Tu ce pui pe primul loc în schema ta de tratament? Îngrijirea sănătății noastre ar trebuie să înceapă cu prevenția și nu cu tratarea afecțiunilor deja instalate.
Cum facem să reținem asta încă din momentul micilor decizii zilnice ce afectează sănătatea fizică, emoțională dar și cea financiară? Ce ne poate ajuta să schimbăm modul de gândire dar mai ales de a acționa timpuriu pentru beneficii incredibile?
Pe lângă aspectele de sănătate fizică, învățăm azi de la psihologul ATLAS, Andrei Alexandrescu cum “să ne punem masca de oxigen mai întâi nouă ca să putem să-i ajutăm ulterior pe ceilalți” și cum devenim iscusiți în prevenția financiară cu ajutorul specialistului, Mihai Constantinescu.
Deciziile de zi cu zi
Ritmul vieții de zi cu zi de la “Bună dimineața!” până la “Hai la somn!” e plin de acțiuni, job, termene, ajuns din punctul A în punctul B. Majoritatea acestor obiceiuri se reduc la decizii simple:” Film sau sală de sport?”, “Salată sau sandwich luat rapid de la colț?”. Închipuiți-vă vizual, un coș în care aruncăm decizii.
Deși par greu contorizabile, sănătatea noastră devine plină până la refuz de reziduuri care duc la boli fizice în timp de cele mai multe ori cronice, la afectări ale bugetului masive și la afectarea sănătății mintale care după cum vă spunem la ATLAS e strict corelată cu corpul fizic și contribuie în mod generos la wellbeing așa cum și sănătatea financiară o face.
Îngrijirea sănătății începe cu prevenția!
Bunăstarea este categoric și despre prevenție. Din păcate procentele sunt îngrijorătoare. În România îngrijirea sănătății este strict corelată cu tratamentul unei boli existente.
Când o afecțiune fizică lovește, lovește emoțional dar și bugetul. Iată 3 motive pilon pentru care și în România prevenția ar trebui să fie înaintea tratamentului sau gestionării cronice a afecțiunilor.
Dar dacă, mai degrabă decât să tratăm boala atunci când ea apare, am putea evita să ne îmbolnăvim? Aici intervine medicina preventivă.
Ce este medicina preventivă?
Cele mai multe tipuri de tratamente se concentrează pe tratarea unei boli sau a unei leziuni, mai degrabă decât să împiedice apariția acesteia. Medicina preventivă oprește boala înainte de a începe. Cum se face asta? Prevenind bolile, dizabilitățile și moartea – câte o persoană la un moment dat.
Majoritatea medicilor sunt specializați într-o singură boală, grupă de vârstă, parte a corpului. Dar medicii din medicina preventivă adoptă o abordare holistică. Asta înseamnă că se concentrează pe întregul pacient și pe mulți factori care joacă un rol în sănătatea lor. Aceasta include menținerea unui stil de viață sănătos, dar, de asemenea, merge un pas mai departe și analizează rolul pe care îl joacă și familia, jobul, emoțiile.
Rămâi sănătos și economisește bani
Vă amintiți acele decizii zilnice care ne ghidează, cum ar fi “cafea sau ceai” sau “mișcare fizică sau un pui de somn”? Ce se întâmplă dacă una dintre acele decizii ți-ar putea salva viața? Obținerea unui screening de sănătate este o modalitate ușoară de prevenire a bolilor.
Bolile cronice, cum ar fi diabetul și bolile de inimă, reprezintă șapte din zece decese. Screening -ul și detectarea pot ajuta la identificarea lor timpurie, ceea ce le face mai tratabile. Riscurile pentru boli cronice grave țin atât de de factori de mediu, cât și de cei genetici, dar mai ales de cât loc are prevenția în viața voastră.
Cereți sfatul unui medic și mergeți la analize anuale sau de 2 ori pe an. Faceți un screening recomandat în funcție de vârstă, gen dar și de afecțiuni preexistente.
