“Mi-e dor de colegi” sau “Ce bine e acasă, sper să mai stau… un an!” Pe tine în ce tabără te-a găsit cariera ta în pandemie? Poate ești și mai recunoscător pentru locul tău de muncă. Sau poate nu mai vrei să revii și deja te uiți pe oferte de angajare. Poate ți-ai găsit pasiunea de-a găti și visezi să deschizi o cafenea cochetă cu banana bread și pâine cu maia! 🙂
Andrei Alexandrescu, Specialist Hilio în coaching, vorbește despre cum ne-a afectat sau ajutat pandemia la job și care sunt cele mai des întrebări primite în ultimele două luni. Hai să vedem dacă ne apucăm de banana bread sau care e drumul pe care vrem să mergem! 🙂
Cariera și pandemia – Ce s-a schimbat în această perioadă?
Dintr-o înclinație naturală umană, sau un bias, ne-am dus mult către pesimism în această perioadă. Ni s-au învârtit pe la urechi cuvinte cheie, precum criză, stres, depresie, singurătate, efectele negative ale lipsei contactului social și mersului pe jos etc. Ne-au intrat unele chiar și în cap. Credințele noastre fundamentale despre lume și viață au fost puse la încercare, unele chiar modificate, însă am rămas pe linia de plutire, demonstrându-ne încă odată, rezistența naturală la șocuri.
Supraviețuirea, prin instinctul său a triumfat în jurul nostru, dar și în gândurile noastre. Unul dintre domenii a fost și este cariera pe de-a întregul – adică acea latură complexă a existenței noastre, parțial construită, care ne furnizează date cu privire la sensul pe care îl avem, care adună valorile și abilitățile noastre într-un bol și care ne oferă mijloace de supraviețuire.
Legat de cele două idei, partea frumoasă a perioadei de față care a ieșit la iveală atât în munca mea practică, dar cu aceeași putere și în discuții de loisir, a fost că, citez prin rezumare, a fost o perioadă de liniște, odihnă, calm, aer curat și mult timp de reflecție orientat către carieră și ce ar fi dezirabil de făcut pentru a crește satisfacția personală. A fost și este o perioadă în care mulți dintre noi s-au gândit la ce abilități nu și-au folosit până acum, dar a căror punere în practică le-ar aduce enormă satisfacție, ce hobby-uri/pasiuni au fost „trase pe dreapta” și de mult uitate pe motiv că nu vor deveni niciodată metode de asigurare a confortului financiar și, chiar deloc în ultimul rând, ce își doreau să facă în copilărie, ce fac acum și ce efecte produce această discrepanță.
Mulți s-au păstrat activi prin implicarea în diverse proiecte online sau cu caracter social/voluntariat – au realizat că le place să ajute, să-și împărtășească ideile sau să-și folosească mai mult membrele într-o muncă practică. Toată informația despre sine a fost băgată într-un malaxor, iar pe baza ei s-au construit planuri solide de viitor – începerea într-un domeniu nou de activitate (inclusiv în zona publică, pentru asigurarea stabilității), dezvoltarea carierei sau continuarea studiilor în alte țări, orientarea carierei în funcție de abilitățile și înclinațiile naturale individuale etc.
Din prisma muncii efective, perioada lucrului de acasă a fost mixată și cu alte condimente – în unele domenii volumul de muncă a fost semnificativ crescut față de perioada anterioară, în altele nu. Întoarcerea la muncă este timidă, desigur și pe fondul găurilor legislative. Unii au pierdut job-ul/business-ul, alții nu. Unele sectoare economice au bubuit, altele au picat. Cu toate acestea a existat suport din partea statului (șomaj tehnic), angajatorilor, prietenilor și familiilor. Apropo de credințele pe care le avem, nu-i totul chiar atât de negru, așa-i?
Ce întrebări primesc cel mai des?
Cum ajută coachingul/când apelează oamenii la coaching? Cum te poate ajuta un coach pentru a trece mai usor peste tot ce se întâmplă/sau nu se întâmplă în viața ta?
Coaching-ul ajută fundamental – o ființă socială nu se poate vedea singură pe sine așa cum este (ar fi și unul dintre motivele pentru care s-a inventat oglinda), nu-și poate ridica toate blocajele și nu poate genera soluții optime „în singurătate”. Avem înclinații naturale, un mod interesant de funcționare a creierului (foarte puține lucruri sunt cunoscute până în prezent). Avem bias-uri/prejudecăți cognitive, credințe disfuncționale și o percepție subiectivă. Din aceste cauze, de foarte multe ori nu înțelegem ce-i cu noi și „de ce se întâmplă lucrurile care se întâmplă”. Avem perioade de energie bună și motivație, după care ne părăsesc. Vrem să avem succes, dar ceva nu funcționează – la fel și pentru bani. Nu știm ce drum să alegem în viață/carieră/relații, trăind în unele perioade de timp ghidați „de ce pică” – nu suntem fericiți, nici nefericiți, suntem undeva pe acolo, dar vrem mai mult și nu merge. Motivele reale de coaching își au izvorul din astfel de povești – de aceea de cele mai multe ori (chiar de fiecare dată) miezul problemei cu care vine un client nu își are sediul în „problema” pe care o scoate pe gură.
