Starea de agitaţie copleşitoare prezentă în situaţiile sociale cotidiene se traduce prin fobie socială sau anxietate socială. Persoanele care suferă de această afecţiune au o teamă persistentă, intensă şi cronică de a fi privite sau judecate de către ceilalţi şi de a se simţi jenate sau umilite de propriile lor acţiuni. Tocmai de aceea, au dificultăţi mari în a duce o viaţă socială normală, iar teamă îi face de multe ori să se izoleze.
Studii recente, efectuate în SUA sau UE, indică o răspândire de 13,3% a acestei boli în populaţia generală. Practic, această tulburare, ocupă locul al treilea după tulburările depresive şi alcoolism.
Anumite studii au arătat că peste 50% dintre adulţi înfruntă în fiecare zi o teamă specifică. Aceştia trăiesc situaţii greu de evitat sau de suportat, cu un efort mult prea mare, care poate duce chiar spre anxietate – persoana respectivă, pentru a i se termina episodul anxios, are nevoie de prezenţa şi confortul altei persoane.
Cum se manifestă fobia socială?
Persoanele care suferă de fobie socială au tendinţa de a crede despre ceilalţi că sunt foarte abili în public şi că ei nu sunt. Micile greşeli pe care le fac le par exagerate. Mai mult, în permanenţă sunt motivaţi de dorinţa de a crea o impresie favorabilă asupra celor din jur.
Cele mai comune simptome fizice ale fobiei sociale sunt:
- îmbujorarea,
- transpiraţia abundentă,
- tremuratul,
- dificultăţile de vorbire,
- bâlbâitul,
- palpitaţiile,
- dificultăţile de respiraţie,
- dificultăţile de concentrare,
- greaţa sau alte stări de disconfort digestiv.
Pe lângă aceste simptome, persoanele care suferă de fobie socială dezvoltă și o serie de temeri precum:
- cea de a vorbi, a privi, a mânca în public,
- frica de a fi analizat,
- teama de reacţiile interlocutorului,
- permanenta teama de singurătate,
- teama de a nu putea comunica o informaţie,
- teama de a fi ridicol,
- teama de a fi respins.
Este normal să ne temem de primejdii concrete, problema apare atunci când ne temem de primejdii imaginare care sunt doar în mintea noastră. Sentimentele încercate de persoana care suferă de fobie socială sunt stânjeneala, penibilul, disconfortul. Pe lângă acestea se mai adaugă şi preocuparea obsesivă de a se feri sau ascunde, ceea ce inevitabil ajunge să bată la ochi.
Toate aceste temeri o pot conduce spre momentul în care în anumite zile să nu meargă la muncă, la şcoală sau în orice alte locuri unde știe că va experimenta acele sentimente de stânjeneală. Dependenţa de ceilalţi, neajutorarea şi nesiguranţa conduc la afectarea stimei de sine, fobia socială fiind însoţită adesea şi de depresie.
Fobia socială devine evidentă printr-o teamă intensă și nefondată de a fi judecat. Persoanele care suferă de fobie socială (numită și tulburare socială de anxietate) acordă o atenție sporită reacțiilor celorlalți și au tendința permanentă de a interpreta totul într-un sens negativ.
Care sunt factorii de risc care pot conduce la apariția fobiei sociale?
Tulburările sociale de anxietate apar de obicei în copilărie sau în pre -adolescenţă, rareori dezvoltându-se după vârsta de 25 de ani, iar femeile sunt mult mai predispuse acestui gen de dereglare. Numărul femeilor care suferă de fobie socială este aproximativ dublu faţă de cel al bărbaţilor.
1. Fondul genetic
Mai exact, s-a constatat că persoanele cu fobie socială au mai multe rude timide sau care suferă de fobie socială.
2. Situațiile de viață
Un alt factor de risc este reprezentat de situaţiile de viaţă în care pacienţii au fost umiliţi sau puşi în situaţii jenante. Ei încep să se teamă de astfel de situaţii pe viitor şi tind să le evite, ceea ce le va induce o frică din ce în ce mai intensă.
