesive, în timp ce ortorexia este o obsesie cu alimentele „corecte” sau „sănătoase”, dar care poate duce la restricții alimentare rigide și nejustificate, provocând anxietate și stres. În ambele cazuri, mâncatul emoțional este un factor declanșator și o cauză principală.

Stresul cronic: În loc să învețe să facă față problemelor emoționale într-un mod sănătos, mâncatul emoțional poate agrava stresul cronic, deoarece nu adresează sursa reală a suferinței emoționale. Persoanele care se bazează pe mâncare pentru a face față stresului pot ajunge să evite rezolvarea conflictelor interpersonale, să ignore tehnicile de relaxare sau alte strategii mai eficiente de gestionare a stresului, iar acest comportament poate duce la o stare de epuizare emoțională pe termen lung.

Izolarea socială: Mâncatul emoțional poate duce, de asemenea, la izolarea socială. Persoanele care se simt jenate de comportamentele lor alimentare pot evita întâlnirile sociale sau situațiile în care mâncatul ar putea fi perceput negativ. De asemenea, mâncatul emoțional poate deveni un mecanism de coping solitar, în care individul preferă să se refugieze în fața alimentelor, în loc să caute ajutor sau sprijin social.

Dependența de alimente: Similar cu orice alt tip de dependență, mâncatul emoțional poate duce la dezvoltarea unei dependențe de alimente. Mâncarea devine astfel o formă de „auto-medicamentație” pentru a face față stresului, anxietății sau depresiei. Aceasta poate duce la un comportament alimentar compulsiv care nu este controlat, și care poate avea efecte negative asupra sănătății mentale și fizice. Această dependență se poate agrava cu timpul, iar persoana poate ajunge să folosească din ce în ce mai mult mâncarea pentru a se simți bine, în detrimentul unei stări mentale echilibrate.

Strategii eficiente pentru controlul mâncatului emoțional

Controlul mâncatului emoțional presupune o abordare complexă, care vizează atât aspectele psihologice, cât și cele comportamentale. Iată câteva strategii eficiente pentru a gestiona acest tip de comportament alimentar:

Identificarea factorilor declanșatori este un pas important. Este util să deveniți conștient de situațiile și emoțiile care vă determină să recurgeți la mâncat compulsiv. Puteți ține un jurnal alimentar în care să notați nu doar alimentele consumate, ci și contextul emoțional în care ați mâncat.

Dezvoltarea unor strategii alternative de gestionare a emoțiilor este, de asemenea, esențială. În loc să apelați la mâncare pentru confort emoțional, încercați să găsiți alte modalități de a face față stresului și emoțiilor negative. Puteți încerca tehnici de relaxare, exerciții fizice sau puteți apela la suport social.

Planificarea meselor și a gustărilor poate ajuta la prevenirea fluctuațiilor de energie și dispoziție care pot favoriza mâncatul emoțional. O alimentație echilibrată și regulată contribuie la menținerea unui nivel stabil al glicemiei și la reducerea poftei de mâncare nesănătoasă.

Practicarea alimentației conștiente (mindful eating) vă ajută să fiți pe deplin prezent și atent în timpul mesei. Mâncați încet, savurați fiecare îmbucătură și acordați atenție semnalelor de sațietate transmise de corp.

Restructurarea cognitivă implică schimbarea gândurilor și convingerilor negative care pot alimenta mâncatul compulsiv. Identificați gândurile distorsionate și înlocuiți-le cu unele mai realiste și pozitive.

Gestionarea stresului este un aspect important. Dezvoltați strategii eficiente de management al stresului, cum ar fi tehnicile de relaxare, asigurarea unui somn suficient și de calitate și stabilirea unor limite sănătoase.

Crearea unui mediu alimentar sănătos presupune eliminarea sau limitarea accesului la alimentele care vă tentează cel mai mult în momentele de vulnerabilitate emoțională. Înlocuiți-le cu opțiuni mai sănătoase și nutritive.

În cazul în care simțiți că nu puteți controla singur mâncatul emoțional, nu ezitați să căutați ajutor profesionist. Un terapeut sau un nutriționist vă poate oferi suportul și îndrumarea necesare pentru a depăși această problemă. Să vedem, mai exact, rolul specialiștilor în tratarea acestei probleme.

Controlul mâncatului emoțional este un proces care necesită timp și efort, dar, cu strategiile potrivite și perseverență, puteți dezvolta o relație mai sănătoasă cu mâncarea și cu propriile emoții.

Rolul specialiștilor în tratarea mâncatului emoțional

Specialiștii joacă un rol important în tratarea mâncatului emoțional, oferind sprijin și strategii personalizate pentru a depăși acest comportament. O abordare multidisciplinară este adesea cea mai eficientă în gestionarea acestei probleme complexe.

Psihoterapeuții sunt deosebit de importanți în tratarea mâncatului emoțional. Ei pot ajuta pacienții să identifice cauzele profunde ale comportamentului alimentar disfuncțional, să dezvolte strategii sănătoase de gestionare a emoțiilor și să îmbunătățească stima de sine și imaginea corporală. De asemenea, pot preda tehnici de gestionare a emoțiilor și de gestionare a stresului.

