Pacienții care se prezintă în cabinet pentru psoriazis alcătuiesc un număr de aproximativ 125 milioane de persoane la nivel mondial. În funcție de țară și raportări, prevalența acestei afecțiuni este între 0,09% – 11,43%, conform Organizației Mondiale a Sănătății.
Tot dacă ne gândim la această afecțiune stigma doare dincolo de durerea fizică și boala poate afecta social și emoțional.
Se alătură specialistului în dermatologie Laura Papagheorghe, expertul financiar Mihai Constantinescu și psihoterapeutul Andrei Alexandrescu.
Ce este psoriazisul?
Psoriazisul este o afecțiune inflamatorie cronică, mediată imun, fără o cauză anume, necontagioasă, cu un impact negativ important asupra calității vieții pacientului. Poate afecta deopotrivă pielea, unghiile, mucoasele și articulațiile. Psoriazisul nu este doar o boală de piele, pentru că poate duce la implicații sociale importante: excludere socială, discriminare, stigmă, atât pentru pacient, cât și pentru familia acestuia.
Are o evoluție incertă, este declanșat de o serie de triggeri și, mai mult, se asociază cu comorbidități importante, precum bolile cardiovasculare, artrita psoriazică, sindromul metabolic, bolile inflamatorii intestinale și depresia.
Psoriazisul este una dintre cele mai frecvente boli dermatologice. Formele ușoare și foarte ușoare sunt sub diagnosticate pentru că de cele mai multe ori nu sunt băgate în seamă de către pacient.
Cum arată psoriazisul?
De cele mai multe ori este întâlnită forma de psoriazis vulgar, cu aspectul de plăci eritematoase, bine delimitate, acoperite de scuame albe, aderente de piele, de diverse dimensiuni, în mod clasic localizate la nivelul suprafețelor de extensie (adesea coate și genunchi), însoțite sau nu de prurit. Atunci când pacientul încearcă să detașeze aceste scuame, leziunea sângerează. Se poate localiza însă oriunde pe suprafața corpului: trunchi, scalp, față, urechi, palme, tălpi. Mai rare sunt formele localizate la nivelul mucoaselor și semimucoaselor: buze, cavitate bucală și genital. Aceste forme de multe ori necesită biopsie tegumentară pentru confirmare.
În mod particular, psoriazisul poate afecta unghiile. Acestea pot crește mai repede, prezintă mici indentații (“pitting”), onicoliză, hemoragii subunghiale “în așchie”, îngroșarea unghiei, care devine friabilă. Doar 5% dintre pacienți au forme izolate de psoriazis unghial, majoritatea prezentând modificări asociate psoriazisului vulgar în plăci. Între 50-80% dintre pacienții cu psoriazis unghial au sau vor avea artrită psoriazică.
Alte forme mai rare de psoriazis sunt:
- psoriazisul inversat (atunci când plăcile sunt localizate la nivelul suprafețelor de flexie – axilar, inghinal etc),
- gutat (formă mai frecventă la copii și adolescenți după o infecție streptococică),
- psoriazisul pustulos (mici colecții gălbui subcutanate, pe fond roșiatic, localizate palmar și plantar sau generalizat)
- psoriazisul eritrodermic (înroșirea cvasi-generalizată a pielii, descuamare abudentă, prurit sever, senzație de arsură, însoțită de febră și stare generală modificată, aceasta fiind o urgență medicală).
Cu ce alte afecțiuni cutanate poate semănă?
Din fericire, de cele mai multe ori, psoriazisul este un diagnostic destul de evident. Dar există situații în care poate fi dificil de diferențiat de alte afecțiuni inflamatorii. Diagnosticele diferențiale se fac în funcție de tipul psoriazisului și localizarea acestuia.
Psoriazisul vulgar are ca și principale diagnostice diferențiale: eczemele de diverse cauze, tinea, dermatita atopică, lichenul simplex cronic și dermatita seboreică. Psoriazisul gutat poate semăna cu sifilisul secundar și pitiriazisul rozat. Artrita psoriazică poate mima artrita reumatoidă, guta și pseudoguta, spondilatrita axială, artrita reactivă și artrita enteropatică. Forma de psoriazis inversat de obicei are ca diagnostic diferențial intertrigo-ul de diverse cauze (dermatofitic sau candidozic) și eritrasma.
