Atunci când citim sau pronunțăm cuvântul malnutriție, o asociere comună pe care o face creierul nostru este aceea a imaginii unui copil hrănit insuficient sau poate a unui om dintr-un lagăr de concentrare. Malnutriția, însă, nu se referă doar la aceste situații extreme, la care se poate ajunge, deoarece nu este mereu vizibilă. Mai mult, malnutriția nu referă doar la un deficit, ci și la un exces în ceea ce privește aportul de nutrienți sau de calorii.
În rândurile care urmează, Ioana Haș, nutriționist-dietetician și specialist Hilio, ne explică ce este, cum se manifestă și cum se tratează malnutriția. De asemenea, aflăm și care sunt pașii de urmat în cazul pacienților oncologici.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în anul 2020, la nivel global, cancerul a răpit viața a aproape zece milioane de oameni. Se estimează că aproximativ 20% din decesele cauzate de cancer au loc din cauza malnutriției și a complicațiilor sale și nu a malignității.
Ce este malnutriția?
Malnutriția este rezultatul unui dezechilibru între necesarul și aportul nutrițional, fapt care determină, mai apoi, modificări ale greutății, compoziției corporale și funcționării fizice. Are două fațete: subnutriția și supranutriția, iar în acest articol ne vom concentra asupra subnutriției.
Oamenii ajung subnutriți atunci când dezechilibrul amintit mai sus este rezultatul unui aport alimentar mai mic decât de obicei, a unor nevoi nutriționale crescute ori a unei absorbții deficitare a nutrienților de către organism.
La pacienții cu cancer, malnutriția este o problemă serioasă, incidența sa variind între 20-70% dintre pacienții cu cancer, în funcție de localizarea tumorii, stadiul bolii și cadrul clinic. Apare, de obicei, ca urmare a interacțiunii dintre pacient, boală și tratament, ca rezultat al pierderii poftei de mâncare, modificărilor gustului, depresiei și anxietății, a repulsiei față de alimente și a scăderii aportului de nutrienți.
Din păcate, malnutriția, la persoanele cu cancer, are un impact negativ asupra răspunsului acestora la tratament, determinând creșterea incidenței reacțiilor adverse date de terapie, întreruperea regimurilor de tratament în serie, prelungirea șederii în spital. Mai mult, afectează funcția imunitară, calitatea vieții și supraviețuirea.
Care sunt semnele și simptomele malnutriției?
Câteva dintre cele mai comune semne și simptome ale malnutriței sunt:
- pierderea poftei de mâncare și lipsa de interes pentru alimente
- pierderea neplanificată în greutate (5% până la 10% sau mai mult din greutate, în trei până la șase luni)
- îmbrăcămintea, accesoriile (inel, curea etc.) devin largi
- oboseală, lipsa de energie, lipsa bunei dispoziții
- concentrare dificilă
- scăderea forței musculare– de exemplu, persoana în cauză nu mai poate merge la fel de repede/mult, cum mergea înainte
- îmbolnăviri dese și recuperare greoaie
Care sunt consecințele malnutriției?
Malnutriția are consecințe grave asupra stării generale de sănătate, cum ar fi:
- pierderea masei musculare
- pierderea forței
- scăderea imunității
- reducerea eficacității și tolerabilității tratamentului, în cazul persoanelor cu diagnostic oncologic
- prelungirea timpului de spitalizare
- reducerea duratei de viață
Prevenție și tratament
Screening-ul malnutriției și o evaluare nutrițională completă sunt esențiale în prevenția malnutriției și gestionarea corectă a pacientului cu cancer. National Cancer Institute, recomandă ca pacienții cu cancer să fie supuși unui screening al malnutriției, utilizând instrumente validate, încă din momentul diagnosticului.
Pacienții cu risc de malnutriție ar trebui să fie îndrumați către un specialist în nutriție cu formare în sfera oncologică, pentru o evaluare nutrițională completă, iar mai apoi pentru monitorizare pe tot parcursul tratamentului. Pierderea musculară, însoțită sau nu de pierderea de masă grasă, este principalul aspect al malnutriției și prezice gradul de afectare fizică ori a complicațiilor postoperatorii, toleranța la tratament și mortalitatea, la persoanele cu cancer.
Sprijinul nutrițional are implicații importante în succesul tratamentului, susținând pacienții să-și urmeze și finalizeze tratamentul, participând la reducerea toxicității asociate tratamentului, la scăderea duratei spitalizării și îmbunătățirea supraviețuirii și calității vieții.
Abordarea nutrițională va fi personalizată, în funcție de statusul nutrițional, pierderea procentuală în greutate, capacitatea de a mânca ori prezența unor tulburări asociate cu riscul nutrițional.
Posibilitățile de intervenție diferă în funcție de toți factorii implicați, intervenția de primă linie fiind consilierea nutrițională, în vederea gestionării simptomelor și încurajarea aportului de alimente dense caloric si proteic, în scopul îmbunătățirii stării nutriționale a pacientului. Consilierea include calculul necesarului energetic și de nutrienți, discuții despre modul de preparare a alimentelor și/sau de modificare a texturii, creșterea frecvenței meselor prin distribuirea alimentelor la mese mai mici și mai dese, îmbogățirea felurilor de mâncare cu suplimente energetice și proteice, stabilirea unui plan de pregătire a mesei care pune accent pe îmbunătățirea aportului de alimente pe cale orală, a digestiei sau a absorbției.
În cazul în care această primă variantă nu este suficientă în atingerea obiectivelor nutriționale, ghidurile recomandă ca a doua linie de terapie nutrițională utilizarea suplimentară de soluții nutriționale orale.
O a treia linie face referire la nutriția artificială (enterală sau parenterală) și se aplică dacă aportul de nutrienți rămâne inadecvat (pacientul nu poate mânca mai mult de o săptămână sau dacă aportul de energie estimat este <60% din necesar pentru mai mult de una sau două săptămâni).
Astfel, o evaluare precoce a stării nutriționale este cheia pentru reducerea malnutriției și participă la creșterea supraviețuirii pacienților.
În cazul în care te afli într-una dintre situațiile descrise mai sus sau doar suspectezi că ceva nu este în regulă cu tine, te sfătuim să apelezi la ajutor specializat.
Resurse:
- Bossi, P.; Delrio, P.; Mascheroni, A.; Zanetti, M. The Spectrum of Malnutrition/Cachexia/Sarcopenia in Oncology According to Different Cancer Types and Settings: A Narrative Review. Nutrients 2021, 13, 1980. https://doi.org/10.3390/nu13061980
- Gebremedhin, Tuemay Kiros et al. “Prevalence and risk factors of malnutrition among adult cancer patients receiving chemotherapy treatment in cancer center, Ethiopia: cross-sectional study.” Heliyon vol. 7,6 e07362. 21 Jun. 2021, doi:10.1016/j.heliyon.2021.e07362
- Jann Arends. Malnutrition in cancer patients: Causes, consequences and treatment options. European Journal of Surgical Oncology, 2023, 107074, ISSN 0748-7983,
- Nutrition in cancer care (PDQ®): Health professional version. National Cancer Institute.
- Arends J, Bachmann P, Baracos V, Barthelemy N, Bertz H, Bozzetti F, et al.. ESPEN guidelines on nutrition in cancer patients. Clin Nutr (2017) 36:11–48. doi: 10.1016/j.clnu.2016.07.015
- https://doi.org/10.1016/j.ejso.2023.107074