3. Stilul de gândire
Un al treilea factor pe care îl putem include aici este stilul de gândire al persoanei. Aici se poate aminti de autoevaluarea negativă (sunt incapabil/a, prost/a, nu merit); de supoziţiile cu caracter condiţional (dacă fac asta ce va gândi sau dacă spun aşa va crede că) şi regulile rigide pe care persoană respectivă şi le impune. Toţi aceşti factori apar pe fondul anxietăţii şi a stimei de sine scăzute, care automat generează gânduri negative.
Trac sau fobie socială?
Este important să nu facem o confuzie între fobia socială care este un diagnostic în sine și trac.
Tracul este o manifestare emoțională trecătoare și apare când suntem puși în fața unor situații sau evenimente cu potențial emoțional crescut. De obicei artiștii din diverse domenii suferă de trac.
Cu o stimă de sine scăzută și cu o permanentă frică -dusă până la extrem -de a nu fi respinse sau criticate, aceste persoane se confruntă cu gânduri de tipul:
- sunt nesemnificativ / nu valorez foarte mult;
- nu vreau să merg acolo;
- nu vreau să ajung în acea situație;
- o să mă umilesc din nou/o să fiu din nou umilit de către ceilalți;
- prefer să nu merg în acel loc, decât să fiu umilit;
Situațiile concrete de team, despre care vorbesc persoanele ce suferă de fobie socială sunt :
- participarea la evenimente/întâlniri de orice fel;
- situațiile competiționale ce țin de examene, teste, cursuri etc.;
- tachinarile;
- apelarea unor persoane necunoscute/ non – familiare din mediul de lucru și nu numai.
Puși față în față cu aceste frici, inițial cei cu fobie socială încearcă să aibă autocrol și să-și înfrâneze sentimentele contradictorii. Totuși, stresul susținut declanșat de această anxietate și presiune emoțională de a se controla, îi aduce în punctul în care dorința únică este cea de izolare și evitare definitivă a oricărei interacțiuni de acest gen. Nu sunt puține situațiile în care se ajunge la atac de panică.
Rolul incontestabil al terapiei cognitive în tratarea fobiei sociale
Terapia (în special terapia cognitivă) s-a dovedit a fi formă cea mai eficientă de tratare a fobiei sociale dar și a celorlalte tipuri de tulburări de anxietate.
Aceasta îi ajută pe oameni să descopere și să pună în aplicare tehnici eficiente de autocontrol în caz de anxietate. Sunt ghidate de un specialist care îi poate invita să-și învingă frica și să aplice tehnici de mutare a atenției de la factorul cauzator de stres la ceea ce au de spus sau făcut în public, să se focuseze mai mult pe exterior și nu pe trăirile interioare de la momentul respectiv.
S-a conturat în ultimii ani o formă de terapie cognitivă numită: terapie metacognitiva axată pe gândurile și reacțiile la gânduri ale pacienților diagnosticați cu fobie socială. Specialiștii caută neîncetat noi variante care să faciliteze eliberarea de frici și afecțiunile pe care le accentuează.
Drumul pană la specialist, un click distanță!
Sigmund Freud amintea:
“În fobii se vede clar că pericolul interior s-a transformat în pericol exterior și că în consecință frica nevrotică s-a transformat în frică reală.”
Astfel, când frica reală devine apăsătoare, pentru a beneficia de cea mai bună variantă de terapie pentru stadiul în care se află fobia ta socială, pentru a putea face distincția între teama comună și afecțiune, Specialiștii ATLAS sunt aici și te pot ajuta în vremuri tulburi.
Nu uita că poți să îi accesezi la orice oră din zi și noapte indiferent de ceea ce te neliniștește, prin ATLAS Help Line – 031 630 2020, o linie telefonică disponibilă 24/7 sau prin contul tău ATLAS.