Cum se stabilește diagnosticul cert?
După cum am menționat anterior, diagnosticul este de cele mai multe ori clinic și nu necesită investigații suplimentare. În situații particulare, atunci când forma clinică ridică suspiciuni diagnostice, se pot face:
- examen micologic direct – dacă suspectăm că este o tinea sau onicomicoză;
- testări patch – pentru dermatite de contact;
- biopsii tegumentare – tranșează de cele mai multe ori diagnosticul; este necesară uneori pentru a justifica inițierea unor anumite scheme de tratament sistemic.
Cine poate dezvolta psoriazis?
Oricine. Psoriazisul poate să apară la orice vârstă, indiferent de sex sau rasă, de la copii foarte mici, până la vârstnici, depinzând de profilul genetic și de triggerii de boală.
Care sunt cauzele și factorii de risc pentru apariția psoriazisului?
Nu se cunoaște cauza exactă a declanșării psoriazisului. Studiile au arătat că are o componentă autoimună importantă, cu toate că nu s-a determinat încă un autoantigen cert. Un alt factor important în apariția acestei boli este componenta genetică. Genetica afecțiunii este deosebit de complexă, iar pacienții pot dezvolta astfel de leziuni în ciuda faptului că nu au un istoric familial pentru psoriazis. Atunci când pacientul are un antecedent familial, nu este obligatoriu să moștenească aceeași formă de psoriazis: de exemplu, un pacient al cărui tată are psoriazis al scalpului, poate dezvolta leziuni palmare.
Există două vârfuri de debut ale bolii: 15-25 ani și 50-60 de ani. Pentru cei dintâi componenta genetică este mult mai importantă, iar pentru cei din urmă mai degrabă sunt importanți triggerii externi, precum:
Stresul
Este principalul factor declanșator pentru psoriazis. De obicei este vorba de un fenomen stresor survenit acut, însă și stresul constant, cotidian poate declanșa în timp apariția leziunilor. Mai mult, acest trigger poate determina flare-uri sau acutizări ale afecțiunii pe parcusul vieții.
Psoriaziul este o boală cronică, cu care, din păcate trebuie trăit toată viața. Evoluția acesteia este variabilă, îmbunătățindu-se și înrăutântîndu-se periodic și din motive de stres, iar stresul financiar poate face parte din rutina noastră zilnică. Lipsa de educație financiară poate fi considerată o boală, iar situația financiară se poate îmbunătăți sau înrăutăți periodic în funcție de diferitele evenimente din viața noastră.
Din fericire, lipsa de educație financiară nu este o boală cronică, ea se poate “trata”. Pentru acest lucru este nevoie în primul rând de conștientizarea “bolii” sau a problemei. Se poate începe procesul de însănătoșire financiară analizând situația financiară actuală (care sunt sursele noastre de venit, cât de sigure sunt aceste surse de venit, care sunt activele deținute și care sunt creditele contractate) și totodată felul în care se cheltuie banii. Un plan financiar te poate ajuta să ieși mai usor din situații neprevăzute. (Mihai Constantinescu, consilier financiar)
Traumatismele cutanate
Acestea pot determina apariția plăcilor de psoriazis în cadrul fenomenului numit Koebner. Traumatismele pot fi fizice: lovituri, zgârieturi, arsuri solare, vaccinări, ciupituri de insectă, dar și chimice: lucrul cu substanțe chimice fără mijloace de protecție adecvate. Alte afecțiuni cu un fenomen similar sunt vitiligo-ul și lichenul plan.
Diverse afecțiuni ale altor organe
Infecțiile din sfera ORL, bronșitele, bronsiolitele, amigdalitele pot declanșa flare-uri.
Unele medicamente
Sunt medicamente care pot declanșa sau agrava psoriazisul: hidroxicloroquina, terbinafina, unele antibiotice, antiinflamatoarele nesteroidiene, corticosteroizii sistemici, beta blocantele, litiul.
Tratament psoriazis
În primul rând trebuie menționat faptul că psoriazisul nu se vindecă de fapt niciodată. Leziunile cutanate se ameliorează până la dispariție, pacientul putând avea perioade libere de boală de luni sau ani. Însă riscul reapariției leziunilor într-o formă sau alta va exista permanent.
