Alunițele | De la Marilyn Monroe la o problemă de sănătate

Fie că aruncăm un ochi în industria filmului la Marylin Monroe sau Elizabeth Taylor, fie ne uităm cum asociau anticii alunițele cu trăsăturile de caracter, nevii – pentru lumea medicală – pot trece ușor de la un semn de frumusețe la o problemă reală de sănătate.

Dacă ne gândim și la partea psiho-emoțională și la trăsăturile de personalitate, în trecut se atribuia o legătură între poziţia acestora şi caracterul persoanei. O aluniţă rotundă contura o personalitate blândă şi calmă, una inegală era se pare  tipică oamenilor capricioşi şi încăpăţânaţi. Pistruii atrăgeau atenția dar și destulă stigmă. Puțini știu și astăzi că sunt și ei un tip de nevi.

Facem un dicționar de recunoaștere a nevilor, vedem când pot deveni periculoși și dăm tipsuri care să vă folosească nu numai la farmec 🙂 dar mai ales la sănătate fizică, cu specialistul ATLAS în dermatologie, Dr. Raluca Mihailovici.

Ce sunt alunițele?

Când vorbim despre alunițe, de cele mai multe ori ne referim la nevi melanocitari sau nevi comuni, care reprezintă leziuni cutanate fie pigmentate, fie de culoarea pielii sau roz-roșiatice. Ei sunt leziuni benigne, uniforme, de dimensiuni mici. 

Majoritatea apar după naștere, în copilărie, își modifica forma de-a lungul anilor, până în jurul vârstei de 30-40 de ani, când se stabilizează, după care încep să regreseze. Dacă la o persoană în vârstă apare o „aluniță” nouă, acest fapt indică un semnal de alarmă, „alunița” putând fi de fapt un melanom, motiv pentru care pacientul trebuie să se prezinte la dermatolog.

Nevii melanocitari provin din celule melanocitare sau melanocite, celule care conțin pigment (melanina), organizate în cuiburi la nivelul pielii. 

Tipuri de alunițe

În funcție de localizarea celulelor în straturile pielii, nevii pot fi clasificați în:

• nevi joncționali (dacă melanocitele sunt localizate în epiderm): apar ca leziuni plane, rotund-ovalare, de culoare maronie;
• nevi dermali/intradermici (dacă melanocitele sunt localizate în derm): leziuni nodulare, cu aspect globulos, de culoarea pielii sau roz, pot prezenta fire de păr pe suprafață;
• nevi compuși (dacă melanocitele sunt localizate în ambele straturi): leziuni nodulare, globuloase sau papilomatoase, seamănă cu nevii dermali, însă sunt maronii.

La persoanele cu tegument mai închis la culoare, se întâlnesc nevi la nivel palmo-plantar, unghial și pe mucoase. Leziunile de la nivel palmo-plantar sunt plane, iar cele de la nivel unghial au un aspect clinic distinct: o bandă liniară longitudinală, pigmentată, de culoare brun maronie, regulată, ce se întinde pe toată lungimea unghiei.

 Important! Dacă un nev unghial prezintă pigment și pe tegumentul înconjurător, într-un timp scurt, se ridică semne de suspiciune!

Nevi congenitali

Nevii congenitali reprezintă o altă categorie de nevi. Ei sunt prezenți fie de la naștere, fie la scurt timp după. Se clasifică în funcție de dimensiune: mici <1,5cm, medii (1,5 – 10cm), mari (10 – 20cm), sau chiar giganți >20cm, acoperind o mare parte din corp. Ei trebuie supravegheați tot restul vieții, în special cei de dimensiuni mari, deoarece prezintă un risc crescut de a dezvolta melanom. 

Acești nevi se dezvoltă odată cu creșterea copilului, își pot modifica forma, culoarea, distorsionând totodată și suprafața pielii, pot prezenta fire de păr groase și negre pe suprafață. Formele gigante pot afecta sistemul nervos în funcție de localizarea anatomică.

