Stress and the City | De la stres la afecțiune cardiacă!

Viața în 2020 se rezumă la “n-am timp”. De aici până la un stres continuu e doar un pas, iar o posibilă afecțiune cardiacă poate sta la pândă.

De la stres la afecțiune cardiacă
Article

Folosim atât de des stres, stres, stres, că aproape și-a pierdut din sens. Suntem constant stresați, alergați și agitați. Viața în 2020 se rezumă la “n-am timp”, iar asta a devenit un fel de laudă. Dacă nu ai timp înseamnă că faci mii de lucruri, că ai treabă, că ești ocupat, că ești INDISPENSABIL. De aici până la un stres continuu e doar un pas. Am vorbit cu Tatiana Popescu, Specialist Hilio și creatoarea brand-ului Dr. Lifestyle (Doctorul care te ține departe de el), să ne povestească mai pe larg despre stres și cum poate duce acesta la o posibilă afecțiune cardiacă.

Stresul constant a fost legat de o activitate mai mare într-o zonă a creierului legată de procesarea emoțiilor și o probabilitate crescută de a dezvolta boli cardiace și circulatorii. Studiul publicat în Lancet face puțină lumină în cazul pacienților ce suferă de depresie, stres și anxietate și de ce au un risc crescut de a ajunge foarte rapid la afecțiuni cardiace.

Legătura dintre stres și riscul crescut de a dezvolta boli cardiace ține de stilul de viață pe care oamenii îl au.

Există astăzi multă literatură care arată că adoptarea unui stil de viață cu risc scăzut și parametrii cardiovasculari în limite normale sunt asociate cu o rată scăzută a mortalității. Totuși, evidențele arată că atitudinea potrivită față de stilul de viață este adoptată, din varii motive, doar de o parte a populației.

Emily Reve- Senior Cardiac Doctor New York “Explorarea managementului creierului în caz de stres și a descoperi de ce crește riscul de boli de inima ne permite să dezvoltăm noi modalități de gestionare a stresului psihologic cronic. ”

Medicina stilului de viață reprezintă o nouă și provocatoare abordare a prevenirii și tratamentului afecțiunilor cu caracter non-transmisibil (NCDs): cardiovasculare, neurovasculare, metabolice, oncologice, etc. Aceste afecțiuni reprezintă cauzele cele mai frecvente de morbiditate și mortalitate la nivel mondial.

 

Cei mai importanți factori de risc ai stilului de viață sunt reprezentați de:

  • lipsa exercițiului fizic,
  • tiparul nutrițional, fumatul,
  • calitatea și durata somnului,
  • stresul,
  • interrelaționarea socială,
  • afectivitatea și longevitatea cognitivă.

David Katz, unul dintre promotorii Lifestyle Medicine în Statele Unite îi definește astfel: Feet, Fork, Fingers, Sleep, Stress, & Love.

Definiția unei bune stări de sănătate prin prisma rezultatului stilului de viață, este, conform American Heart Association (AHA), următoarea:

  • nefumător (sau a renunțat de peste 12 luni),
  • indicele de masă corporală (IMC) sub 25,
  • exercițiu fizic peste 150 minute pe săptămână de intensitate moderată sau 75 minute pe săptămână – exercițiu fizic intens, sau 150 minute pe săptămână – exercițiu fizic combinat, moderat și intens,
  • Healthy Diet Score (scorul dietei sănătoase) – 4-5 elemente; de exemplu: consum regulat de fructe și legume, pește, alimente bogate în fibre (cereale integrale), nuci, leguminoase și semințe, grăsimi vegetale (ulei de măsline, canola oil, etc), consum scăzut de sare, zahăr și băuturi cu zahăr, consum redus de carne roșie și grăsimi animale.,
  • colesterol total sub 200 mg/dl,
  • tensiunea arterială sub 120 mmHg (sistolică) și sub 80 mmHg (diastolică),
  • glicemia sub 100 mg /dl.

Sezonalitatea, ritmul circadian, somnul, alimentația și stresul afectează ritmul hormonal.

 

În câte feluri poți fi stresat?

În funcție de intensitatea stresului, sau dacă stresul este acut sau cronic, sunt activate multiple căi endocrine sau apare eliberarea de cytokine, pentru a constitui un răspuns fiziologic potrivit.

În cazul stresului acut sever (trauma, șoc), sistemul nervos simpatic este activat și sunt eliberate catecolamine care:

  • cresc volumul cardiac de ejecție,
  • cresc presiunea vasculară medie
  • stimulează producția de glucoză.

În cazul stresului emoțional acut de exemplu (dispute, decesul unui membru al familiei, divorț, vorbire în public, etc) sau a unei afecțiuni medicale acute (traumatism cerebral, episod acut de astm, etc) pot apărea simptome cum ar fi: dispnee, palpitații sau sincopă, și aceste manifestări se pot datora unei afecțiuni determinate de stress: cardiomiopatia tranzitorie de stress (transient stress cardiomyopathy). Se pare că prevalența acestei afecțiuni este subestimată, și, deși uneori nu este recunoscută sau considerată că o afecțiune benignă, ea poate fi asociată cu complicații clinice severe, ba chiar cu deces.

Deși nu sunt recunoscute modificări genetice asociate acestei afecțiuni, sunt recunoscuți unii factori de risc: sexul feminin, menopauză, stresul emoțional sau fiziologic (afecțiune medicală cu caracter acut), afecțiuni neurologice sau psihiatrice. Această afecțiune este o urgență medicală și se impune consult cardiologic de urgență, de multe ori fiind și dificil de diferențiat vs sindromul coronarian acut.