Totuși, fiind o afecțiune deosebit de frecventă, există suficiente resurse terapeutice pentru a o ține sub control.
Managementul psoriazisului depinde foarte mult de forma clinică și de suprafața afectată. În funcție de aceste două aspecte se vor avea în vedere terapiile topice, sistemice sau ambele. Tratarea psoriazisului include și măsuri igieno-dietetice, cum ar fi evitarea stresului (recomandare dificil de pus în aplicare dar nu imposibilă), a fumatului și consumului de alcool în exces. Este recomandată expunerea la soare în intervalele orare până la ora 11 și dupa ora 17, timp de câteva minute, cu scop antiinflamator. De altfel, una din opțiunile terapeutice este fototerapia UVB.
Terapia topică este relativ vastă, însă de cele mai multe ori se vor alege preparate care conțin cortizon de diverse potențe (cu scop antiinflamator), acid salicilic și uree (cu scop keratolitic), emoliente, analogi de vitamina D sau combinații ale acestora.
Terapiile sistemice se administrează în formele moderate sau severe de psoriazis și se vor monitoriza cu atenție de către medicul curant.
În ultimii ani au căpătat tot mai mult teren terapiile biologice, sub forma unor anticorpi, din ce în ce mai țintite. Dacă inițial se administrau molecule cu spectru de acțiune mai larg, la momentul actual terapiile țintesc molecule sau fracțiuni moleculare din cadrul mecanismului fiziopatologic de apariție al psoriazisului. Totuși, pacienților nu li se recomanda administrarea terapiilor biologice ca primă intenție, ci inițierea lor după eșecul schemelor de tratament convenționale.
Impactul psihologic
Psoriazisul sau alte boli de piele localizate în zone vizibile ale corpului vin la pachet cu efecte semnificative în plan psihologic – de la un simplu stres, drumul poate să se îndrepte destul de ușor către depresie.
Dacă unele persoane nu sunt prea mult influențate de simptomele bolilor de acest tip, din diverse motive (percepția relaxată despre boală, obișnuința dată de boli similare apărute în rândul apropiaților etc.), pentru cea mai mare parte a celor afectați copingul nu este chiar floare la ureche. Pentru o evaluare a nivelului de stres, anxietate și depresie poți completa testul de auto-evalaure DASS-21.
Conștiința bolii reprezintă primul factor de stres – de aceea este important să ne informăm despre boala sau afecțiunea pe care o avem din mai multe surse, cu grad cât mai ridicat de încredere (putem vizita mai mulți doctori și putem să lăsăm de-o parte căutările pe google pe diverse site-uri pline de opinii neavizate și practicarea auto-diagnostic-medicație).
Problema cea mai mare este dată de faptul că bolile de piele cu simptome vizibile produc modificări în aspectul fizic al persoanei. Din punct de vedere psihologic, bolnavul își schimbă percepția față de propria persoană, dar și despre imaginea sa în lume. Stresul crește, la fel și anxietatea (mai ales în plan social), iar pe baza erorilor cognitive profund negative, imaginii de sine slăbite și comportamentelor de retragere se instalează, pe ascuns, depresia. Poți descoperi mai multe despre depresie în video-ul următor:
De rușine și de teamă că nu va fi acceptat și că va fi judecat ce ceilalți, bolnavul ascunde (în funcție de posibilitate) zonele afectate, evită să discute despre problema sa, evită situații sociale sau pur și simplu se retrage. Schimbările de dispoziție sunt semnificative, iar comportamentele de evitare-retragere pot fi observate cu ușurință, inclusiv de apropiați – de aceea, mai ales în momentele de față caracterizate de distanțare și incertitudine, este important să fim prezenți unii pentru ceilalți.
Poate cea mai mare greșeală în astfel de situații este retragerea – discutați cu apropiații despre ceea ce simțiți cu medicii, iar dacă starea psihică negativă conțină să existe, adresați-vă fără rețineri unui psiholog.
Take home message:
Psoriazisul este o afecțiune cutanată deosebit de frecvent întâlnită, necontagioasă, care apare de cele mai multe ori în contextul unui stres.
Este important să fiți consultat de medicul dermatolog pentru a avea un diagnostic cert, pentru că dacă este tratată corect, deși este o afecțiune cutanată care nu se vindecă, ea se poate ține sub control cu succes pe termen lung.
