Auzim atât de des despre empatie, că pare un clișeu de pe vremuri, când toată lumea voia “pace mondială”. Să fii empatic pare, deci, un lucru bun. Dar care e linia? Unde mai știi ce simți tu, de fapt, și ce simte celălalt? Cât de mult poți să fii empatic, fără să suferi sau să te păcălească cineva? Există un buton de on-off? 🙂
L-am rugat pe Sebastian Vaduva, Specialistul Hilio, să fie empatic cu noi și să ne explice pe înțelesul nostru care e treaba cu empatia asta și cum facem să nu pierdem controlul, dar nici să devenim roboței.
Ce este și cu ce se mănâncă empatia? A fi o persoană empatică e totuna cu empatia? Ne folosește sau ne încurcă?
Sunt întrebat des asta. La fel și cu echilibrul. “Ce facem cu echilibrul?”
Ce înseamnă empatie?
Pentru o înțelegere exactă, să începem cu definiția.
Termenul a fost introdus pentru prima dată în anul 1990, de către psihologul Edward B. Titchener, care a tradus termenul german einfühlung, astfel empatie fiind capacitatea de a înțelege prin ce trec ceilalți, de a vedea lucrurile prin ochii lor, de a te imagina pe tine în aceeași situație.
Mai pe înțelesul nostru, se spune că empatia este abilitatea de a simții emoțiile și trăirile persoanelor cu care interacționăm, abilitatea de a te pune în “papucii” celuilalt. De asemenea poți să empatizezi cu o carte, cu un personaj sau cu mesajul autorului, trăind acea emoție pe care o descrie, ca și când ar fi a ta.
Ce înseamnă să fii empatic?
Cât despre persoana empatică, adică empatul, lucrurile stau puțin diferit. Persoanele empatice simt trăirile celor din jurul lor, fără ca aceștia să le exprime în mod direct și, de cele mai multe ori, se întâmplă în mod automat. Dacă o persoană alege să empatizeze sau nu cu interlocutorul său, persoana empatică empatizează în mod automat și destul de întâmplător.
Persoanele empatice simt, la nivel emoțional, atât deschiderea, blocajele cât și intențiile celorlalte persoane, dar asta nu înseamnă că toate persoanele empatice le și înțeleg sau interpretează corect.
De exemplu, dacă ești o persoană empatică, sunt sigur că te-ai aflat cel puțin odată într-o situație, în care să ai o stare care nu se potrivea, cum ar fi să ieși cu cineva în oraș și brusc să simți furie sau tristețe, ca mai târziu să afli că persoana cu care erai este nervoasă sau tristă, iar în timpul petrecut cu tine să fi râs și glumit tot timpul, sau un alt exemplu să simți o agitație interioară ca ulterior să realizezi că agitația pe care o simțeai s-a dus imediat după ce ai trecut de o piață sau un loc aglomerat și agitat.
Dacă am nimerit, felicitări! Ești o persoană empatică :)), nu te îngrijora, dacă simți emoții pe care nu le înțelegi, este ceva normal.
Tipuri de empatie
Da, ai citit bine, empatia este de mai multe feluri, după cum urmează:
Empatie cognitivă
Empatia cognitivă implică înțelegerea și recunoașterea gândurilor, sentimentelor și perspectivelor altei persoane și care te ajută să înțelegi situația din punctul de vedere al acesteia, însă fără a te implica emoțional în experiența ei.
Empatia cognitivă poate avea un rol important în îmbunătățirea capacității de a comunica și de a relaționa.
Empatie afectivă
Empatia afectivă reprezintă abilitatea de a reacționa corespunzător la emoțiile celuilalt.
Atunci când vorbim despre empatia afectivă ne îngrijorează starea celuilalt și ne afectează emoțional determinând sentimente și stări de suferință proprii
Empatie somatică
Empatia somatică se referă la reacțiile fizice pe care le poți experimenta atunci când cel cu care empatizezi trece printr-o suferință. Cu alte cuvinte, vei simți și tu în oglindă aceleași stări ca persoana din fața ta.
