Merge și fără bilete de data aceasta, când multe avioane stau la sol dar mintea și gustul călătoresc în voie. Dieta mediteraneană nu mai este un mister și nici noi nu facem inovație nutrițională cu ea, dar ne place sănătatea în farfurie atât de tare încât am găsit un motiv în plus să călătorim măcar cu simțurile activate și să dăm o șansă în plus unei vedete incontestabile, cum este “dieta” mediteraneană.
Părerile sunt diferite. Unii dintre noi strâmbă din nas căci uleiul de măsline ar fi amar, căci somonul este fad și macroul miroase intens la gătit. Când vine vorba de măsură iar nu ne situăm pe un loc fruntaș.
La noi, doamnelor și domnilor, se mănâncă bine și mult dar se sare micul dejun aproape ca un obstacol în calea epuizării. În ultimii ani tendința totuși s-a mai schimbat, calitatea a luat locul cantității, a mai scăzut cantitatea de carbohidrați din farfurie, antioxidanții au devenit un must iar dorința de a fi fit a venit și ea cu verificarea multor variante de ajustare a dietei.
Acum să vedem ce e cu dieta aceasta mediteraneană de are ea succes și cum zic criticii, nu iese din fashion niciodată. Simplitatea e cheia. Ca și la haine și la calitatea mâncării ca și a oamenilor, simplu și adevărat rămâne, umplutura și surplusul de mâncare cât și de atitudine nepotrivită irită ochiul, sufletul, stomacul.
Să vedem totuși, ce este dieta mediteraneană!
Stați nu vă panicați, ca orice lucru clar, documentat și cu istorie și dieta această a pornit de mai demult și iat-o că nu iese din modă exact că un trench Burberry de calitate.
Dieta mediteraneană se bazează pe obiceiuri alimentare tradiționale din 1960 ale oamenilor din țările europene din jurul Mării Mediterane, cum ar fi Grecia, Italia și Spania și încurajează consumul de alimente proaspete, sezoniere și locale. Dieta mediteraneană nu este o dietă singulară, prescrisă, ci mai degrabă un model alimentar general, care este marcat de diferențe locale și culturale din întreaga regiune mediteraneană.
Ce ne mai confirmă studiile
Departe de-a fi o dieta în trend, beneficiile pentru sănătate legate de dieta mediteraneană sunt susținute de dovezi științifice. Dieta mediteraneană este asociată cu o mortalitate și morbiditate mai scăzute din toate cauzele (apariția bolii) și a fost legată de numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv un risc mai mic de cancer, boli cognitive și boli cardiovasculare, precum și sindrom metabolic, obezitate și diabet zaharat.
O publicație a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a identificat dieta mediteraneană că fiind o strategie dietetică eficientă pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile – NCD, care sunt în prezent principala cauză de deces prematur la nivel global (la persoane cu vârstă sub 65 de ani).
Literatura disponibilă sugerează insistent chiar, că modelele alimentare mediteraneene sunt benefice pentru prevenirea și controlul NCD. De asemenea, este considerat unul dintre cele mai simple modele dietetice pe termen lung datorită flexibilității sale și accesibilității la acest tip de alimente.
Cu toate acestea, există, de asemenea, unele date care sugerează că asocierea dintre riscul mai mic de boli cardiovasculare și dieta mediteraneană este mai puternică pentru persoanele cu venituri mai mari, posibil datorită unui acces mai bun la alimentație sănătoasă și cunoștințe despre alimente sănătoase. Putem striga încă o dată: Education is the key!
În ciuda acestui lucru, mulți oameni ar putea considera că dieta mediteraneană este o strategie eficientă pentru a ajuta la gestionarea greutății și la îmbunătățirea sănătății.
Ce punem în farfurie?
Vedetaaaa, uleiul de măsline!
Apreciat încă din antichitate (câștigătorii olimpici originali au fost premiați astfel), uleiul de măsline este imperativ în bucătăria mediteraneană, mai ales atunci când vine vorba de prepararea legumelor. Bogat în grăsimi mononesaturate (mai ales tipurile extra-virgine) polifenoli antioxidanți; mulți cred că utilizarea să pe scară largă în întreaga zona Mediterană explică o mare parte din rată scăzută a bolilor de inimă din această regiune.