Dacă riscul pe care îl aveți este mai mare sau nu sunteți sigur ce nivel de risc aveți, discutați cu medicul pentru cele mai bune linii directoare.
Așa cum discutați cu medicul cam în aceeași măsură ar trebui să discutați și cu un specialist în sănătatea financiară. Tuturor ne-ar prinde bine un “doctor de bani”. Azi punctează prevenția financiară, specialistul ATLAS, Mihai Constantinescu!
Cum putem preveni financiar?
by Mihai Constantinescu
Este mai ușor să previi decât să tratezi, asta e cert nu? Fie că vorbim de a avea grijă de sănătatea noastră fizică, de cea mintală sau de cea financiară, a preveni este întotdeauna mult mai ușor și mai ieftin.
Dacă până la vârstă de 30 de ani, corpul uman are capacitatea de a compensa diferitele excese la care este supus, după această vârstă problemele încep să apară, fie dacă discutăm despre problemele de sănătate fizică, emoțională sau financiară. Excesul financiar timpuriu afectează bugetul și comportamentul financiar mai târziu.
- Putem preveni problemele de sănătate mai grave mergând la medic cu regularitate, fie că vorbim de mersul anual la medicul de familie pentru analizele uzuale sau la stomatolog pentru un control de rutină.
- Ar fi indicat să mergem la psiholog pentru a găsi metode de reducere a stresului cotidian și de a limita nivelul de anxietate prezent, mai ales după pandemia de Covid-19.
- Putem achiziționa o asigurare de sănătate / sau de viață cu componentă de prevenție.
- Putem achiziționa o asigurare de sănătate pentru bolile grave, care să poată acoperi acele boli care dacă apar sunt greu de tratat sau necesită sume foarte mari pentru a putea beneficia de tratament potrivit și de calitate.
- Ar trebui să avem constituit un fond de rezervă care să acopere cheltuielile familiei noastre pentru o perioadă de 3 până la 6 luni. Dacă apar probleme de sănătate mai mari.
A preveni este mai ieftin decât a trata. Totodată unele riscuri cu posibil impact mare asupra sănătății sau bunăstării noastre financiare ar trebui acoperite fie prin asigurări și / sau printr-un fond de rezervă suficient. Toate aceste decizii financiare te ajută să ai grijă de tine. Astfel poți fi alături de cei dragi atât în momentele bune, dar și când le este mai greu.
Prevenția emoțională – the hard way lesson
by Andrei Alexandrescu
Mi-a luat (și încă îmi ia) destul de mult să învăț și să internalizez acest mod de gândire și stil de viață sănătos. Ani de zile am neglijat ce e important pentru mine – profesional, nu am impus limite și nu am cerut ce aveam nevoie, tocmai pentru că “așa credeam eu că o să fie bine, că o să mi se arate norocul, că nu e bine să ceri și să te impui și că în viață trebuie să tragi pe rupte”. În plan personal am crezut că “dacă fac pe plac” voi avea relații bune și că “trebuie” să ajut pe toți cei care mă solicită, oricând și la orice oră, fără să-mi dau seama că la un moment dat o să cad.
“Căderea” mea a constat în stări proaste, senzația de gol (inclusiv financiar) și de lipsă de sens în viață, epuizare, sentimentul de pierdere – stări care nu mi-au dat prea mare putere să îmi păstrez mintea limpede, ambiția, motivația și care că mă facă capabil să ajut în continuare, după cum puteți intui. A nu se înțelege greșit – nu mi-a părut niciodată rău de munca depusă sau de ajutorul pe care l-am dat – problema mea a stat în absența grijii față de sine, nu la faptul că am depus efort în muncă sau că am oferit ajutor.
Gândiți-vă la procedura din avion, care pentru noi va avea rol de metaforă – mai întâi ne punem noi masca de oxigen, iar apoi celui de lângă noi, care din diferite motive, nu poate să execute de unul singur acest demers.