Care sunt cauzele pentru care unele persoane nu sunt empatice?
Deși empatia este o trăsătură umană comună, există diferențe individuale în capacitatea de a manifesta empatie. Motivele pentru care unele persoane pot să nu fie empatice pot fi complexe și pot implica o combinație de factori biologici, psihologici și sociali.
Cauze biologice
Unele cercetări au arătat că anumiți neurotransmițători, cum ar fi oxitocina și dopamina, pot juca un rol în manifestarea empatiei. Deficiențele sau dezechilibrele pot afecta capacitatea unei persoane de a percepe și de a se conecta emoțional cu experiențele altora.
Traume sau experiențe dificile în copilărie
Persoanele care au fost neglijate emoțional sau care nu au primit susținere emoțională adecvată în copilărie pot avea dificultăți în a înțelege și a se conecta emoțional cu experiențele altora.
De asemenea, experiențele traumatice sau abuzul din copilărie pot determina unele persoane să dezvolte mecanisme de apărare care îi pot face să fie mai puțin empatici în relațiile cu alții.
Tulburări psihiatrice sau neurologice
Anumite tulburări de personalitate, cum ar fi tulburarea de personalitate antisocială sau narcisistă pot fi asociate cu o scădere a empatiei față de alții.
Unele afecțiuni neurologice, cum ar fi autismul sau sindromul Asperger pot afecta și ele capacitatea unei persoane de a manifesta empatie.
Experiențele de viață și mediul social
Cultura și educația joacă un rol important în dezvoltarea empatiei. Anumite culturi sau medii sociale pot pune accent pe aspecte individuale sau pe evitarea exprimării emoțiilor, ceea ce poate afecta dezvoltarea empatiei în rândul indivizilor.
Persoanele care au avut experiențe negative în ceea ce privește relațiile (dezamăgiri, trădări) pot dezvolta mecanisme de protecție care îi fac să fie mai puțin empatici și să evite conexiunile emoționale.
Stres și epuizare emoțională
Cei care experimentează stres cronic sau epuizare emoțională pot fi mai puțin capabili să se conecteze emoțional cu alții, deoarece resursele lor emoționale sunt epuizate.
Empatia – ne folosește sau ne încurcă?
Așa cum probabil deja ai trăit pe propria piele sau ai constat citind informațiile de mai sus, a fi empatic pare a fi un fel de responsabilitate și nu este întotdeauna plăcut ceea ce simțim, uneori poate părea chiar chinuitor și un calvar. Vestea bună este că dacă o acceptăm și suntem puțin atenți, empatia se poate transforma într-o binecuvântare. Lucrul cel mai important este să înțelegem diferența dintre stările noastre originale și stările empatizate.
Mulți oameni trăiesc o întreagă viață confundând și consumându-se cu stări neplăcute sau pe care nu le înțeleg și care nici măcar nu le aparțin. Sunt alți oameni care folosesc informațiile și trăirile empatizate pentru a ajuta sau în scopuri egoiste, iar alții care de frica lor, își suprimă toate trăirile. În fond, depinde de noi și de alegerile noastre dacă ne folosește sau ne încurcă.
Ce beneficii ne poate aduce empatia?
Hai să vedem care sunt acele aspecte pozitive pe care ți le aduce faptul că ești o personă empatică.
- Îți îmbunătățești relațiile interpersonale
Prin intermediul capacității de a te pune în locul celorlalți și de a empatiza cu ei, empatia te ajută comunici mai bine și să consolidezi relațiile, astfel că vei reuși să dezvolți relații profunde și autentice cu ceilalți.
- Reușești să reduci conflictele
Pentru că vezi lucrurile din perspectiva celuilalt, reușești să înțelegi care sunt motivațiile acestora și astfel nu vei începe un conflict sau vei reuși să le ții la un nivel scăzut și mai puțin tensionat.
- Crești nivelul de satisfacție personale
Atunci când îi ajuți pe cei din jurul tău, satisfacția personală crește și te poți simți mai fericit și mai împlinit că ai făcut o faptă bună.
