Dermatologii sunt și ei oameni, deci, iubesc soarele”, ne zice Laura Papagheorghe, medic specialist dermatologie, cu care am povestit azi pe blog pentru a demonta mituri sau a le confirma, pentru a învăța să ne monitorizăm singuri alunițele cu regula ABCDE, dar mai ales pentru a vorbi despre cea mai importantă lecție din dermatologie. Și cea mai grea: cancerul de piele nu doare și nu face gălăgie. Expunerea la soare la ore nepotrivite și lipsa protecției împotriva razelo UV își lasă amprenta pe pielea noastră. Trebuie să avem mare grijă de ea.
E vară, anotimpul acela pe care-l asociem cu vacanța. Și toți iubim soarele (da, chiar și noi dermatologii!) și vrem să ne bucurăm de el cât mai mult; asta pentru că soarele are și beneficii pentru sănătate, dacă îl folosim în doze corespunzătoare și folosim protecție UV. Cum facem din soare un prieten, nu un inamic? Hai să vedem!
Mai întâi puțină teorie. Scoateți o foaie de hârtie, azi învățăm despre razele ultraviolete (UV).
Ce sunt razele UV și cum acționează ele?
Radiația UV este o formă de radiație electromagnetică provenită de la soare și mijloace artificiale (cum este solarul din saloanele de bronzare).
Există 3 tipuri de radiații UV:
- UVC – sunt cele mai dăunătoare, dar din fericire se opresc la nivelul stratului de ozon care (încă) ne protejează;
- UVB – reprezintă 5% din totalul radiațiilor care ajung la suprafața Pământului. Sunt principalul factor de risc în producerea cancerului de piele, întrucât acționează la nivelul epidermului (stratul exterior al pielii), unde distrug materialul genetic celular până când acesta nu mai este capabil să se repare;
- UVA – reprezintă restul de 95% între radiațiile care trec de stratul de ozon. Ele pot pătrunde mai profund, la nivelul dermului (stratul de mijloc al pielii), unde distrug colagenul, acea structură pe care ne luptăm din răsputeri să o păstrăm intactă pentru a arăta tineri cât mai mult timp. Cu alte cuvinte, UVA-urile sunt responsabile de îmbătrânirea prematură a pielii.
Ce se întâmplă, de fapt, când ne expunem la soare?
La nivelul epidermului se află niște celule deosebit de importante numite melanocite. Acestea sunt cele responsabile de producerea pigmentului pielii. În momentul în care ne expunem la soare, indiferent unde, aceste celule se simt agresate de către radiația UV și încep să producă pigment suplimentar, rezultând bronzul. Rolul acestui pigment este DE FAPT de a proteja celulele pielii de agresiunea solară. Cu cât s-a produs mai mult pigment, cu atât agresiunea a fost mai mare. Practic, nu există bronz sănătos și sigur, ci intensități diferite de injurie solară.
Unii oameni se ard prin expunere la soare, pe când alții se bronzează direct
Rezultatul depinde de cât de înzestrat cu pigment este fiecare om și cât pigment pot produce melanocitele fiecăruia. Există o scală a fototipurilor pielii numită scala Fitzpatrick, iar ea ne încadrează pe toți în 6 tipuri de pigmentare a pielii, în funcție de cât de „capabili” suntem de a ne bronza. De exemplu:
- fototipul 1 (în general nordicii) este cel mai palid, nu se poate bronza niciodată, doar se arde;
- fototipul 2 de obicei se arde, uneori se mai bronzează ;
- până la fototipul 6 (persoanele de culoare cu pigment închis) care întotdeauna se bronzează și nu se arde niciodată.
Când vorbim de expunerea la soare, moderația este cuvântul cheie
Ca regulă de bază, ne vom expune la soare cu moderație. Între orele 11 dimineața și 4 după-amiaza ar trebui să nu stăm la soare; atunci intensitatea radiațiilor UV este cea mai mare. Dacă vă gândiți că veți sta sub umbrelă și atunci riscul este minim, ei bine ar trebui precizat că singura umbră 100% eficientă este cea de clădire. Soarele ne va arde sub copac, sub umbrelă și, cel mai important, chiar și atunci când este înnorat! Aproape 80% din radiațiile UV pot penetra norii. Un mit pe care îl aud frecvent în cabinet de la pacienții mei este că trebuie sa ne pregătim pielea înainte să plecăm în vacanță, expunându-ne la soare în parc, pe stradă sau, cel mai rău, la solar. Pielea nu se pregătește, ci se protejează. Ea nu se va antrena mai bine, ci agresiunea solară va fi în doze mai mici, pe timp mai îndelungat; astfel poate doar scădea riscul unei arsuri solare severe, dar pe fondul unor arsuri de intensitate mai mică.