Din punct de vedere structural, acești nevi se dezvoltă ca urmare a unor mutații genetice, în urma cărora precursori ai melanocitelor migrează de-a lungul căilor nervoase, proliferează și în cele din urmă ajung la epiderm.

Alte forme de nevi

După cum am precizat mai sus, există mici excepții în care apar și alte culori la nevii melanocitari. Așadar culoarea albastră se întâlnește la nevul albastru, culoarea albă la nevul cu halou, culoarea roșie în nevul Spitz. 

• Nevul albastru reprezintă un nev melanocitar ce apare fie în copilărie (congenital), fie în viață de adult tânăr (dobândit). Poate fi de culoare albastră, albastru-gri, albastru-negru, cu localizare pe fața dorsală a mâinilor și picioarelor, scalp, trunchi. Culoarea este dată de melanocitele intens pigmentate prezente în dermul profund. El reprezintă o leziune benignă, însă trebuie monitorizat mai ales dacă apare la adult sau vârstnic, putând mima un melanom nodular.
• Nevul cu halou sau nevul Sutton se prezintă clinic, ca un nev melanocitar înconjurat de un inel alb. El apare de regulă în copilărie sau la adolescenți. Inelul sau haloul alb reprezintă un răspuns imunologic puternic împotriva unui nev melanocitar preexistent, în care melanocitele sunt distruse. În timp, haloul se extinde, ceea ce duce la regresia completă a nevului melanocitar, urmată de repigmentare ulterioară. În cazul în care nevul central este atipic sau haloul este asimetric, la un adult, se ridica suspiciunea unui nev displazic sau a unui melanom. 
• Nevul Spitz se prezintă ca o formațiune tumorală, nodulară, de culoare roz-roșiatică, însă poate fi și pigmentat (caz în care poartă denumirea de nev Reed), de consistență fermă, bine delimitat. El apare de obicei în copilărie, crește într-un timp relativ scurt, după care se stabilizează, devine suspect doar dacă apare la un adult.
• Efelidele (pistrui) reprezintă leziuni melanocitare benigne, de culoare cafenie, plane, cu localizare centrofacială, pe membrele superioare sau pe toracele posterior (zone fotoexpuse), ce apar în copilărie, predominant la persoanele cu fototip I sau II, se înmulțesc la adult și regresează la vârstnic sau în absența expunerii la soare. Ele trebuie diferențiate de lentigine.
• Lentiginele sunt leziuni benigne, pete hiperpigmentate, de mici dimensiuni, ce se împart în două categorii: lentigo simplex și lentigo solar. 

• • Lentigo simplex reprezintă macule (pete de dimensiuni mici 1-5mm), pigmentate uniform, mai închise la culoare decât efelidele, plane, ce apar după naștere, în copilărie sau după expunerea la soare. Se considera a fi precursori ai nevilor jonctionali. Leziunile apar fie pe piele, fie pe mucoase, solitare sau grupate (mai ales în zona genitală). Nu sunt problematice, însă în cazul în care apar sute astfel de leziuni, mai ales în copilărie, ele pot fi încadrate în anumite sindroame, fiind necesare teste și analize suplimentare.
  • Lentigo solar seamănă cu lentigo simplex, cu diferența că apare la adulți, pe pielea expusă în mod repetat la soare (fotoimbătrânită), respectiv pe față, torace posterior, membre superioare. Leziunile au diferite nuanțe de maroniu, pot conflua formând leziuni mai mari (de la 1mm la câțiva cm). La persoanele în vârstă sunt acompaniate de alte leziuni produse prin expunerea repetată la soare (ex keratoze actinice, carcinom bazocelular, carcinom spinocelular). Ele nu necesita tratament, însă pot fi îndepărtate prin crioterapie sau laser pentru aspectul estetic.

Cum arată în mod normal un nev?

Majoritatea nevilor sunt de dimensiuni mici, sub 6mm, au o formă regulată rotund-ovalară, fiind bine delimitați. Culoarea nevilor diferă în funcție de fototipul persoanei, astfel încât, persoanele cu un ten mai deschis la culoare, pot avea nevi de culoarea pielii, roz, sau cafeniu. Persoanele cu un ten mai închis la culoare pot avea nevi maronii, chiar negri. Dacă la o persoană cu ten deschis se observă o „aluniță” neagră sau maronie, nou-depistată, ea trebuie verificată. 

