Cancerul pulmonar prezintă încă, în 2021 cea mai mare rată de mortalitate conform Annals of Oncology.
Unii pacienți nu se uită niciodată, mai ales în astfel de afecțiuni, de aceea astăzi răspundem întrebărilor voastre, cu situații concrete, greu de uitat.
Este orice pată pe plămân motiv de îngrijorare? Ce ar trebui să ne spună o tuse persistentă și cu sângerare? Venim cu 10 întrebări și obținem 10 răspunsuri direct din cabinet, cu specialistul în pneumologie, Andreea Vlad.
La prima îngrijorare – în cabinetul medicului
De-a lungul timpului, a primit în cabinetul de pneumologie mulți pacienți destul de îngrijorați după ce făcuseră o radiografie pulmonară sau o computer tomografie de torace descoperind întâmplător faptul că au noduli pulmonari.
Acea “pată pe plămâni” cum e numită popular era asociată de acești pacienți cu niște cazuri cunoscute de ei de tumori pulmonare cu evoluție rapidă.
Vom dezbate câteva mituri și întrebări legate de noduli și de tumorile pulmonare pentru a ști cum să reacționăm atunci când auzim anumiți termeni medicali.
1. Orice pată pe plămâni este cancer?
Conform statisticilor, mai puțin de 5 % din nodulii descoperiți fortuit pe CT-ul de torace sunt maligni. Marea majoritate sunt anatomici (ganglioni) sau leziuni sechelare ca urmare a infecțiilor anterioare.
Uneori pot apărea în contextul bolilor autoimune (poliartrita reumatoidă, sarcoidoză), infecțioase (rar – pneumonia organizată) sau sunt structuri anatomice care pot fi confundate cu noduli pe radiografia pulmonară (nu atât de rar – mameloanele), artefacte, leziuni cutanate.
Pentru a ne orienta, câteva aspecte sunt importante:
- mărimea lor – dacă depășesc 3 cm probabilitatea să fie ceva suspect este mai mare;
- forma: în general leziunile suspecte sunt spiculate, au contur neregulat și cele benigne sunt bine delimitate, contur regulat;
- calcificări excentrice (leziuni suspecte) sau simetrice (leziuni benigne);
- unul sau mai mulți (diagnosticul diferențial este diferit);
- localizare: cei situați subpleural, cu formă triunghiulară sau cei localizați pe scizuri au caracteristici în general benigne.
Esențial: Unul dintre cele mai importante aspecte este cel al comparației cu imaginile anterioare (dacă un nodul nu-și schimbă dimensiunile timp de 2 ani, este interpretat ca benign).
Semnal de alarmă: Un nodul care își mărește dimensiunile rapid în perioada de supraveghere necesită investigații suplimentare (biopsie).
La consultația unui pacient cu nodul pulmonar (adică opacitate cu dimensiuni sub 3 cm) sau masă pulmonară (opacitate cu dimensiuni peste 3 cm) este important să se țină cont de următoarele :
- distincția de o structura anatomică / artefact;
- comparația cu imagini radiologice mai vechi pentru a evalua evoluția opacității;
- contextul clinic în care a apărut opacitatea (febră, sindrom inflamator, context oncologic, boală autoimună, expunere profesională și fumat).
Factorii de risc pentru malignitatea unui nodul:
- antecedente oncologice;
- vârsta pacientului (riscurile apar în general peste 50 ani);
- expunerea la fumat, radon, azbest;
- tipologia nodulului.
2. Există și pacienți sub 35 ani diagnosticați cu tumoră pulmonară?
Din păcate da. Unul dintre pacienții pe care mi-i voi aminti mereu avea 31 ani , fumător de 11 ani a prezentat inițial o disfonie (clasică răgușeală) interpretată inițial ca și boală de reflux gastroesofagian, a asociat și durere de umăr drept, motiv pentru care a făcut o radiografie și atunci diagnosticul a fost evident întrucât formațiunea invada și coastele și s-au descoperit ulterior și metastaze în alte organe.
3. Care sunt simptomele cancerului pulmonar?
Din nefericire, atunci când este localizat, pacientul poate să nu aibă nici un simptom.
Am avut un caz al unei doamne de 49 de ani care își făcuse programare pentru că tusea, avusese un episod de răceală banală. Pentru că a durat până a venit la programare, îi trecuse și tusea. I-am recomandat o radiografie pentru că era o mare fumătoare, încadrându-se în categoria pacienților cu grad de risc și cu această ocazie am descoperit o opacitate pulmonară de 3 centimetri, din fericire localizată, fără nicio metastază. Intervenția chirurgicală a fost rapidă și rezultatul: adenocarcinom.
Tumorile extinse pot avea simptome precum: tuse, oboseală, durere toracică, costală, răgușeală etc.