Și pentru că am adus vorba de solar, trebuie să știți că acesta crește riscul de cancer de piele între 20-70%, în funcție de tipul de cancer despre care discutăm. Există nenumărate țări care au interzis complet saloanele de bronzare, iar altele au interzis accesul minorilor în astfel de saloane, din pricina creșterii incidenței cancerelor de piele, mai ales în rândul femeilor. Dacă acest aspect nu este suficient, aflați că majoritatea razelor emise de solar sunt din spectrul UVA, astfel încât un bronz „frumos” acum se va traduce în câțiva ani în pete, riduri și piele per total îmbătrânită.
Care sunt riscurile expunerii la soare fără măsurile de protecție necesare și la ore nepotrivite?
În primul rând trebuie să stabilim care sunt populațiile la risc:
- Persoanele cu fototip deschis (Fototip Fitzpatrick 1-2). După cum vă povesteam mai devreme, aceste persoane nu au suficient pigment pentru a se proteja în mod natural;
- Copiii. Arsurile din copilărie sunt cele mai importante vizavi de riscul de cancer de piele, pentru că distrugerea materialului genetic al celulelor pielii se face mult mai ușor, aceste celule nefiind antrenate să producă pigment cu ritmul necesar;
- Femeile, mai mult decât bărbații. Și asta pentru că există acea cutumă socială conform căreia pielea bronzată este mai atrăgătoare;
- Persoanele care lucrează în mediul exterior;
- Persoanele cu mai mult de 50 de nevi (alunițe) sau cu istoric familial sau personal de cancer de piele;
- Persoanele cu afecțiuni dermatologice preexistente: lupus, vitiligo, pacienții aflați sub tratamente fotosensibilizante, precum terapiile oncologice.
Expunerea greșită la soare produce o sumedenie de tipuri de leziuni, unele benigne, altele maligne; unele se pot vindeca, altele produc modificări definitive ale pielii.
Arsura solară este cea mai frecventă traumă pe care o suferă pielea după expunerea la soare, cu diverse grade de severitate, de la eritem (roșeață), la vezicule și bule (bășici), până la arsuri profunde care necesită intervenția medicului specialist. Fiecare arsură solară crește riscul de cancer de piele, iar acest aspect nu poate fi repetat de suficiente ori. Un istoric de 5 arsuri solare dublează riscul de melanom! Pe lângă faptul că o arsură solară ne poate avaria serios vacanța, ea produce pe termen lung modificări în structura pielii. Și aici ne referim la apariția în timp a unor leziuni benigne ca lentiginele solare, keratozele seboreice, nevii, petele pigmentare. În plus, ne vom rida prematur, pielea își va pierde elasticitatea și volumul, cu alte cuvinte vom îmbătrâni înainte de termen.
Dar de ce ar trebui să ne fie cel mai teamă este cancerul de piele. În cabinet, le repet pacienților mei aceste aspecte permanent din pricina faptului că, spre diferență de cancerele de organ, cele de piele nu dor, poate devin deranjante doar în stadiile finale. În plus, îmbracă nenumărate aspecte clinice care pentru ochiul neantrenat pot avea un aspect „liniștitor”.
Principalele tipuri de cancer de piele întâlnite sunt carcinoamele bazocelulare și spinocelulare (produse de la nivelul epidermului din keratinocite) și melanomul (produs din melanocite). Carcinoamele pot arăta ca o eczema, un nodul, o rană care nu se mai vindecă etc. Carcinoamele bazocelulare de cele mai multe ori au o evoluție lentă, rareori sunt agresive. Carcinoamele spinocelulare pot evolua atât lent, cât și rapid, în funcție de structura lor genetică, iar uneori metastazează.