Exista anumite culori care nu apar în mod normal într-un un nev melanocitar și ridică semne de suspiciune: gri-albăstrui, alb, roșu (cu mici excepții). 

Totodată, nevii dermali sau compuși cresc în dimensiuni de-a lungul vieții, mai ales la femei, în sarcină. De cele mai multe ori pacienții ajung la medic când aceste alunițe sunt traumatizate prin agățare, ruptură, taiere. 

O aluniță traumatizată nu înseamnă cancer! Însă, ea trebuie verificată de un dermatolog.

Cum știm că un nev este displazic?

Prezența unuia sau mai multor nevi displazici reprezintă unul dintre cele mai frecvente motive de prezentare la dermatolog. În ultimii ani, datorită accesului ușor la informație, a campaniilor de screening pentru melanom, tot mai mulți pacienți reușesc să își identifice acele „alunițe ciudate”.

Nevii displazici apar de obicei la persoanele cu o mulțime de nevi melanocitari dobândiți, fiind localizați pe pielea expusă la soare. Se deosebesc de alunițele obișnuite prin criteriile regulii ABCDE care se referă la mai multe aspecte clinice: 

• forma (Asimetrie) 
• marginea neregulată (Border) 
• diferite nuanțe de maro-negru sau roz-roșiatic (Color) 
• diametru peste 6mm (Diameter) 
• evoluția clinică într-un timp scurt, săptămâni sau luni de zile (Evolution). 

Denumirea de nev displazic este dată de fapt de aspectul histopatologic. Clinic, nu se poate spune despre un nev că este displazic, doar atipic, displazia fiind evidentă doar prin examinare microscopică. Astfel, apar melanocite neregulate că formă și distribuție, confluate și aglomerate în epiderm, însoțite de modificări inflamatorii la nivelul dermului.

Dermatoscopia cu realizarea hărții digitale dermatoscopice reprezintă un pas foarte important în diagnosticarea nevilor displazici. Medicul dermatolog utilizează un instrument numit dermatoscop, care seamănă cu o lupă ce mărește imaginea de 20 de ori, pentru vizualizarea mai în detaliu a nevilor. Evaluarea dermatoscopică se poate iniția chiar și la vârsta de 10 ani, pentru o persoană „high risk” (cazuri de melanom la o rudă de gradul I sau cu multipli nevi displazici). Daca se suspectează un nev displazic, se recomandă excizie chirurgicală cu o margine de siguranță și examinare histopatologică. 

Nu se indică electroexcizia sau excizia LASER a nevilor displazici! Leziunea poate fi distrusă prin aceste metode, ceea ce îngreunează examinarea microscopică.

Procentul de melanoame care se dezvoltă dintr-un nev displazic este de 25%, majoritatea melanoamelor apar de novo. Acest risc depinde de de mai mulți factori: numărul de nevi displazici, istoricul personal sau familial de cancer melanotic sau non-melanotic, ocupația, expunerea la soare.

De obicei se recomandă o evaluare periodică anuală a alunițelor, însă în cazul unui pacient cu un număr ridicat de nevi displazici, evaluarea se poate face la 6 sau chiar la 3 luni, în funcție de leziunile existente și decizia medicului dermatolog. 

Ca măsuri de precauție se recomandă:

• fotoprotecție solară prin vestimentație (haine corespunzătoare, pălărie largă, ochelari de soare cu filtru UV)
• utilizarea de creme fotoprotectoare cu SPF 50+ sau mai mult, ce asigură protecție atât UVB cât și UVA; reaplicarea cremei odată la 2h și la ieșirea din apă
• evitarea expunerii la soare între orele 11-15 când soarele este mai puternic, deoarece nicio cremă fotoprotectoare nu asigură protecție 100%
• control dermatologic … disponibil și online