Nutriționiștii au un rol crucial în educarea pacienților cu privire la nutriție și alegeri alimentare sănătoase. Ei pot crea planuri alimentare personalizate, pot învăța pacienții să practice alimentația conștientă și pot oferi strategii pentru gestionarea poftelor alimentare.

Medicii psihiatri pot evalua prezența unor tulburări psihice coexistente, pot prescrie medicație, dacă este necesar, și pot oferi o abordare integrată, combinând terapia cu tratamentul medicamentos.

Specialiștii în medicina stilului de viață se concentrează pe modificarea stilului de viață în ansamblu, pentru a îmbunătăți sănătatea fizică și mentală. Aceasta poate include recomandări privind alimentația, activitatea fizică, somnul și gestionarea stresului.

Grupurile de suport pot juca un rol important în tratamentul mâncatului emoțional, oferind un mediu sigur pentru împărtășirea experiențelor și pentru suport emoțional. Deși nu sunt formate din specialiști, aceste grupuri pot fi o resursă valoroasă pentru persoanele care se confruntă cu această problemă.

Un aspect important în tratarea mâncatului emoțional este colaborarea între diferiți specialiști. O abordare integrată, care combină terapia psihologică, consilierea nutrițională și, dacă este necesar, intervenția medicală, oferă cele mai bune șanse de succes pe termen lung.

Pași concreți pentru a depăși mâncatul emoțional

Depășirea mâncatului emoțional este un demers complex, dar realizabil cu abordarea potrivită. Rețineți că identificarea tiparelor emoționale și a factorilor declanșatori reprezintă punctul de plecare. Utilizarea unui jurnal alimentar detaliat, în care să notați nu doar alimentele consumate, ci și emoțiile și circumstanțele asociate, poate oferi o perspectivă valoroasă.

Apoi, lucrați la dezvoltarea unor strategii alternative de gestionare a emoțiilor. Tehnici simple, precum respirația profundă sau meditația, pot reduce nivelul de stres și anxietate. Activitatea fizică regulată, chiar și o plimbare scurtă, poate îmbunătăți starea de spirit și reduce impulsul de a mânca emoțional. Nu ezitați să apelați la un specialist pentru a vă oferi suport și îndrumare personalizată. Un psihoterapeut vă poate ajuta să explorați cauzele profunde ale mâncatului emoțional și să dezvoltați mecanisme de adaptare sănătoase.

Nu uitați că schimbarea necesită timp și efort constant. Monitorizați-vă progresul și adaptați-vă strategiile în funcție de rezultate. Fiți blânzi cu voi înșivă și sărbătoriți fiecare mic succes. Cu perseverență și sprijin adecvat, puteți depăși mâncatul emoțional și puteți construi o relație mai sănătoasă cu mâncarea și cu propriile emoții.

Ai nevoie de ajutor pentru a gestiona mâncatul emoțional?
Fie că este vorba despre stres, relația cu mâncarea sau obiceiuri greu de schimbat, discuția cu un specialist poate face o diferență majoră. Intră pe Hilio.com și găsește rapid un psiholog, nutriționist sau coach potrivit nevoilor tale. Ai la dispoziție zeci de specialiști care te pot ajuta să îți recapeți echilibrul și controlul asupra propriei vieți.

Surse

1. Macht, Michael & Simons, Gerhard. “Emotional Eating: A Review of Assessment Methods, Correlates, and Interventions.” Frontiers in Psychology, 9, 208, 2018. Comprehensive review of emotional eating measurement and treatment approaches https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7663318/
2. Evers, Catharine et al. “Good Mood Food: Positive Emotion as a Neglected Trigger for Food Intake.” Appetite, 68, 1-7, 2013. Examination of positive emotions as triggers for emotional eating https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S019566631300144X
3. Tylka, Tracy & Kroon Van Diest, Ashley. “The Intuitive Eating Scale-2: Item Refinement and Psychometric Evaluation with College Women and Men.” Journal of Counseling Psychology, 60(1), 137-153, 2013. Validation of assessment tool for measuring intuitive eating https://www.researchgate.net/publication/232538210_Development_and_psychometric_evaluation_of_a_measure_of_intuitive_eating
4. Warren, Janet M. et al. “A Structured Literature Review on the Role of Mindfulness, Mindful Eating and Intuitive Eating in Changing Eating Behaviours: Effectiveness and Associated Potential Mechanisms.” Nutrition Research Reviews, 30(2), 272-283, 2017. Review of mindful eating practices and effectiveness https://www.cambridge.org/core/journals/nutrition-research-reviews/article/structured-literature-review-on-the-role-of-mindfulness-mindful-eating-and-intuitive-eating-in-changing-eating-behaviours-effectiveness-and-associated-potential-mechanisms/351A3D01E43F49CC9794756BC950EFFC