“Și chiar i-ai sfătuit pe părinții tăi să se vaccineze?” mă întreabă, zilele trecute, un amic francez, în contextul în care îi spuneam că sper să ajungem cât mai curând la vaccinarea Covid-19 a unei proporții mari din populație. Astfel devenim protejați cu toții, pentru a scădea rată îmbolnăvirii și pentru a reveni la libertatea de mișcare și mai ales la socializarea esențială.
Așa începe Tatiana Popescu, Dr medicină generală și preventivă, un articol maraton despre vaccinarea Covid-19. Răspunsurile toate sunt pentru voi de cântărit, și de pe-o parte și de pe cealaltă a informației.
Vârtejul emoțional și întrebări fără gen și naționalitate
M-a surprins întrebarea lui, mai ales pentru că, deși nu este medic, profesia lui presupune îngrijiri de sănătate. Pe de altă parte, îi înțeleg îngrijorarea, suntem prinși cu toții într-un vârtej informațional, grefat, de multe ori, de știri false sau rău intenționate. În plus, urgența situației epidemiologice Covid-19 a făcut ca eforturile, resursele, alianțele, să se concentreze în direcția găsirii unei soluții rapide. A coincis și cu dezvoltarea tehnologiilor medicale, și iată că, deși istoria recentă ne arată că un vaccin se poate dezvolta în ani buni, acum au fost posibile dezvoltarea, aprobarea și comercializarea, mult mai repede, în mai puțin de un an. În altă ordine de idei, părinții mei (70+) vor primi și rapelul în câteva zile.
În acest început de februarie 2021 avem deja 3 vaccinuri aprobate EMA și disponibile pentru administrare în România! Cât despre îngrijorările pe care le-am auzit în social media sau, uneori, chiar de la prieteni și apropiați, ele nu prea au fundament. Am auzit pe cineva spunând “dar cine ne garantează nouă că vaccinul este sigur și că funcționează; de exemplu, producătorii de mașini oferă garanții de 3-5 ani pentru mașinile produse de ei”. Amuzant să compari industria auto cu industria farmaceutică, amuzant să compari un om cu o mașină, dar și îngrijorător. Pentru că această comparație absurdă nu poate avea loc decât în scopul dezinformării. În privința medicamentelor și produselor farmaceutice în general, “garanția” este oferită de instituțiile care autorizează aceste produse. Iar acest lucru nu se face decât în urma unor studii care includ voluntari ce și-au dat consimțământul informat. În Statele Unite această instituție se numește FDA (Food and Drug Administration) iar în Europa EMA (European Medicines Agency).
Vaccinul Pfizer/ BioNTech
Primul vaccin care a sosit, produs de compania Pfizer/ BioNTech Manufacturing GmbH, se numește Comirnaty. Modul lui de acțiune este următorul: pregătește organismul pentru a răspunde defensiv în cazul contactului cu SARS-CoV-2. Cum? Conține o moleculă numită ARNm(mesager), care aduce celulelor informația de a sintetiza o anumită proteină – S (Spike), prezentă de altfel pe suprafața virusului SARS-CoV-2. Sistemul imun va recunoaște proteina ca fiind străină și va produce anticorpi pentru a o elimina. În momentul în care organismul vine în contact cu virusul, sistemul imun va recunoaște proteina S de pe suprafața virală și va produce anticorpi neutralizanți, tocmai pentru că va fi fost deja “instruit” pentru asta, prin administrarea vaccinului ARNm.
Totuși, desi lucrurile sunt clare din punctul de vedere al modului de acțiune al vaccinului ARNm, speculațiile nu au întârziat să apară. Însă dezinformări de tipul “se integrează în genomul uman și produce mutații și cancere”, nu sunt greu de demontat. În primul rând, cele două structuri, ADN și ARNm sunt diferite, nu se integrează unul în celălalt, iar rolurile lor sunt bine delimitate; structura ADN nu depinde în niciun fel de ARNmesager. Acesta din urmă, așa cum îi spune și numele, este un mesager informațional care comunică anumitor structuri citoplasmatice să sintetizeze o proteină sau alta, producția de proteine fiind necesară formării țesuturilor și organelor. Metaforic vorbind, ARNm este o moleculă care poate fi comparată cu postașul care preia și duce o scrisoare cu instrucțiuni. În cazul nostru instruiește celula să producă proteina S, și, în mod indirect, așa cum explicam mai sus, instruiește sistemul imun să recunoască virusul. Comirnaty se administrează începând de la 16 ani, în 2 doze, la interval de 3 săptămâni, și are o eficacitate dovedită în studii care au inclus peste 44.000 persoane, de aproximativ 95%, inclusiv la pacienți cu diabet, astm bronșic, boli pulmonare cronice, obezitate (IMC peste 30).