Cel mai teamă ne este de melanom. Incidența acestui tip de cancer de piele a crescut foarte mult în ultimii ani, mai ales din cauza expunerii sezoniere și intempestive la soare. Ce înseamnă asta? Înseamnă că atunci cand prindem câteva zilele libere fugim în vacanță, stăm toată ziua la soare brusc, foarte probabil nu folosim mijloacele de protecție necesare, iar pielea nu e pregătită să produca melanina necesară. Melanomul poate arăta ca orice altă aluniță până la un punct, dar care cu timpul își modifică aspectul clinic pe fondul câtorva criterii. Există o regulă de examinare macroscopică (adică cu ochiul liber) a alunițelor pe care vă încurajez să o folosiți și acasă, regula ABCDE, care discerne între alunițele normale și melanoame:
- A – asimetrie – dacă desenăm virtual semnul plus pe o aluniță normală, partea stângă va fi identică cu cea dreaptă, la fel și cea de sus cu cea de jos; la melanom nu se întâmplă asta;
- B (borders) – marginile melanomului sunt asimetrice, asemănătoare unei hărți;
- C – culoare – alunițele normale sunt uniform colorate, spre diferență de melanom, unde întâlnim culori de la brun deschis, brun închis, negru, albastru, decolorări ;
- D – diametru – în general melanoamele au peste 5 mm în diametru;
- E – evoluție – melanoamele își modifică toate aceste criterii în decurs de săptămâni, luni sau ani.
Cum ar trebui să ne protejăm în momentul în care ne expunem la soare?
Sunt câteva măsuri minime de care cu toții ar trebui să ținem cont. Ne expunem la soare doar în intervalele orare recomandate, exclus între 11 dimineața și 4 după-amiaza, indiferent unde ne aflăm (la mare, la munte, dar chiar și în oraș), pentru că în acest interval orar indicele UV este cel mai mare. Trebuie să purtăm pălărie/șapcă, ochelari de soare, eventual haine cu protecție UV.
Cea mai importantă măsură pe care o putem lua este aplicarea de creme cu factor de protecție. Vom alege un produs cu filtru atât pentru UVB, cât și pentru UVA, cu SPF minim 30. Crema cu factor de protecție se aplică cu 30 de minute înainte de expunerea la soare, din 2 în 2 ore și la ieșirea din apă (da, chiar și cele rezistente la apă își pierd din eficacitate după ce intrăm în apă!). Mare atenție să nu uitați anumite zone „mai speciale”: urechile, buzele, gâtul, dosul mainilor și picioarelor. Există o sumedenie de produse pe piață, diferite între ele prin prisma texturilor și a tipurilor de filtre. Filtrele pot fi fizice sau minerale (precum dioxidul de titan și oxidul de zinc), care reflectă radiațiile UV, și filtrele chimice (avobenzona, oxibenzona etc), care absorb UV-urile și le transformă în caldură. Crema cu SPF este recomandat a fi folosită în orice moment al zilei, pentru orice tip de vacanță, chiar și atunci când suntem la volan sau la serviciu, dacă aveți biroul lângă geam! Evitați folosirea uleiurilor pentru bronzare atunci când vă expuneți la soare (cel mai frecvent folosite sunt cele de cocos și de măsline) pentru că nu oferă nici un fel de protectie SPF și cresc riscul de arsură solară.
De e soare sau nor în prognoza meteo:), trebuie să nu uiți că radiațiile NU țin cont de asta. Așa că după ce verifici și indicele UV din ziua respectivă, urmărește indicele de culoare de mai jos ca să știi cum să te protejezi mai bine.
Recomandările specialistului:
- Aplicați crema cu factor de protecție minimum 30, ori de câte ori vă expuneți la soare;
- Verificați-vă periodic singuri alunițele utilizând regula ABCDE;
- Anual, adresați-vă unui medic dermatolog, care să vă evalueze dermatoscopic alunițele;
- Pentru că cu toții trecem printr-o perioadă complicată și ar putea fi dificil să ajungeți fizic într-un cabinet dermatologic, puteți apela la telemedicină cu scopul de a evalua anumite leziuni și a le încadra corect în „suspecte” sau „benigne”, iar ulterior să fiți evaluat dermatoscopic la cabinet.
Pe scurt, soarele este principalul factor de risc implicat în dezvoltarea cancerelor de piele și în îmbătrânirea prematură a pielii. Totuși, cu toții ne putem bucura de soare, dar luând câteva măsuri minime de precauție, asta și pentru a evita eventualele consecințe nefaste pe termen lung.
O vară frumoasă să avem. Și mai ales sănătoasă!
