Starea de agitaţie copleşitoare prezentă în situaţiile sociale cotidiene se traduce prin fobie socială sau anxietate socială. Persoanele care suferă de această afecţiune au o teamă persistentă, intensă şi cronică de a fi privite sau judecate de către ceilalţi şi de a se simţi jenate sau umilite de propriile lor acţiuni. Tocmai de aceea, au dificultăţi mari în a duce o viaţă socială normală, iar teamă îi face de multe ori să se izoleze.
—
Poate că și voi v-ați simțit vreodată anxioși sau stresați într-o situație socială – fie că e vorba de o întâlnire cu persoane noi, de un discurs în fața unui grup sau chiar de o simplă conversație la locul de muncă. Însă, pentru unii oameni, aceste senzații de disconfort se transformă într-o frică constantă și copleșitoare care le afectează viața cotidiană. Fobia socială, cunoscută și sub numele de anxietate socială, poate duce la izolare și la evitarea interacțiunilor sociale, ceea ce poate afecta atât relațiile personale, cât și dezvoltarea profesională.
Dacă vă regăsiți în această descriere sau cunoașteți pe cineva care se confruntă cu astfel de sentimente, este important să înțelegeți că nu sunteți singuri. În acest articol, vom explora împreună simptomele, cauzele și opțiunile de tratament disponibile pentru fobia socială, oferindu-vă informațiile necesare pentru a recunoaște această problemă și pentru a înțelege ce pași pot fi făcuți pentru a o gestiona. Așadar, haideți să descoperim mai multe despre această condiție și cum puteți face față ei, pas cu pas.
Ce este fobia socială și cum se manifestă
Fobia socială, cunoscută și sub denumirea de anxietate socială, este o tulburare caracterizată prin o frică intensă și persistentă de situațiile sociale. Persoanele afectate se tem profund de a fi judecate, evaluate negativ sau umilite de către ceilalți în diverse contexte.
Persoanele cu fobie socială tind să-și exagereze defectele și să se concentreze excesiv asupra reacțiilor celorlalți. Ele dezvoltă adesea gânduri negative automate care alimentează anxietatea și pot duce la un cerc vicios de evitare și izolare socială.
Studiile arată că fobia socială debutează de obicei în adolescență sau la începutul vieții de adult. Cercetările indică că aproximativ 7-13% din populație suferă de această tulburare la un moment dat, fiind mai frecventă la femei decât la bărbați. Netratată, anxietatea socială poate afecta semnificativ calitatea vieții, relațiile personale și performanța academică și profesională.
Simptomele fobiei sociale – de la disconfort la atacuri de panică
În timp ce manifestările fobiei sociale pot varia de la o persoană la alta, există un spectru larg de simptome care pot fi observate. Aceste simptome pot evolua de la un disconfort ușor până la atacuri severe de panică în situații sociale.
Conform Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM-5), principalele manifestări includ:
- Anxietate intensă în interacțiunile sociale.
- Frica exagerată de a fi judecat sau evaluat negativ.
- Evitarea situațiilor sociale sau suportarea lor cu mare dificultate.
- Simptome fizice precum înroșirea feței, transpirații excesive, tremurături.
- Dificultăți de vorbire, bâlbâială sau voce tremurândă.
- Palpitații, respirație accelerată, amețeli.
Pe lângă aceste simptome, persoanele care suferă de fobie socială dezvoltă și o serie de temeri precum:
- cea de a vorbi, a privi, a mânca în public.
- frica de a fi analizat.
- teama de reacţiile interlocutorului.
- permanenta teama de singurătate.
- teama de a nu putea comunica o informaţie.
- teama de a fi ridicol.
- teama de a fi respins.
În cazurile severe, simptomele pot escalada până la atacuri de panică, caracterizate prin senzație de teroare copleșitoare, dificultăți severe de respirație, tremurături necontrolate și senzație de leșin sau de pierdere a controlului.
