Progres, autodepășire, comparație. Sunt termeni ce fac și refac cercul competitivității cu ceilalți dar și cu noi înșine. Ca orice relaționat cu dorința de „a câștiga” presupune mize emoționale personale și organizaționale.
Desfacem firul competitivității prin puterea exemplelor, evaluăm aspectele de coaching și sănătate emoțională relaționate cu aceasta, alături de Specialistul ATLAS în coaching, Roxana Borcsa.
Dificultatea definirii competitivității
Definirea clară și cu strictețe a competitivității este greu de realizat sau, probabil, chiar imposibilă: datorită multiplelor componente – pe termen scurt, mediu, lung – pe care le implică și datorită relativității factorilor incluși în stabilirea gradelor de competitivitate.
Avem cu toții în oarecare măsură dorinţa de a câştiga, fie că este vorba despre o simplă discuţie în contradictoriu, un joc cu prietenii, un concurs important, sau o avansare în carieră, și în funcție de ce anume ne împinge de la spate ca să obţinem performanţe, să atingem succesul şi să realizăm multe dintre ţelurile pe care ni le-am propus, acționăm cumva diferit.
Ce obiective poate avea competitivitatea
Sunt diferențe în ceea ce privește avantajele și beneficiile competitivității.
- Îți dorești să fii mai bun decât ceilalți în general sau doar mai bun decât o anumită categorie de oameni cu care te compari?
- Vrei să fii mai bun ca tine cel/cea de ieri?
- Încerci să-ți crești stima de sine și încrederea în tine depășindu-i pe ceilalți sau doar pe tine?
- Ești competitiv doar pentru a câștiga orice, oricât , oricând cu orice preț sau doar vrei să excelezi fiind dornic să te autodepășești?
Cel din urmă obiectiv este relaționat cu o stimă mai mare de sine, pentru că implică dorința de dezvoltare a unor abilități care cresc autoeficacitatea, creșterea încrederii, aceste abilități fiind necesare pentru a seta obiective și a lupta pentru atingerea lor.
Competiția constructivă, creativă, fără miză e de dorit atât în viața personală cât și în orice organizație. Ea devine nocivă și dramatică atunci când duce la o problemă „de viață și de moarte”. Însă, dacă ne uităm la un alt departament sau la o altă persoană pentru a vedea ce lucruri frumoase a reușit, cum și-a depășit limitele și cum a ieșit din zona de confort – deci cu un sentiment de admirație și curiozitate –, atunci creăm o energie potrivită pentru creștere și dezvoltare.
Obținerea locului întâi în tot ceea ce faci
În multe aspecte ale vieții sociale, competitivitatea poate fi considerată o calitate, care urmărește să atingă obiective și să genereze cele mai bune rezultate posibile pentru cei care lucrează la executarea planului.
De multe ori găsim în resume-uri ale persoanelor care lucrează sau aspiră să lucreze într-o companie mare, că una din calitățile cu care se mândresc este spiritul competitiv. Pentru unii, competiția este o mândrie personală, care le dă sentimentul că sunt puternici și antrenați pentru a obține rezultate.
Unde ne poate duce totuși, această întrecere permanentă? Ne poate apropia sau îndepărta de cei cu care concurăm? Cum îi privim pe cei cu care suntem în competiție? Cum ne privesc ei pe noi? Și cel mai important cum ne privim noi pe noi înșine în mijlocul acestei competiții, oricare ar fi ea?
Cum poate concurența să influențeze competitivitatea și viceversa?
Concurența nu este responsabilă nici de consecințele pozitive, nici de cele negative apărute în drumul către atingerea țelurilor. Impactul concurenței, atât util cât și dăunător, rezultă din modul în care este organizată și condusă. În calitate de coach, am învățat, înțeles și aplicat importanța ghidării obiective a clientului atunci când își urmărește atingerea țelurilor pentru a ne asigura că experiența competitivă să rămână pozitivă chiar dacă ne aflăm într-o concurență.