 

Stresul ne motivează sau ne îmbolnăvește. Sau ambele!

Cu toții suntem supuși stresului, fie la job, din cauza problemelor familiale, financiare, legale, sau legate de examene, etc. Mulți pacienți nu recunosc și nu consultă medicul de familie decât dacă stresul a ajuns deja să provoace simptome, care, de altfel se pot manifesta foarte divers:

  • tulburări ale dispoziției,
  • anxietate,
  • depresie,
  • stima de sine redusă,
  • concentrare și memorie scăzute,
  • oboseala sau letargie,
  • apetit crescut sau scăzut,
  • creșterea consumului de tutun, alcool, cafeină,
  • tulburări de somn,
  • dureri de cap,
  • libido scăzut,
  • tulburări ale ciclului menstrual,
  • gură uscată,
  • dureri inexplicabile: musculare, toracice,
  • înrăutățirea unor condiții preexistente: sindrom de colon iritabil, eczemă, astm, psoriasis, migrena.

În mod direct (eliberare de catecolamine) sau indirect (tulburări ale somnului, consum de alcool sau cafeina, etc) aparatul cardiovascular va avea de suferit. Hipertensiunea arterială, de exemplu, este o afecțiune atât de întâlnită. Deși în majoritatea cazurilor este de cauza necunoscuta (HTA esențială), consumul de alcool sau obezitatea pot fi factori contribuitori.

Hipertensiunea este un factor de risc major pentru afecțiunile cardiovasculare iar modificările stilului de viață pentru tratamentul hipertensiunii, deși de multe ori trecute cu vederea, ar putea fi foarte eficiente:

  • încetarea fumatului,
  • scăderea în greutate până la încadrarea într-un IMC optim (sub 25),
  • practicarea regulată a exercițiului fizic (mers, înot, ciclism, etc),
  • scăderea consumului de alcool,
  • scăderea aportului de sare,
  • consumul de fructe și legume (peste 5 porții zilnice),
  • reducerea consumului de cafea,
  • tehnici de relaxare și management al stresului.

 

O afecțiune care face ravagii în lumea modernă este și boala coronariană acută. Cu toate că sunt recunoscuți 9 factori principali de risc (fumat, hipertensiune, nivelul socio-economic, diabetul, alimentația, sedentarismul, consumul de alcool, obezitatea, nivelul crescut al apolipoproteinelor), un comportament așa zis “înclinat” spre “coronarian”, manifestat prin competitivitate extremă, agresivitate și senzația de a fi sub presiune continuă este menționat și el printre factorii de risc “modificabili”.

În toate situațiile, schimbarea stilului de viață nu poate aduce decât beneficii, iar în privința stresului cronic pot fi reținute 10 măsuri pentru ameliorare:

  1. asigurarea calității și duratei necesare a somnului (7-8 ore la adulți),
  2. îngrijirea sănătății,
  3. evitarea consumului de nicotină, cafea sau alcool ca mijloace de combatere a stresului,
  4. exercițiul fizic scade nivelul adrenalinei și crește nivelul endorfinelor care aduc o stare de bine și ameliorarea somnului, 5. tehnici de relaxare,
  5. evitarea conflictelor interpersonale,
  6. acceptarea a ceea ce nu poate fi schimbat,
  7. a spune “nu” este o posibilitate,
  8. managementul timpului,
  9. eliminarea unor căușe de stres – ex discuție cu line managerul, consiliere maritală, legală, financiară, suport pentru îngrijirea copiilor. etc.

 

Fie ca vrei să previi sau vrei să rezolvi, o analiză a stilului de viață și a impactului asupra sănătății poate schimba cursul lucrurilor. Și, indiferent dacă vrei să faci o schimbare pe toți cei 6 factori de risc menționați sau doar pe unul sau doi, cu pași mai mici sau mai mari, sesiunile de coaching medical în Lifestyle medicine pot fi cheia succesului.

In the city sau într-un colț de lume cu acces mai greu la un specialist, este la fel de importantă o diagnosticare corectă și diferențierea stresului ca și tulburare de afecțiunea cardiacă în sine. Organismul fiecăruia reacționează diferit la stres și nu întotdeauna stresul duce la o afecțiune fizică. Specialiștii noștri sunt aici pentru oricare dintre variante și îî poți contacta oricând prin intermediul contului Hilio.

Scris de

Hilio Team

Hilio Team

Îndrumare
Sunt Maria, unul dintre Specialiștii Hilio care te poate ajuta cu o ședință gratuită de evaluare și îndrumare. De asemenea, te pot ajuta cu orice întrebare legată de această platformă. Tot ceea ce trebuie tu să faci este să rezervi o ședință gratuita listată mai jos sau să îmi scrii în fereastra de chat.

Competențe:

Tulburare obsesiv-compulsivă
Tulburare de stress post-traumatic
Tulburări psihice asociate bolilor oncologice
Tulburări alimentare
Terapie de cuplu
Divorț
Doliu
Atlas
Corporații
IMM-uri
Hipnoză
Relaxare
LGBT
Violență domestică
Motivație
Psihiatrie
Burnout
Medicina Muncii
Suport
Tehnic

Rezervă o ședință cu acest specialist.

Poți afla mai multe informații direct de la specialistul Hilio.

Distribuie