Studiile de neuroimagistică au oferit perspective fascinante asupra mecanismelor cerebrale implicate în fobia socială. Cercetătorii au descoperit că persoanele cu fobie socială prezintă o activare crescută a amigdalei cerebrale în timpul expunerii la stimuli sociali, sugerând o hipersensibilitate la potențialele amenințări sociale. Această descoperire oferă o bază neurobiologică pentru înțelegerea intensității reacțiilor anxioase în situații sociale.
Cauzele și factorii de risc ai anxietății sociale
Anxietatea socială rezultă din interacțiunea complexă între factori biologici, psihologici și de mediu.
Cercetările au identificat următoarele cauze și factori de risc principali:
Factori genetici și biologici
- Predispoziție genetică – studiile pe gemeni arată un risc de 2-3 ori mai mare pentru rudele de gradul I.
- Dezechilibre ale neurotransmițătorilor, în special serotonina.
- Activitate crescută a amigdalei cerebrale.
- Temperament inhibat și timiditate excesivă în copilărie.
Factori psihologici și cognitivi
- Stiluri de gândire disfuncționale și interpretări catastrofice.
- Atenție excesiv focalizată pe sine în interacțiunile sociale.
- Stimă de sine scăzută și sentimente de inferioritate.
- Abilități sociale deficitare.
Factori de mediu și experiențe de viață
- Experiențe sociale negative sau traumatice în copilărie sau adolescență.
- Stil parental hiperprotectiv sau anxios.
- Bullying, respingere sau umilire din partea colegilor.
- Expunere limitată la situații sociale în perioada de dezvoltare.
Un studiu longitudinal publicat în Journal of Anxiety Disorders a evidențiat că frica de oameni care se instalează treptat și se autoîntreține prin comportamente de evitare reprezintă un factor de risc important pentru dezvoltarea fobiei sociale. Această descoperire subliniază importanța intervenției timpurii și a expunerii graduale la situații sociale pentru prevenirea instalării tulburării .
Cum faci diferența între trac și fobie socială
Este important să nu facem o confuzie între fobia socială care este un diagnostic în sine și trac.
Tracul este o manifestare emoțională trecătoare și apare când suntem puși în fața unor situații sau evenimente cu potențial emoțional crescut. De obicei artiștii din diverse domenii suferă de trac.
Cu o stimă de sine scăzută și cu o frică dusă până la extreme de a nu fi respinse sau criticate, aceste persoane se confruntă cu gânduri de genul:
- sunt nesemnificativ / nu valorez foarte mult
- nu vreau să merg acolo
- nu vreau să ajung în acea situație
- o să mă umilesc din nou/o să fiu din nou umilit de către ceilalți
- prefer să nu merg în acel loc, decât să fiu umilit
Situațiile concrete de teamă, despre care vorbesc persoanele ce suferă de fobie socială sunt :
- participarea la evenimente/întâlniri de orice fel
- situațiile competiționale ce țin de examene, teste, cursuri etc.
- tachinarile
- apelarea unor persoane necunoscute/ non – familiare din mediul de lucru și nu numai.
Puși față în față cu aceste frici, inițial cei cu fobie socială încearcă să aibă autocontrol și să-și înfrâneze sentimentele contradictorii. Totuși, stresul susținut declanșat de această anxietate și presiune emoțională de a se controla, îi aduce în punctul în care dorința unică este cea de izolare și evitare definitivă a oricărei interacțiuni de acest gen. Nu sunt puține situațiile în care se ajunge la atac de panică.
Diagnosticarea fobiei sociale – diferențierea de alte tulburări anxioase
Procesul de diagnosticare a fobiei sociale este esențial pentru a oferi tratamentul adecvat și pentru a o diferenția de alte tulburări anxioase care pot prezenta simptome similare. Acest proces implică o evaluare complexă și multidimensională.
Conform ghidurilor clinice ale Asociației Americane de Psihiatrie, evaluarea include:
- Un interviu clinic detaliat pentru a înțelege istoricul și simptomele anxietății sociale.
- Aplicarea unor scale și chestionare standardizate.
- Excluderea altor afecțiuni medicale sau psihiatrice care pot mima simptomele.