- Îți dezvolți abilități de leadership
Empatia este o abilitate esențială în pozițiile de leadership. Un lider empatic este mult mai capabil să înțeleagă nevoile și preocupările membrilor echipei, ceea ce poate duce la creșterea încrederii echipei în el și în forțele proprii și la performanță și productivitate. Mai mult, studiile arată că liderii empatici performează mai bine.
- Sănătatea ta mintală se poate îmbunătăți
Practicarea empatiei îți poate impacta pozitiv sănătatea mintală, reducând nivelul de stres și anxietate și având o contribuție importantă în ceea ce privește creșterea stimei de sine.
- Poți avea un impact pozitiv în comunitate
Empatia te poate determina să te implici în problemele comunității, în acțiuni de voluntariat sau alte tipuri de binefaceri și să acționezi în consecință pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie. Iar acest lucru contribuie la construirea unor comunități mai unite și mai empate.
Empatia ne costă
Empatia ne costă emoții și implicare.
Oamenii sufocă sentimentele de empatie, deoarece acestea ar putea fi deprimante sau costisitoare atât la nivel emoțional cât și social. “Unde se întâmplă asta?” Peste tot în lume.
“Toate țările europene se confruntă cu reduceri mari ale ale empatiei și creșteri ale narcisismului pe măsură ce urbanizarea continuă să fragmenteze comunitățile, implicarea civică scade, iar ideologiile pieței libere aprofundează individualismul. Psihologii au observat, de asemenea, o “epidemie de narcisism” în America: unul din zece americani prezintă trăsături de personalitate narcisiste care limitează implicarea lor în viața altora.”
Empatia mută concentrarea de pe “eu” pe “ceilalți” în mod divers și deloc economic ca și angajare în emoție și dedicare. Costurile cognitive ale empatiei ar putea determina oamenii să o evite, și ar fi posibil să crească empatia prin încurajarea oamenilor că pot face bine.
Vestea bună pentru societate în ansamblu ar fi schimbarea motivației oamenilor spre angajarea în empatie. Empatia face ca, social, oamenii să ajungă la grupuri de risc care au nevoie de ajutor, cum ar fi: imigranții, refugiații și victimele dezastrelor naturale.
Care sunt riscurile de a fi prea empatic?
Dacă nu reușești să construiești un echilibru sănătos, poți să cazi în extrema cealaltă, în care să ignori total propriile gânduri și emoții, după cum urmează.
- Să neglijezi propriile nevoi și astfel să nu îți mai pese deloc de propria persoană, ceea ce poate duce la stări depresive;
- Să fii copleșit de emoțiile celorlalți astfel încât să ajungi la o stare de oboseală și de epuizare emoțională, chiar de burnout deoarece te neglijezi total pe tine, dar și pe cei din jurul tău (familie, prieteni etc.);
- Să fii mai vulnerabil la manipulare, iar persoanele rău intenționate pot observa și profita de acest lucru pentru a obține anumite favori de natură emoțională sau materială;
- Să nu reușești să îți impui limite nici ție, nici celor din jur, iar asta te poate afecta la nivel emoțional;
- Să fii mereu stresat și anxios pentru că îți dorești să îi ajuți pe cei din jurul tău în mod constant.
Dar echilibrul? Cu el ce mai facem?
Ok, bun. Dar cum fac diferența între starea mea și starea celorlalți? Nu o să vă mint, pentru a ajunge la un nivel optim, va fi nevoie de ceva antrenament și de ceva exerciții. Este ca atunci când vrei să ai un corp fit, iar pentru asta trebuie să mergi la sală periodic.
Cea mai populară și eficientă metodă este meditația, meditația mindfulness, de exemplu, funcționează foarte bine, ancorarea în momentul prezent prin conștientizarea lui și observarea emoțiilor și gândurilor într-o manieră calmă, de acceptare și fără a judeca ceea ce observăm. Promit că va ajuta mult la clarificarea și diferențierea emoțiilor, gândurilor, și trăirilor tale. Dacă există dificultăți în aplicarea tehnicilor de meditație, se poate apela la un specialist yoga, psihoterapeut, etc., ce crezi tu că ți s-ar potrivi. Voința și motivația sunt cheia!
