Cancer de piele – un diagnostic ce sperie în timp ce “stă la soare”. Stă liniștit în pielea ta și tace. Nu-l cauți nici tu, oricâte semne ar da? Poți confunda semnele lui? Da, este posibil să te gândești că ar putea fi o altă afecțiune a pielii căreia în mod normal nu-i dai importanță.
Cancerul de piele este de departe forma cea mai frecventă de cancer. Din fericire, aproape toate tipurile pot fi tratate eficient și curativ dacă sunt descoperite la timp, rata de supraviețuire fiind extrem de mare.
Dacă într-un articol anterior am discutat despre măsurile de fotoprotecție necesare prevenirii cancerului de piele, de această dată veți afla ce este cancerul de piele, cum îl detectăm și ce e totuși de făcut atunci când el a apărut, alături de specialistul nostru în ”sănătatea pielii”, Laura Papagheorghe, Medic Specialist în Dermatologie.
Ce este cancerul de piele
Cancerul de piele reprezintă un cumul de modificări ale structurilor tegumentului, de cele mai multe ori din pricina expunerii la soare, care nu mai pot fi reparate prin mijloacele naturale de apărare ale organismului. Uneori, chiar dacă în viața adultă am avut mare grijă atunci când ne-am expus la soare, putem face un tip de cancer de piele. Explicația rezidă în faptul că cele mai importante arsuri sunt cele din mica copilărie și adolescență, atunci pielea nu este suficient de matură încât să se poată apăra eficient de agresiunea ultravioletelor. Va reamintesc câțiva dintre factorii de risc pentru apariția cancerelor de piele: pielea albă și ochii deschiși la culoare (adică fototipurile Fitzpatrick I și II), folosirea solarului, petrecerea de timp îndelungat afară, un număr mare de arsuri solare, vârsta peste 50 de ani, o rudă de gradul I cu antecedente de cancer de piele.
Statisticile la nivel european nu sunt tocmai complete pentru că multe dintre aceste leziuni sunt tratate în cabinet prin mică chirurgie și neraportate. Pe de altă parte știm cu siguranță că numărul persoanelor diagnosticate este în creștere, probabil și pentru că a crescut accesul la consulturile medicale (mai ales de când telemedicina a devenit o practică curentă), dar și mijloacele diagnostice au devenit mai performante.
Cancer de piele – tipuri și manifestări
Spre deosebire de tumorile care afectează organele corpului, tumorile cutanate nu dor de cele mai multe ori, chiar dacă ajung în stadii avansate. Se localizează cel mai adesea pe zonele de piele expuse cronic la soare: față (inclusiv buze și urechi), fețele dorsale ale mâinilor, pe spate (la bărbați) și pe gambe (la femei).
Din punct de vedere clinic îmbracă nenumărate aspecte, uneori mimând leziuni benigne pentru ochiul neantrenat.
Pentru o înțelegere mai clară ele au fost împărțite în:
- non-melanom (NMSC pe scurt – non melanoma skin cancers),
- cancer de piele tip melanom.
NMSC
Aceste tipuri de tumori se dezvoltă din keratinocite, acele celule care alcătuiesc marea majoritate a epidermului, stratul exterior al pielii. Aproximativ în fiecare lună epidermul se înlocuiește, keratinocitele trecând de la nivelul stratului bazal până la suprafață prin modificări structurale. În funcție de tipul de keratinocit transformat tumoral cancerele produse la acest nivel se împart în bazocelulare și spinocelulare. Carcinoamele bazocelulare reprezintă 75% din NMSC, carcinoamele spinocelulare aproximativ 20%, iar restul de 5% sunt tumori maligne cutanate foarte rare, pe care nu le vom dezbate în acest articol.
Atunci când vă examinați propria piele căutați să urmăriți dacă există vreo rană care nu se mai vindecă, un nodul neted cu aspect perlat, o zona de dermatită cu scuame și cruste, leziuni care sângerează ușor sau care au în mijloc un dop de piele îngroșată. De obicei tumorile cutanate apar pe zone de piele care mai înainte erau sănătoase.
Carcinoamele bazocelulare (CBC) nu metastazeaza decât extrem de rar; ele mai degrabă sunt agresive local, cresc, ulcerează, nu se vindecă spontan. Nu există nici o metodă prin care să estimăm cât de repede va crește un CBC, pot fi luni de zile sau pot fi zeci de ani. Foarte frecvent se localizează la nivelul unor structuri anatomice dificile din punct de vedere terapeutic (nas, buza, urechi, zona ochilor). Acesta este motivul pentru care intervenția terapeutică trebuie făcută cât mai curând, atunci când tumorile sunt mici și nu necesită excizii largi.
Carcinoamele spinocelulare (CSC) se localizează frecvent la nivelul treimii inferioare a feței, pe pavilioanele urechilor, fețele dorsale ale mâinilor, buza inferioară, de obicei pe zone de piele foto imbatranita. Un aspect particular demn de menționat îl reprezintă acele CSC apărute pe buza inferioară acolo unde fumătorii își țin mai frecvent țigara. Evoluează mai repede față de CBC și uneori pot metastaza fiind semnificativ mai agresive.