Un aspect cheie în diagnosticare este diferențierea fobiei sociale de alte tulburări anxioase precum:
Tulburarea de panică
În tulburarea de panică, atacurile apar brusc și neașteptat, pe când în fobia socială anxietatea este legată specific de situațiile sociale.
Agorafobia
Persoanele cu agorafobie evită locurile aglomerate din teama de a nu putea scăpa, în timp ce în anxietatea socială evitarea este legată de teama de evaluare negativă.
Tulburarea de anxietate generalizată
Aceasta implică îngrijorări excesive legate de multiple aspecte ale vieții, pe când fobia socială este focalizată pe interacțiunile sociale.
Depresia
Deși depresia poate coexista cu anxietatea socială, în depresie predomină starea de spirit scăzută și lipsa de interes, nu teama de situații sociale.
Studiile de neuroimagistică au adus contribuții semnificative în acest domeniu, evidențiind diferențe în activarea cerebrală între fobia socială și alte tulburări anxioase. Aceste descoperiri oferă perspective noi pentru diagnosticul diferențial și pot deschide calea către metode de diagnostic mai precise în viitor.
Tratament pentru anxietatea socială – abordări terapeutice eficiente
Tratamentul anxietății sociale a evoluat semnificativ în ultimele decenii, beneficiind de progresele în înțelegerea mecanismelor neurobiologice și psihologice ale tulburării. În prezent, abordarea terapeutică implică de obicei o combinație de psihoterapie și medicație, adaptată nevoilor individuale ale fiecărui pacient.
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC)
Terapia (în special terapia cognitivă) s-a dovedit a fi formă cea mai eficientă de tratare a fobiei sociale dar și a celorlalte tipuri de tulburări de anxietate.
Aceasta îi ajută pe oameni să descopere și să pună în aplicare tehnici eficiente de autocontrol în caz de anxietate. Sunt ghidate de un specialist care îi poate invita să-și învingă frica și să aplice tehnici de mutare a atenției de la factorul cauzator de stres la ceea ce au de spus sau făcut în public, să se focuseze mai mult pe exterior și nu pe trăirile interioare de la momentul respectiv.
S-a conturat în ultimii ani o formă de terapie cognitivă numită: terapie metacognitiva axată pe gândurile și reacțiile la gânduri ale pacienților diagnosticați cu fobie socială. Specialiștii caută neîncetat noi variante care să faciliteze eliberarea de frici și afecțiunile pe care le accentuează.
Terapia de expunere
Această tehnică, adesea parte a TCC, implică expunerea graduală și controlată la situațiile sociale care provoacă anxietate. Studiile au demonstrat eficacitatea sa în reducerea comportamentelor de evitare și desensibilizarea treptată .
Tratamentul medicamentos
Medicația poate fi prescrisă pentru a ameliora simptomele anxietății sociale. Conform ghidurilor farmacologice, principalele clase de medicamente utilizate sunt:
- Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS).
- Inhibitorii recaptării serotoninei și noradrenalinei (IRSN).
- Beta-blocantele (pentru simptomele fizice ale anxietății).
- Benzodiazepinele (pentru utilizare pe termen scurt).
Tehnici de relaxare și mindfulness
Cercetările recente au arătat beneficiile practicilor de mindfulness în reducerea nivelului general de anxietate și îmbunătățirea capacității de a face față situațiilor stresante. Acestea includ respirația diafragmatică, relaxarea musculară progresivă și meditația mindfulness.
Studiile de follow-up au evidențiat că rezultatele optime se obțin de obicei prin combinarea mai multor abordări terapeutice și adaptarea continuă a planului de tratament în funcție de progresul pacientului. Această abordare integrativă permite personalizarea intervenției și maximizarea eficacității tratamentului pe termen lung.
Exerciții și strategii pentru gestionarea anxietății sociale
Pentru persoanele care suferă de fobie socială, cercetările au validat o serie de exerciții și strategii care pot ajuta la gestionarea simptomelor în viața de zi cu zi. Aceste tehnici pot fi practicate individual sau sub îndrumarea unui terapeut specializat, complementând tratamentul profesional.