Ești dispus să faci asta, chiar și într-o situație competitivă? Acesta este tipul de întrebare care te ajută să înțelegi ce ești dispus să faci pentru a-ți atinge obiectivele și mai ales folosită în mod adecvat te poate ajuta să te motiveze în situații dificile.
Poate exista posibilitatea de a fi în competiție cu persoane net superioare sau net inferioare și atunci nu mai poți găsi motivația de a merge mai departe de aceea este important de menținut perspectiva asupra a ceea ce vrem să realizăm.
Coaching-ul ne ajută în asemenea momente pentru că să inspire angajament și performanță ridicată, să stimuleze creativitatea și să modeleze responsabilitatea.
A fi sau a nu fi competitiv?
Acest spirit competitiv apare de cele mai multe ori încă din copilărie din momentul în care ajungem în colectivitate unde comparația este prezentă. Ne comparăm cu colegul de bancă cu cineva din altă clasă poate, și dacă nu o facem noi, sigur o fac cei din jurul nostru cum ar fi părinții și profesorii. Poate deja până să ajungem în sistemul școlar, părinții au folosit comparația cu un frate mai mare, un verișor sau orice alt copil pe care ei îl văd cu mai multe calități, deci o comparație menită să trezească spiritul competitiv în noi ca și copii, din păcate uneori și invidia.
Unii nu sunt influențați de aceste comparații și nu vor să intre în jocul competiției spre disperarea părinților care ar dori să fie că ceilalți și asta să trezească în ei dorința de a fi mai buni, mai silitori, mai buni sportivi etc, și care se pare că în mentalitatea multora este egală cu ambiția și realizările în viață.
Și eu am început prin a fi cumva competitivă datorită sistemului de învățământ și a părinților, ajungând să concurez permanent cu colegii pentru un premiu la școală sau o bursă apoi la universitate. Este o parte bună în această întrecere permanentă și anume autodepășirea și obținerea unui loc mai în față. Doar că apoi începând să lucrez pe cont propriu ca și stomatolog la propriul meu cabinet nu am mai privit meseria și atragerea pacienților prin prisma competitivității.
Știam ce pot oferi și ce reprezint eu și cum pot să-mi fac mai bine meseria și astfel mi-a plăcut să rup acest cerc al competiției cu alți dentiști și cu alte cabinete și să îmi creez propria clientelă și propriul drum în viață. Pe măsură ce drumul meu a virat de la stomatologie la coaching profesionist am înțeles adevăratul rol al competitivității în viața mea, devenind eu în măsură să controlez cât de mult și când mă ajută și cum să o manevrez în folosul meu.
Unele persoane sunt deosebit de competitive, fac din orice mică provocare un motiv de întrecere din care simt nevoia să iasă câştigători. Un client a asemănat spiritul lui competitiv cu a unui cal nărăvaș pe care îl dorea îmblânzit chiar dacă îi aprecia cumva sălbăticia, dorea să o poată gestiona mai bine. Și aici intervine rolul unui coach să îi țină în contact cu adevăratele lor valori și deținând frâiele armăsarului să știe cum să îl conducă fără a fi trântit la pământ.
Competiția presupune și comparație
O comparație sănătoasă, obiectivă duce la progres, ne ajută să ne setăm obiective. Dar aceste obiective trebuie să ne aparțină, să fie făcute în direcția valorilor, preferințelor și preocupărilor noastre.
Pe mine competiția m-a motivat până la nivelul obținerii unor calificări, a unor cunoștințe și mai ales a unei înțelegeri mai profunde a ceea ce reprezint eu cu adevărat, este deci un instrument nu o valoare, parte din autenticitatea mea.
Un Coach ATLAS, poate ajuta să vă îmbrățișați autenticitatea, să folosiți competitivitatea în viața voastră într-un mod sănătos atât la nivel personal cât și profesional.
Pe tine unde te duce competitivitatea?
