Cum ar fi să ieșim victorioși din lupta cu infecția și să îi dăm shut down în sindromul post Covid-19? Chiar dacă ne place sau nu, Covid-19 va face parte chiar și subtil din viețile noastre și pe mai departe, iar alimentația corectă post Covid ajută la recuperare.
Nutriționiștii s-au întrebat ce pot face pentru pacienți și după o astfel de infecție. Care e rețeta nutrițională eficientă să ne recuperăm mai ușor și care sunt alimentele care să ne dea un tonus bun pentru toate problemele ce se pot ivi? Vine cu sugestii ca un panaceu, specialistul ATLAS în nutriție, Roxana Calescu.
Modificări clinice și biologice datorate infecției
Sars-CoV-2 poate infecta persoane de toate vârstele, dar bătrânii și cei cu afecțiuni de sănătate care necesită medicație, au părut a fi mai vulnerabili la a deveni grav bolnavi.
Pierderea diversității microbiene asociată cu vârsta este corelată cu o predispoziție mai ridicată la inflamație. Comorbiditățile joacă un rol esențial în determinarea riscului de complicații severe si deces post infecției cu Sars-CoV-2. Printre acestea se numără astmul, hipertensiunea, fumatul, sexul masculin, Alzheimer sau demența. Schimbările în microbiota intestinală au fost corelate cu toate aceste comorbidități și implicit cu schimbări în sistemul imun și predispoziția de a suferi consecințe severe.
Malnutriția poate de asemenea să compromită sistemul imun, făcându-ne mai vulnerabili la infecții. O dietă cu un aport optim de componenți nutriționali pot să vă întărească imunitatea pe perioada infecțiilor. Aportul unei cantități suficiente de proteine este crucială pentru producerea de anticorpi. De asemenea, nivelul scăzut al vitaminei A sau zinc a fost asociat cu un risc crescut de infecții. Aminoacizii cu lanț ramificat pot să mențină morfologia intestinelor și să crească nivelul intestinal al imunoglobulinelor, așadar îmbunătățind bariera intestinală.
Analizând pierderea în greutate și riscul la malnutriție al supraviețuitorilor Covid-19, fie tratați la domiciliu, fie internați, s-a descoperit că, la cei evaluați după internare au existat modificări în greutate. Aproximativ 30% dintre pacienți, au pierdut mai mult de 5% din greutatea inițială, și mai mult de 50% au fost la risc de malnutriție. Cei care s-au tratat la domiciliu au avut de asemenea o pierdere în greutate mai mare de > 5%.
La pacienții spitalizați, pierderea în greutate apare într-un timp relativ scurt, cu o durată mediană a bolii de 32 de zile, acest lucru demonstrând că, și perioadele scurte de repaus la pat pot induce reduceri semnificante în sinteza proteică, rezultând în pierderi de masă scheletală, nu doar la vârstnici, cât și la cei de vârstă mijlocie.
Studiile au demonstrat că, obezitatea a fost asociată cu un risc crescut al sindromului acut respirator, dar risc mai scăzut de mortalitate. Paradoxul obezității a fost de observat la pacienții obezi spitalizați pentru pneumonie. Precondiționarea indusă de gradul scăzut al inflamației cronice asociată cu obezitatea a fost definit ca un mecanism protector împotriva viitoarelor afecțiuni pulmonare.
Un avantaj l-a reprezentat protecția împotriva hipercatabolismului, pierderea recentă în greutate având un impact negativ asupra mortalității, chiar și la pacienții infectați supraponderali sau obezi, dar nu într-o stare critică. Așadar, în acest context al infecției cu Sars-CoV-2, pierderea în greutate nu trebuie să fie permisă pe perioada spitalizării, nici măcar la pacienții obezi. Aceste descoperiri întăresc recomandările ESPEN că, indivizii obezi ar trebui să fie supuși screeningului pentru malnutriție și, să primească suport nutrițional, intrucât malnutriția nu reprezintă doar pierderea în greutate, cât și o compoziție corporală nesănătoasă cu pierdere de masă musculară scheletală. Obezitatea sarcopenică, coexistența excesului de grăsime și sarcopenie, este o complicație răspândită și neobservată, care poate fi asociată cu rezultate clinice mai rele.
Un alt aspect de luat în seamă au fost indicii metabolismului fierului, diferiți în funcție de pacienții cu sau fară efecte adverse, de afectarea multiplă de organe, fierul seric, concentrația serică de transferină, capacitatea totală de legare a fierului fiind scăzute, iar feritina serică ridicată.
Pacienții au mai prezentat și alterări ale gustului, xerostomie și disfuncții ale mirosului, iar alterările olfactive au fost printre cele mai severe descoperiri, urmate de disgeuzie.