Tehnici de relaxare
- Respirația diafragmatică – inspirați adânc pe nas timp de 4 secunde, țineți respirația 2 secunde, apoi expirați lent pe gură timp de 6 secunde.
- Relaxarea musculară progresivă – tensionați și relaxați pe rând grupele musculare principale ale corpului.
- Meditația mindfulness – concentrați-vă atenția asupra momentului prezent, fără a judeca gândurile și senzațiile.
Expunerea graduală
Această tehnică implică confruntarea treptată cu situațiile sociale temute:
- Creați o ierarhie a situațiilor sociale în funcție de nivelul de anxietate.
- Începeți cu situațiile cel mai puțin anxiogene și avansați treptat.
- Rămâneți în situație până când anxietatea scade semnificativ.
- Repetați expunerea până când situația nu mai provoacă anxietate.
Restructurarea cognitivă
Această tehnică ajută la identificarea și modificarea gândurilor negative automate asociate cu anxietatea socială:
- Notați gândurile anxioase care apar în situații sociale.
- Analizați dovezile pentru și împotriva acestor gânduri.
- Formulați gânduri alternative mai realiste și echilibrate.
- Practicați înlocuirea gândurilor negative cu cele alternative.
Dezvoltarea abilităților sociale
Studiile au arătat că exersarea abilităților de comunicare și interacțiune socială poate reduce semnificativ anxietatea socială. Acestea includ inițierea și menținerea conversațiilor, ascultarea activă, limbajul corpului și exprimarea asertivă.
Strategii de auto-îngrijire
Adoptarea unui stil de viață sănătos poate reduce vulnerabilitatea la anxietate. Aceasta include exerciții fizice regulate, o dietă echilibrată, somn suficient și de calitate, limitarea consumului de cofeină și alcool, și practicarea unor hobby-uri și activități plăcute.
Aceste exerciții pentru anxietate socială pot fi integrate treptat în rutina zilnică. Studiile de eficacitate au arătat că îmbunătățirea simptomelor de fobie socială necesită timp și efort constant, dar rezultatele pot fi semnificative și de durată. Perseverența și practica regulată sunt esențiale pentru a obține beneficii pe termen lung în gestionarea anxietății sociale.
Fobia socială nu este doar o timiditate accentuată sau un episod de trac – este o tulburare reală, care poate afecta profund calitatea vieții. Însă vestea bună este că, prin informare, sprijin și tratamente adecvate, fobia socială poate fi gestionată eficient. Fiecare pas făcut către confruntarea cu fricile sociale – oricât de mic – înseamnă un pas spre redobândirea încrederii și a libertății în relațiile cu ceilalți.
Dacă te regăsești în simptomele descrise sau simți că anxietatea socială îți limitează viața de zi cu zi, nu ezita să apelezi la sprijin profesionist. Pe platforma Hilio, poți găsi rapid psihologi și psihoterapeuți specializați în tulburări de anxietate, care te pot ajuta să identifici cauzele profunde și să construiești, pas cu pas, un plan personalizat de vindecare.
Nu ești singur – primul pas către echilibru emoțional începe cu o discuție sinceră cu un specialist.
Surse
- National Institute for Health and Care Excellence. (2013). Social anxiety disorder: recognition, assessment and treatment. Clinical guideline
.
https://www.nice.org.uk/guidance/cg159 - Kessler, R. C., Berglund, P., Demler, O., Jin, R., Merikangas, K. R., & Walters, E. E. (2005). Lifetime prevalence and age-of-onset distributions of DSM-IV disorders in the National Comorbidity Survey Replication. Archives of general psychiatry, 62(6), 593-602.https://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/fullarticle/208678
- Goldin, P. R., & Gross, J. J. (2010). Effects of mindfulness-based stress reduction (MBSR) on emotion regulation in social anxiety disorder. Emotion, 10(1), 83.https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20141305/
- Mayo-Wilson, E., Dias, S., Mavranezouli, I., Kew, K., Clark, D. M., Ades, A. E., & Pilling, S. (2014). Psychological and pharmacological interventions for social anxiety disorder in adults: a systematic review and network meta-analysis. The Lancet Psychiatry, 1(5), 368-376. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26361000/