Melanomul
Melanomul este acea tumoră malignă a pielii care se dezvoltă din melanocite, celulele care ne conferă culoarea pielii. Ca și CBC și CSC apare în marea majoritate a cazurilor în piele care inițial era sănătoasă. Uneori însă se poate dezvolta și din alunițe preexistente, însă mult mai rar. De obicei, cu cât un pacient are mai multe alunițe (nevi), cu atât are un risc mai mare de a dezvolta un cancer de piele și cu atât mai mult un melanom. La început acesta arată clinic că orice alt nev, însă cu timpul dezvoltă câteva caractere particulare: își modifică simetria, marginea, culoarea, diametrul și toate acestea într-un timp relativ scurt (câteva luni sau câțiva ani).
Se poate dezvolta oriunde pe suprafața pielii și poate fi agresiv chiar începând cu dimensiuni milimetrice. Spre deosebire de CBC și CSC metastazeaza frecvent, chiar din primele stadii, însă un organism imunocompetent (cel puțin la început) poate distruge aceste așa-zise micrometastaze.
Este unul dintre cele mai frecvente cancere în rândul tinerilor, mai ales ale femeilor, din pricina faptului că pielea bronzată reprezintă în acest moment o modă.
Melanomul are cea mai mare mortalitate dintre toate tumorile maligne cutanate și 1% din totalul cancerelor.
Diagnosticul în cancerele de piele
În primul rând, atunci când vă prezentați la un consult dermatologic trebuie examinată macroscopic (adică cu ochiul liber) toată suprafața pielii, inclusiv pliurile, palmele, tălpile și spațiile interdigitale. Veți fi întrebați dacă există vreun nev nou sau care și-a modificat aspectul în cursul ultimului an. Pentru acest lucru se poate folosi metoda ABCDE.
În al doilea rând veți fi examinat dermatoscopic. Este o metodă de examinare neinvazivă și nedureroasă, obligatorie în cadrul examinării dermatologice de rutină. Dermatoscopul uzual nu are posibilitatea de a înregistra imagini. Unele cabinete dispun de video-dermatoscopie, un aparat care poate stoca imagini și le poate compara la intervale de timp, putând detecta astfel, modificări discrete de structura.
Noutăți digitale în diagnosticare
În ultimii ani au au fost dezvoltate nenumărate aplicații capabile să discearnă între leziuni cutanate benigne și maligne și care ajută la trierea pacienților înaintea unui consult. În plus, în acest moment există pe piață dermatoscoape care se pot atașa telefoanelor mobile, pentru uzul pacienților, iar apoi imaginile sunt trimise medicului dermatolog spre evaluare, putând astfel fi consultați mai întâi de la distanță prin telemedicină.
Desigur nici una din metodele menționate nu este infailibilă. Ideal, pacienții ar trebui evaluați dermatologic de rutină, o dată pe an. Pacienții care au avut nevi suspecți la prima evaluare vor fi examinați din nou peste 3 luni, iar dacă leziunea ridică în continuare semne de întrebare se va lua decizia de excizie.
Cum tratăm cancerul de piele?
După evaluarea dermatoscopică, în situația în care s-a descoperit o leziune suspectă această va fi tratată aproape întotdeauna chirurgical. Există și o serie de tratamente topice (nechirurgicale) utilizate în situații particulare, de obicei dacă zona anatomică pe care se situează leziunea este dificilă, pacientul este vârstnic, refuză intervenția chirurgicală sau această este riscantă.
Nu se recomandă niciodată intervenții distructive tip LASER sau electrochirurgie atunci când vine vorba de tumori cutanate maligne mai ales din pricina faptului că aceste metode nu permit ulterior examinarea anatomo-patologică corectă a leziunii.
Intervenția chirurgicală reprezintă standardul de aur atunci când vine vorba de tratamentul cancerului de piele.
Metoda Mohs
Există o metodă chirurgicală specială, denumită chirurgie Mohs, care are ca scop cruțarea pielii; astfel, formațiunile localizate mai ales la nivelul feței sunt excizate “din aproape în aproape” până la excizia completă, cu scopul economisirii a cât mai multă piele și cicatrice minimă.
Întotdeauna după excizia unei tumori cutanate ea va fi evaluată de către medicul anatomopatolog care va pune diagnosticul de certitudine (final), va stabili dacă leziunea a fost excizată corect și complet și va descrie caracterele microscopice ale leziunii, în funcție de care se va lua decizia terapeutică ulterioară.
Există, din păcate, situații în care tumorile sunt descoperite în stadii mai avansate. Împreună cu medicul oncolog se vor stabili o serie de investigații necesare evaluării suplimentare a pacientului.
Take home message:
Cancerul de piele nu doare. Se dezvoltă lent, în piele sănătoasă. O evaluare dermatologică anuală e suficientă pentru a diagnostica un cancer de piele în stadii incipiente.