Echilibru’ domne’, echilibru’, da, despre asta este vorba. Ingredientul principal pentru o viață fericită și de calitate. Indiferent dacă ești un empatic sau nu!
Ce facem concret pentru a preveni riscurile asociate cu empatia excesivă?
Pentru că, așa cum ziceam mai sus, există riscul de a experimenta stări de stres, anixetate, depresie sau chiar burnout, în cazul în care nu reușești să trasezi limite clare, hai să vedem ce poți face concret pentru a ajunge la starea de echilibru despre care vorbeam mai sus și pentru a căpăta o abordare sănătoasă.
Trasează limite personale clare
Învață să identifici limitele tale personale și să le comunici celor din jur. Fii ferm în stabilirea acestor limite și asigură-te că îți acorzi timp și resurse pentru propriile nevoi și dorințe.
Ai grijă de tine
Acordă-ți timp pentru a te relaxa și pentru a practica activitățile tale preferate, hobby-uri și alte acțiuni care îți aduc bucurie și energie bună. Grija de sine va preveni epuizarea emoțională și îți va oferi echilibrul de care avem cu toții atât de multă nevoie.
Fii conștient de propriile emoții
Fii atent la propriile emoții și la impactul pe care îl pot avea interacțiunile cu ceilalți. Conștientizarea emoțională te poate ajuta să-ți păstrezi echilibrul și să eviți să te lași copleșit de emoțiile altora.
Spune nu
Dacă ești o persoană empatică știi că din dorința de a ajuta cât mai mult și pe cât mai mulți îți vine foarte greu să spui nu, iar acest lucru
contribuie al epuizarea ta emoțională și fizică, la stările de stres și de anxietate. Este, însă mult mai sănătos să refuzi dacă nu ai resursele și timpul de a ajuta pe cineva, în loc să te pui în pericol cu orice preț. Nu te simți vinovat pentru asta chiar dacă îți este foarte greu, gândește-te la celelalte acțiuni și fapte bune pe care le-ai făcut până acum și fii convins că vei mai face și în viitor, însă cheia succesului este să nu te suprasoliciți.
Găsește un echilibru între a da și a primi
Fiind empatic, ești obișnuit să oferi sprijin celor din jur, dar este important să îți amintești că și tu ai nevoie de susținere. Învață să accepți ajutorul și să îi lași pe ceilalți să fie empatici cu tine.
Învață să îți gestionezi stresul
Stresul poate fi o consecință a empatiei excesive, mai ales când te implici intens în problemele altora. Învățarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, exercițiile fizice sau apelarea la terapia cognitiv – comportamentală te pot ajuta să îți menții echilibrul emoțional.
Vorbește despre ce simți
Dacă te simți copleșit, este important că vorbești cu cineva despre sentimentele tale despre provocările pe care le experimentezi. Atenție față de cine te deschizi, alege cu grijă oamenii cu care vei vorbi (familie, prieteni etc.) pentru a nu fi dezamăgit de reacția lor.
Aceasta poate fi o modalitate eficientă de a elibera tensiunea și de a primi sprijin din partea celor din jur.
Anyway țin să te anunț, că primul pas deja l-ai făcut, adică ai conștientizat această abilitate, restul depinde doar de tine! Cheers 🙂
Surse:
Bloom, P. (2017). Against Empathy: The Case for Rational Compassion. Ecco
Goleman, D. (1996). Emotional Intelligence: Why It Can Matter More Than IQ. Bantam Books
Davis, M. H. (1996). Empathy: A Social Psychological Approach. Westview Press
https://www.verywellmind.com/can-you-have-too-much-empathy-5224139
https://direct.mit.edu/books/book/3835/The-Social-Neuroscience-of-Empathy
https://www.codestringers.com/empathetic-leaders/
https://www.verywellmind.com/what-is-empathy-2795562
https://www.apa.org/pubs/journals/xge
https://study.com/academy/lesson/lack-of-empathy-disorders-signs-causes.html