Fructe de mare
Oriunde mediteraneenii trăiesc aproape de mare, fructele de mare sunt o proteină de bază în dietă lor; toate tipurile de crustacee și pește sunt sărbătorite, de multe ori mai multe în același fel de mâncare. În timp ce tipurile mai grase cum ar fi tonul protejează inima, prin omega-3, acizi grași, variante mai ușoare ar fi creveții, calamarii și bibanii de mare care oferă proteine ample, niacină și seleniu.
Roșii
Vă vorbeam despre ele și varianta lor intensă, în povestea celui de-al cincilea gust- umami. Este greu de crezut că aceste fructe omniprezente nu au fost native din regiunea mediteraneană: Mulțumim Columb!; sunt clar în cămara fiecăruia dintre noi și spunem cămară generic pentru că atunci când vine vorba de roșii ar fi bine să nu le depozitați în frigider. Sunt delicioase proaspete, conservate, uscate și în formă de pastă. Roșiile sunt ambalate până la refuz cu vitamina C și licopen, un antioxidant pentru protecția inimii, care poate ajuta, de asemenea, prevenirea unor tipuri de cancer (în special de prostată). În plus, sunt suficient de versatile pentru a ne bucura în fiecare zi.
Leguminoase, generally speaking!
Există aproximativ 13.000 de soiuri de leguminoase (fasolea, mazărea și lintea sunt toate considerate leguminoase). Există leguminoase proaspete, cum ar fi fasole, mazăre, fasole edamame și fasole lima proaspete, doar pentru a numi câteva soiuri. Leguminoasele sunt superalimente pentru o varietate de motive, inclusiv faptul că acestea au conținut scăzut în grăsimi, sunt bogate în proteine și fibre și conțin nutrienți cum ar fi fier, zinc și potasiu. Sunt, de asemenea, un grup alimentar ieftin și extrem de versatil.
Ardei
Proaspeți, prăjiți sau uscați mai ales în varianta iute și măcinați în sosuri complexe și paste, ardeii adăugă culoare felurilor de mâncare mediteraneene. Toate tipurile de ardei sunt bogate în vitaminele A și C, fibre, acid folic, betacaroten și vitamina K. Ardeii roșii oferă, de asemenea, licopen, precum și luteină și zeaxantină, protector împotriva degenerării maculare.
Nuci şi seminţe
Când vorbim de nuci și semințe lista curge spre 10 variante în Bazinul Mediteranei cu accent pe migdale și caju: nuci, migdale, nuci de macadamia, alune, caju, seminţe de floarea soarelui, seminţe de dovleac.
Fructe, du-le la desert!
Deși fructele conțin zaharuri naturale, studiile arată că nu provoacă efecte negative asupra sănătății cum ar face ar face deserturile împachetate doar cât să fure ochiul și sănătatea pentru totdeauna cum ar fi cele procesate și băuturile carbogazoase.
Deoarece zahărul din fructe este absorbit în organism mai lent datorită fibrelor prezente, avem un mare plus. Fructele conțin, de asemenea, antioxidanți, vitamine și minerale. Rețineți că niciun fruct nu are toate substanțele nutritive de care aveți nevoie, astfel încât faceți un efort de a introduce cât mai multe varietăți în mixul de fructe din dieta voastră. Nu evitați nici fructele congelate, păstrează nutrienți aproape intacți și sunt o variantă mult mai bună pentru fructe care nu sunt de sezon.
Viața are nevoie de condimente, nu uitați de ele nici în mâncare!
Ierburi şi condimente din gama mediteraneană ce pot completa sănătatea voastră fizică și vă pot teleporta în câteva minute de pe o plajă grecească în sudul Spaniei ar fi via: usturoi, busuioc, mentă, rozmarin, piper, scorţişoară.
De la Mediterană citire:
Oricând optați pentru un stil de a mânca mai clean încercați dieta mediteraneană care nu uitați este un stil de viață și de opțiuni alimentare echilibrate cu accent pe calitate. Dacă nu aveți detalii suficiente treceți pe la noi mișcând doar din mouse și la un call distanță, ne îmbarcăm într-o nouă croazieră, pentru sănătatea în farfurie.
