Cifrele care taie respirația: în Europa, aproape 10 milioane de persoane cu vârstă sub 45 de ani suferă de astm. Astmul bronșic afectează căile respiratorii, sănătatea generală dar și calitatea vieții. Faci pace cu el, îl faci partener după ce afli soluții la nevoile de grijă pe care le creează.
Pentru că este plin sezon alergic și decizia vaccinării anti Covid aduce un stres suplimentar celor ce suferă de astm, răspunsurile la cele mai frecvente întrebări ale pacienților devin esențiale și vin de la specialistul în pneumologie, Andreea Vlad.
Ce este de fapt, astmul?
Astmul este o boală inflamatorie cronică care afectează căile respiratorii, având ca principale simptome: dispnee cu senzația de sufocare, wheezing (fluieratul descris de pacienți) și tusea seacă.
Astmul afectează căile respiratorii (bronhiile), nu alveolele.
În imagine se poate observa cum la bronhia pacientului cu astm mușchii netezi care o înconjoară sunt contractați și mucoasa bronșică este inflamată, cu mucus rezultând un diametru scăzut al căii respiratorii.
Când se poate vorbi despre suspiciunea de astm?
- când apare tuse seacă primăvara și toamna, mai ales când durata depășește 8 săptămâni;
- când apar treziri nocturne, în special din a doua parte a nopții;
- când sunt prezente crize de lipsa de aer, senzații de sufocare;
- când apare “șuieratul” sau “fluieratul” în piept.
Care sunt caracteristicile astmului?
- Variabilitatea (pacientul poate să descrie crize de sufocare în anumite situații și când vine la consultație totul să fie absolut normal).
- Declanșarea în special în a două parte a nopții spre dimineață, aceste simptome trezindu-l din somn.
Din experiența personală pot afirma că nu toate descrierile din tratate se potrivesc în mod exact cu pacienții, există manifestări diferite și individualizate ale aceleiași boli.
În urmă cu doi ani am văzut în consultație o pacientă de 26 de ani care prezenta senzația de sufocare aproape în fiecare noapte de un an, tușind ocazional. A fost la mai mulți medici, a fost diagnosticată cu anxietate și i s-a recomandat un tratament pentru somn, fără prea mare ameliorare. Am diagnosticat-o cu astm și după 2 săptămâni de tratament nu mai avea niciun simptom, în sfârșit respiră bine.
Ce simptome are o criză de astm bronșic?
Pacientul care a trecut printr-o astfel de criză descrie manifestări precum:
- senzație de sufocare;
- dispnee predominant expiratorie;
- senzație de corset sau armură;
- “fluierat” în piept;
- tuse seacă.
Ce factori declanșează criza de astm?
În limbaj medical noi îi numim “triggeri”:
- expunerea la alergeni – polen, ambrozie, acarieni etc.;
- efortul fizic;
- emoțiile intense în special râsul;
- fumul de țigară;
- schimbările de temperatura (frigul, ceață);
- substanțele folosite pentru curățenie;
- infecțiile respiratorii.
Se poate preveni o criză de astm?
Există măsuri minimale care ajută la prevenirea unei crize astmatice, precum: evitarea expunerii la fumul de țigară, folosirea unor substanțe de curățenie puțin iritante și a măștii chirurgicale atunci când se curăță suprafețele cu aceste produse.
De menționat că în această perioadă, a pandemiei, pacienții cu astm au avut mai puține exacerbări datorită folosirii măștii de protecție.
Cum se pune diagnosticul de astm bronșic?
Diagnosticul de astm se stabilește pe baza tabloului clinic, iar ceea ce ajută este spirometria cu test de bronhodilatație care poate arăta obstrucție și o ameliorarea semnificativă după administrarea Ventolinului. O spirometrie normală nu exclude diagnosticul de astm. Se efectuează și radiografie toracică de obicei pentru a se exclude diagnostice alternative, la pacientul cu astm radiografia este frecvent normală.
Cum se tratează astmul?
Există 2 tipuri de tratamente necesare în astmul bronșic: tratamentul de urgență și tratamentul de fond.
Tratamentul de urgență se referă la folosirea unui spray inhalator care acționează în maxim 5 minute de la administrare atunci când apar simptome precum dispnee cu senzație de sufocare sau tuse seacă persistentă.
Tratamentul de fond se administrează indiferent de simptome în funcție de recomandările pneumologului curant.
Tratamentul se bazează pe corticoterapie inhalatorie. La pacienții care sunt alergici și refuză tratamentul cu cortizon inhalator se poate folosi tratamentul cu antileucotriene.
Un aspect foarte important este folosirea corectă a spray-ului inhalator, recomandabil este că pacientul să aducă dispozitivul la consult și tehnică de administrare să fie verificată.
Efecte secundare ale medicației pot fi imediate dar și pe termen lung sau foarte lung:
- imediate – disfonie, candidoza bucală;
- pe termen lung (după folosirea îndelungată peste 4 ani a corticoterapiei la doză maximă): vânătăi, osteoporoză, cataractă, glaucom, insuficiență corticosuprarenală.
Se poate muri din cauza exacerbărilor de astm?
Din păcate da. În condițiile unei exacerbări a unui astm sever se produce bronhospasm sever care nu mai răspunde la administrarea medicamentelor, pacientul prezintă desaturare importantă, scăderea oxigenului din sânge, creșterea dioxidului de carbon și comă.
Factori de risc pentru exacerbări:
- istoric de mai mult de o exacerbare în ultimul an;
- aderența scăzută la tratament;
- rinita și sinuzita cronică;
- fumatul.
La pacienți diagnosticați cu astm în cadrul oricărui control trebuie discutat despre planul de tratament în context de exacerbări, pneumologul curant stabilește un plan de acțiune de obicei ajutându-se și de valorile obținute de către pacient folosind un peakflowmetru.
Cum se apreciază controlul astmului?
ACT – ușor de făcut și acasă chestionarul de control al astmului – extrem de util la controale ulterioare, se bazează pe controlul simptomelor și aprecierea calității vieții.
Spirometria – poate arăta valori diferite în funcție de controlul obținut al astmului.
Te poți vaccina anti COVID 19 dacă ai astm?
Vaccinarea anti COVID 19 trebuie efectuată într-o unitate medicală unde anafilaxia poate fi tratată nu trebuie administrat la pacienții cu alergie la polietilenglicol.
Concluzii:
- Tusea seacă repetată de-a lungul anilor în special în timpul sezonului alergic însoțită de lipsa de aer la efort sau senzație de sufocare cu șuierat reprezintă un tablou clinic de astm și necesită consult pneumologic.
- Pacienții cu astm au un tablou variabil, având crize declanșate de diferiți factori din mediu sau emoționali.
- Tratarea bolilor asociate cu astmul (rinita cronică, boala de reflux, depresia, obezitatea) ajută la un control mai bun al astmului.
- Fumatul în astm nu este recomandat.
- Tratamentul în astm se bazează pe tratamente de urgență și tratamente de fond.
- Radiografia în astm este în general normală.
- Consultația online cu un medic pneumolog poate presupune și un plan de acțiune pentru posibile exacerbări de astm.
Respirăm (pentru) mai bine, împreună!
Cu drag,
ATLAS