Ulterior infecției, au reieșit diverse deficiențe, asupra nivelelor respiratorii, cardiovasculare, neurologice, neurocognitive și musculoscheletale. Acestea au necesitat gestionare prelungită, lucru care le-a afectat statusul nutrițional pacienților, cu un risc major de malnutriție.
Prezența subnutriției poate fi explicată de un consum energetic ridicat datorită funcției ventilatorii pe perioada unei infecții severe respiratorii, care produce sindrom inflamator și hipercatabolism, de asemenea și datorită unui aport caloric foarte scăzut corelat cu factori diverși: anorexie post infecție, disconfort respirator, anosmie, ageuzie și simptome digestive (diaree, varsături, dureri abdominale), prevalența simptomele gatrointestinale necesitând stricta monitorizare a aportului alimentar (cantativ și calitativ).
La pacienții cu forme grave de Covid-19, limfopenia este comună. Răspunsul imun și apărarea antioxidantă sunt înrăutățite de către malnutriție conducând la un risc crescut de complicații. Aportul proteic adecvat este esențial în infecțiile acute și malnutriție. Amino acizii și în special glutamina, sunt subtrate energetice esențiale pentru celule imune precum limfocitele.
În absența unei subnutriții inițiale, gestionarea greutății constă în implementarea unei diete hipercalorice și hiperproteice la pacienții Covid-19. În caz de subnutriție moderată, o dietă hipercalorică și hiperproteică cu băuturi nutriționale orale între mese este recomandată. (Nutridrink Nutricomp Fresubin)
Alimentația post Covid – indicații nutriționale pentru pacienții infectați
-
care au trecut printr-o formă ușoară sau medie
Pentru aceștia se recomandă consumul de fructe, legume de sezon, nuci, fainoase integrale și alimente din sursă animală (pește, ouă, lapte). Consumul zilnic de 4 porții de fructe, 5 porții de legume, 180 g fainoase integrale, 160 g pește, carne albă, pasăre. La gustări precum legume și fructe crude, în detrimentul alimentelor bogate în zahăr, grăsimi și sare. Alimente bogate în probiotice (produse lactate, murături). Alegeți uleiuri sănătoase cu conținut de acizi grași mononesaturați și acizi grași polinesaturați (ulei de măsline, canola, soia, de muștar). Mențineți aportul caloric adecvat pentru a vă menține greutatea ideală. Creșteți hidratarea în prezența simptomelor gastrointestinale și a febrei.
Evitați grăsimile saturate de origine animală și alimentele bogate în zaharuri, alimentele procesate, dietele extreme precum cea ketogenică, postul intermitent sau cel religios. Cercetările neadecvate se limitează la lipsa de informații în legătură cu alimentele fermentate, dietele cu conținut scăzut de purine, uleiurile de pește și suplimentarea cu magneziu.
Atunci când alegeți proteinele optați pentru cele de calitate ridicată precum carnea de vită, pasărea, pește și produsele lactate, ouă, quinoa, boabele de soia. Este important de menționat faptul că vitaminele recomandate pe timp de pandemie, se pot procura exclusiv din surse alimentare, fără a fi nevoie de un aport de suplimente farmaceutice.
Zincul este întalnit în semințele de dovleac, de floarea soarelui, de chia, iaurt, fasole boabe, ovăz, migdale, nuci și linte.
Seleniul se regăsește în făina integrală, ouă, semințele de chia, nuci și semințe, ciuperci, sardine, brânza de vaci, orezul brun.
Vitamina C poate fi procurată din citrice, ardei verde, roșii, legume verzi, precum broccoli, salată verde, pătrunjel, etc.
Vitamina A din spanac, morcovi, ardei roșu, papaya, mango, broccoli, piersici.
Aportul de Vitamina D este obținut în primul rând prin expunerea la soare 15-20 de minute, între orele de prânz 11-14, iar ca sursă alimentară îl întâlnim în iaurt, brânzeturi, hering, somon, ton, carne de porc, ciuperci, ouă, cereale și tofu.
-
care au trecut printr-o formă gravă sau care au avut comorbidități
Pentru cei cu forme severe, dacă aportul oral poate fi îndeplinit și organele funcționează corespunzător, puteți aplica recomandările de mai sus. În plus, băuturile nutriționale orale trebuiesc folosite oricând este posibil pentru a acoperi necesitățile pacientul, în situațiile în care nu este suficient să vă atingeți necesarul caloric zilnic. Acest aport suplimentar ar trebui să vă ofere cel puțin 400 kcal/zi, incluzând 30 g sau mai mult de proteine și ar trebui continuate până la 1 lună.
În concluzie, există suficiente alternative nutriționale, pentru ca alimentația post Covid să fie corespunzătoare, pentru a ne recupera dupa infecție și a ne relua treptat statusul de performanță și activitățile cu care eram obișnuiți.