Exemplu concret, ca temă de reflecție: Vorbesc doi oameni, de aceeași vârstă, același nivel de studii, îmbrăcați identic. Cel fără job afirmă „Cred că e foarte greu să găsești de muncă, mai ales ceva să-ți placă!”. Celălalt, cu job, dar care a avut și el suișuri și coborâșuri de-a lungul vieții, răspunde „Păi, eu de ce am?”. Știu că v-ați dori mai multe date, însă, vă întreb, ca exercițiu de instinct și imaginație – Ce îi diferențiază pe cei doi?
De cele mai multe ori, oamenii apelează la coaching în situații de „criză”, să le zicem așa, când simt că au făcut tot ce ținea de ei și mai caută încă o variantă. Acest mod de funcționare vine uneori încărcat de resemnare și de o imagine de sine lovită, iar „mersul și lucrul cu un specialist” creează în mintea omului o ierarhie de putere care nu-i neapărat bună și reală – specialistul este gardianul comorilor. Vreau să schimb acest lucru astfel încât lucrul cu un coach să devină ceva natural, uman.
Cum îmi spunea un client:
Mi-am dat seama că este foarte important în viață să ai pe cineva cu care să vorbești, să îți pui gândurile în ordine, să simți că ai un moment al tău, să te facă responsabil și să ai susținere…un om care e pregătit în sensul asta și care are talent și pasiune în ceea ce face. Prin acestea, chiar dacă nu găsești soluția de 1 milion de euro, câștigi o stare care te motivează să faci cam tot ce vrei să faci.
Și despre asta e vorba.
Care sunt oportunitățile pe care nu trebuie să le ratăm?
Mulți dintre noi și-au făcut planuri și au obținut claritate în gândire cu privire la viitor în perioada aceasta. Cea mai mare „oportunitate” este tocmai aceea de a căuta oportunități pe baza valorilor/nevoilor/dorințelor personale și de a trece la acțiune. Materializarea oportunității, oricare ar fi ea, se face prin acțiune. Fără a testa realitatea și prin a ne ține ideile doar în spațiul cranian, nu ne vom da seama dacă ideile noastre sunt chiar bune și potrivite pentru noi.
Ce provocări în carieră există în această perioadă? Apelează oamenii la un coach în situațiile acestea?
Provocările sunt date de contextul macroeconomic în ansamblu. Trecem printr-o perioadă care nu ține de noi și pe care nu ne-am dorit-o. Acesta este adevărul, iar dacă nu-l acceptăm ca atare e posibil să ne creăm alte probleme.
Cum am învățat pe pielea mea de la un mentor:
Adevărul te face atractiv (în termeni generali, fără a ne raporta doar la fizic și relații); poți să-l accepți și să fii atractiv (adică să atragi lucrurile bune pentru tine) sau să te împotrivești lui și să-ți creezi scenarii de minciună. Spune-mi, Andrei, ce îți spui despre tine când în fața ta este ceva evident, iar tu cauți explicații ca să spui că nu e?
Din punct de vedere tehnic, gestiunea carierei în coaching are o valență fundamental practică, iar în background o metodologie flexibilă de lucru, adaptată fiecăruia. Strategia este de a găsi și debloca abilitățile naturale ale persoanei, visurile, momentele și acțiunile care i-au adus satisfacție și au avut caracter memorabil etc. și de a le uni pe toate într-o imagine care ține de sinele individual. Pe baza imaginii și clarității se trece la practică – varianta scurtă este căutarea directă a unui job/deschiderea unei afaceri, cu tot ce implică acest proces (dacă nivelul de claritate este mare), iar varianta extinsă presupune realizarea unui plan de acțiuni clare. Aceste acțiuni au rolul de a oferi persoanei prilejul de a „da de gustul unei activități anume” care să devină carieră – aici diferă foarte mult în funcție de persoană – oamenii pot prefera să se documenteze din diverse surse sau prin cercul de relații, alții preferă o abordare pragmatică, de forma participării la proiecte din domeniile vizate (chiar crearea lor), muncă pro-bono/practică etc. Pe partea de abilități și punere în practică nu există metodologie, sau dacă a făcut cineva vreuna pe baza unei teorii, eșuează complet. Lucrurile sunt mult mai complexe, iar indivizii sunt unici, inclusiv ca stil de învățare. Ce merge la X, nu merge copiat și pentru Y.
Specialiștii noștri licențiați și verificați sunt aici la orice oră din zi și din noapte, dacă ai nevoie de ajutor în identificarea problemelor sau oportunităților care vin la pachet cu job-ul. Îl poți contacta pe Andrei, dacă vrei să vorbești mai multe cu el despre cariera ta!
Cu drag,
Hilio