4. Cât de frecvent este diagnosticat cancerul pulmonar?
Conform statisticii realizate de organizația Lung Cancer Europe, cancerul pulmonar este pe locul 2 ca și incidența în Europa la bărbați după cancerul de prostată și pe locul 3 ca și incidența la femei după cancerul de san și colorectal.
7 din 100 bărbați în România au risc de a fi diagnosticați cu tumoră pulmonară, la noi în țară fiind pe locul 1 ca incidență a tumorilor.
5. Care sunt factorii de risc pentru cancerul pulmonar?
Principalul factor de risc este fumatul
Fumătorii au un risc de 15-30 de ori mai mare de a face cancer pulmonar. Conform studiilor, aproximativ 80 % din cancerele pulmonare sunt asociate cu fumatul. Există așadar un factor de risc bine cunoscut.
Vestea bună este că aceste riscuri scad după ce pacienții renunța la fumat. La 5-10 ani după ce pacientul a renunțat la fumat riscul de tumoră a cavității orale scade la jumătate, abia la 10-15 ani de la renunțare riscul de tumoră pulmonară scade la jumătate din cel inițial.
Cancerul pulmonar care apare la nefumători poate fi asociat cu alți factori de risc:
- expunerea la radon, fum de cărbune, azbest și alți agenți cancerigeni (praf de lemn, vapori de sudură, arsenic, metale industriale, beriliu și crom);
- poluarea aerului;
- antecedente familiale de cancer pulmonar;
- radioterapia toracică;
- dietă săracă în fructe și legume.
Există și unele boli care se asociază cu o creștere a riscului de a dezvoltă în evoluție cancer pulmonar:
- BPOC – bronhopneumopatia cronică obstructivă ( boală fumătorului ), al cărei diagnostic se stabilește ușor pe baza unei spirometrii ,
- Fibroză pulmonară;
- Limfomul și neoplasmul mamar – în condițiile efectuării radioterapiei toracice
6. Cum se pune diagnosticul de cancer pulmonar?
Diagnosticul este cel mai frecvent stabilit prin biopsie bronșică realizată în cadrul bronhoscopiei, deși uneori atunci când localizarea este periferică o varianta bună este biopsia pulmonară sub control CT torace. Dacă există adenopatii periferice sau acestea pot fi biopsiate, de asemenea dacă există pleurezie această poate fi evacuată și poate fi făcut un examen citologic.
Se stabilește în cursul discuției cu pacientul varianta preferată de acesta, întrucât sunt pacienți care au o anumită teamă, firească de altfel, de investigațiile invazive.
7. Care este tratamentul pentru cancerul la plămâni?
Tratamentul se stabilește în funcție de cât de localizat sau extins este cancerul pulmonar. Există ghiduri care clasifică cancerul pulmonar în funcție de localizare și de tipul de celule implicate.
Atunci când se stabilește diagnosticul se face ceea ce numim noi bilanț de extensie pentru a verifica dacă există metastaze locale (venă cavă, vertebre, esofag, pleură, diaphragm, nervul laringian recurent) sau la distanță (cerebrale, hepatice, osoase, suprarenale).
Tratamentul chirurgical este permis doar atunci când tumora este localizată. Pentru cazurile cu determinări secundare se recomandă radio și chimioterapia.
8. Care este rata de supraviețuire? Se moare de toate tipurile de cancer pulmonar?
Rata de supraviețuire globală la 5 ani este de 25 % ( comparativ cu 90 % în cancerul de san sau 98 % în cancerul de prostată). Cele mai bune șanse de supraviețuire la 5 ani îl au pacienții diagnosticați cu tumori pulmonare localizate – de 63 % .
Menționez totuși experiența mea: Am avut pacienți cu tumori pulmonare cu determinări secundare multiple care au reușit să supraviețuiască peste 5 ani (în statistici la 5 ani apare procentul de 7 %). Unul din factorii determinanți au fost atitudinea mintală și susținerea și suportul familiei.
9. Ce semne clinice sunt alarmante și trebuie să aducă pacientul la medic?
- scăderea bruscă în greutate cu lipsa poftei de mâncare;
- expectorație cu sânge (hemoptizia);
- tusea persistență, mai ales la un pacient fumător;
- oboseală persistentă la efort;
- durere toracică persistența sau asociată respirației.
10. Care sunt concluziile cu care trebuie să rămânem?
- Cancerul pulmonar este o tumoră foarte agresivă, cu cea mai mică supraviețuire la 5 ani raportat la celelalte tumori.
- Factorul de risc asociat cu apariția cancerului pulmonar este fumatul , renunțarea la acesta fiind un pas foarte important spre o viață mai sănătoasă.
- Controalele pneumologice de rutină pot ajuta la descoperirea neoplaziilor când încă acestea sunt localizate și tratabile.