Mulți poate că ar spune că este un demers egoist (“egoism” privit prin lentila negativului), însă în realitate stă ascuns un mare adevăr – fără autoconservare (a se include aici și iubirea/grija/înțelegerea de sine, autocunoașterea, păstrarea echilibrului psiho-emoțional și nu doar protejarea integrității fizice) eforturile de a-i ajuta pe alții se pot întoarce rapid împotriva noastră.
“Supraturarea” și lipsa grijii față de sine duce, în plan psihic, către depresie, anxietate, retragere socială, burnout, ruminații mentale negative și câte și mai câte.
Faceți un exercițiu mintal și puneți-vă, măcar pentru un minut, în pielea celui care muncește și nu primește bani sau a celui care ajută pe toată lumea neglijând sistematic sinele. Amândoi au în comun faptul că, ori rămân fără casă, ori nu își vor putea cumpăra una, însă pe lângă aspectele materiale se instalează oboseala, cinismul, amărăciunea, lipsa de scop și de sens. Cum putem, oare, fi prezenți pentru ceilalți, cum îi putem ajuta, cum le putem oferi grija și sprijinul de care au nevoie?
Referitor la cei ce ne urmează, se spune de multe în diverse forme că “dacă vrei să ai copii sănătoși din toate punctele de vedere, e recomandat să lucrezi mai întâi la tine” și sunt de acord. Pe vremuri oamenii dădeau vina pe “sămânță”, adică pe genetică, însă izvoarele științifice arată constant și sigur că influența socială reprezintă 70% (sau mai mult!) din dezvoltarea noastră ca indivizi.
Cum SUNTEM determină lecțiile pe care le “predăm” / acțiunile noastre, care lasă semne în cei din jurul nostru și generează consecințe care se reflectă asupra noastră.
Multe carențe în grija față de sine sunt situaționale și luate cu caracter de “normalitate” – adolescenții în căutarea identității se expun și își testează limitele, adultul tânăr caută să pășească cu dreptul în carieră și se suprasolicită, pe când cel matur caută “să se așeze”, iar modul în care se desfășoară existența noastră nu ne permite să fim grijulii cu noi în fiecare secundă.
Vă invit la un exercițiu de reflecție și observație, la care să răspundeți și la care să vă gândiți în fiecare zi, seara înainte de culcare:
- Cât de mult consider că îmi port singur de grijă (de la 1 la 10)?
- Cât de bună este relația mea cu mine însumi? (în mintea mea, am tendința să mă critic, mă gândesc că lucrurile nu o să meargă, simt teamă de eșec etc. sau îmi adresez cuvinte pozitive și realiste, sunt conștient de valoarea personală, mă apreciez pozitiv?)
- Ce anume fac (concret) ca să am grijă de mine și de sănătatea mea psiho-emoțională?
- Care este calitatea relațiilor mele interpersonale?
- Cum arată relația și credințele mele despre lume? (este sigură, de încredere, viața este frumoasă/ușoară etc. sau lumea este plină de obstacole și primejdii, ostilă etc.?)
- Cât de bine îmi cunosc nevoile?
- Cât timp petrec pe săptămână pentru dezvoltare personală?
- Cât de mult cred în mine?
- Cât de mult cred în importanța sănătății psiho-emoționale?
- Cât de abil sunt în a seta limite față de cei din jur?
- Cât de bun comunicator sunt? (sunt sincer, transmit ceea ce cred sau păstrez multe lucruri în mintea mea?)
- Cer feedback pe toate planurile (personal, profesional)? Cât de des? De la cine?
- Ce emoții trăiesc în fiecare zi? Ce activități/ce se întâmplă în acele momente?
- Care este dispoziția mea/cum mă simt în cea mai mare parte a timpului?
Poate că pe termen scurt și mediu ne putem permite o minimă amânare, însă pe termen lung prețul plătit este mult prea mare și soldat cu dezechilibre în planul sănătății psiho-emoționale, fizice, financiare.
Nu ezita să apelezi la specialiști ATLAS în sănătate fizică, sănătate psiho-emoțională sau financiară pentru a balansa deciziile și a pune prevenția pe primul loc în schema ta de “tratament”.