Autorizația EMA fiind condiționată de continuarea colectării datelor din principalul studiu care a dus la autorizare, producătorul vaccinului este obligat să continue colectarea acestor date timp de 2 ani. Aceste informații, precum și studii adiționale, vor putea arăta și cât de eficace este în prevenirea formelor severe, cum protejează în cazul unui sistem imunitar compromis, cât de eficient este la copii sau gravide, sau dacă previne cazurile asimptomatice.
În timp ce lăsăm producătorii și autoritățile să-și facă treaba, și noi, cei care ne vaccinăm, putem face ceva – în cazul apariției de reacții secundare, este bine să raportăm aceste reacții, oricare ar fi ele, pe site ul Agenției Naționale a Medicamentului (link aici https://covid19.anm.ro/pacienti). În general, toate aceste rapoarte se consolidează și duc la o mai bună înțelegere a produsului în cauză.
Și, pentru a nu ne îngrijora inutil, trebuie să știm că reacțiile secundare la care ne-am putea aștepta în cazul vaccinului ARNm sunt de intensitate mică/medie și dispar în câteva zile de la administrare. Astfel, în prospectul Comirnaty, se menționează: durere și edem la locul injectării, oboseală, cefalee, dureri articulare, frisoane, febră la mai mult de 1/10 persoane; hiperemie (roșeață) la locul injectării, greață, la mai puțin de 1 persoana din 10. Prurit la locul administrării, durerea membrului, ganglioni limfatici măriți de volum, dificultăți de a adormi sau stare generală alterată, la mai puțin de 1 la 100 de persoane. Slăbiciunea musculară a jumătății fetei (paralizie faciala periferica sau hemiplegie) apar mai rar decât la 1 persoană din 1000.
Reacții alergice, inclusiv un număr foarte mic de reacții alergice severe (anafilaxie), au fost descrise, însă vaccinul se administrează sub supraveghere medicală strictă, având oricând la îndemână mijloace terapeutice pentru astfel de situații. Vaccinul are puține contraindicații (în special reacțiile alergice, anafilaxia), însă, pentru orice situație particulară (afecțiuni cronice – ex boli autoimmune, neurologice, metabolice, sarcină sau poate doar îngrijorări diverse, etc) e bine să consultăm medicul curant, medicul de familie, etc.
Vaccinurile Covid-19 Moderna și AstraZeneca/Oxford
Celelalte vaccinuri despre care aminteam la începutul aricolului sunt: COVID-19 Vaccine Moderna și AstraZeneca/Oxford (ChAdOx1-S). COVID-19 Vaccine Moderna are la bază același mecanism descris mai sus, conține ARNm. Se administrează începând cu vârsta de 18 ani, la interval de 28 de zile, are eficacitate de 94.1%, iar studiile au inclus peste 30 000 persoane. Vaccinul dezvoltat de AstraZeneca/Oxford (ChAdOx1-S) este, în schimb, un vaccin cu vector viral nereplicativ. Acest vaccin utilizează un adenovirus, pentru a transporta un fragment din informația genetică a virusului SARS-CoV-2 în celulele de la locul administrării, care ulterior sintetizează proteina Spike a SARS-CoV-2. Ca și în cazul tehnologiei descrise anterior, această proteină va fi recunoscută de către sistemul imunitar ca fiind străină organismului și vor fi produși anticorpi și celule care să o atace. Dacă mai târziu persoanele vaccinate se întâlnesc cu virusul SARS-CoV-2, organismul lor îl va recunoaște și va fi pregătit să se apere. Vaccinul se administrează tot intramuscular, în două doze, la interval de 4-12 săptămâni; pentru pacienții cu vârstă de peste 55 de ani nu sunt însă date suficiente.
Vaccinarea Covid-19 în România
În România, conform planului comunicat de Ministerul Sănătății, vaccinarea Covid-19, în prima etapă, a prioritizat cadrele medicale, a doua etapă este în plină desfășurare și include persoane cu afecțiuni cronice: diabet, obezitate, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni renale, oncologice, pulmonare, neurologice, hepatice sau boli autoimune; persoane la risc: persoane încadrate într-un grad de handicap și însoțitorii acestora, persoane imobilizate și însoțitorii, persoane imunodeprimate, persoane fără adăpost, vârstnicii peste 65 de ani. Iar a treia etapă va include persoanele cu vârstă cuprinsă între 16-55 de ani.
Voi încheia într-o notă optimistă, deși am descris și persoane care privesc sceptic vaccinarea: din informațiile pe care le dețin și din ceea ce văd în jur, oamenii par mai curând dornici să se vaccineze decât să fie împotrivă, ceea ce creează presiune asupra autorităților, pentru că vaccinurile să fie disponibile în cantitate suficientă. Iar semnalele sunt bune. Cu încredere în medici și autorități, eu cred că vom reuși să depășim această criză epidemiologică fără precedent.
Cu toate informațiile oferite suntem siguri că mai rămân întrebări la care trebuie să găsim răspuns personalizat, chiar aici, împreună.
