Fobie vs. Teamă: Cum le distingem și cum le tratăm? Tipuri de fobii

Fiecare persoană se teme de ceva, însă la unii dintre noi aceste temeri se transformă într-o  adevărată fobie. 

Care este diferența dintre fobie și frică, ce metode de tratament există, dar și care sunt cele mai cunoscute fobii ne explică Mihai Bran, medic primar psihiatru și cofondator Hilio.

Ce sunt fobiile?

Fobiile sunt o serie de temeri iraționale și obsedante față de anumite obiecte sau situații. Mai exact, acestea sunt tulburări de afectivitate. Cel mai des întâlnite sunt fobiile de locuri, de spații, de contacte interumane, de animale sau de boli.

Persoanele cu fobie fac eforturi mari pentru a evita pericolul perceput – fiind considerat mult mai important și dăunător în mintea lor, decât este, de fapt, în realitate. În cazul în care se confruntă cu factorul care declanșează fobia, persoana respectivă se simte ca și cum se confruntă cu o primejdie enormă, care poate interfera cu stabilitatea ei emoțională – în unele cazuri putând declanșa atacuri de panică.

Pentru unele persoane, doar gândul la fobia lor este extrem de stresant. Iar persoanele aflate în această situație simt o nevoie exagerată de a evita orice factor care le declanșează anxietatea.

Fobia, o frică nejustificată

O fobie începe atunci când o persoană își organizează viața în jurul ideii de evitare a sursei cauzatoare de stres și este mult mai gravă decât o simplă teamă.

Să-ți fie teamă să te arunci de pe un zgârie-nori este natural și foarte sănătos. Există multe lucruri care generează frici legitime, cele care ne fac să fim prudenți atunci când este cazul. Dar acesta nu este și cazul fobiilor.

Fobia este o frică nejustificată față de un obiect, o ființă, o situație anume, imposibil de controlat în momentul în care se declanșează. Există persoane care intră în panică pentru simplul fapt că trebuie să vorbească în public sau doar dacă văd un ac.

Alte persoane se pot teme de:

• păsări
• șerpi
• animale
• sânge

Persoanele în cauză admit că teama este irațională, însă nu pot să nu simtă o anxietate mare ce poate ajunge până la panică. Fobia se instalează brusc și prima reacție este aceea de a nu înțelege ce se întâmplă. În același timp apare și o jenă deoarece nu vrem să fim văzuți într-o asemenea stare inexplicabilă. Tocmai de aceea, starea se agravează atunci când începem să evităm locurile, persoanele sau situațiile care ne amenință.

Cele mai greu de suportat sunt fobiile sociale pentru că afectează viața cotidiană și pot conduce la izolare.

Fobie sau simplă teamă? Care sunt diferențele?

În situații normale, frica poate fi ținută în frâu. Nu preia controlul asupra gândirii noastre și nu ne face să ne comportam irațional. O fobie, în schimb, ne transformă cu totul, lipsindu-ne de control. În momentul în care se declanșează fobia, nu mai suntem conștienți de ceea ce facem, frica este atât de mare încât nu ne mai pasă de ceea ce facem.

Frica se bazează pe o experiență negativă. Este normal să îți fie teamă de câini dacă la un moment dat ai fost mușcat de unul. Dar ești capabil să îți ții în frâu simptomele și să treci ușor temător pe lângă un câine. În cazul unei fobii, la vederea câinelui, persoana în cauză va începe să tremure, să plângă și va face tot ce îi stă în putință să nu se apropie de acel animal.

Dacă simți o simplă frică te vei gândi la acel lucru doar în momentul în care vei avea de-a face cu el. În schimb, fobia te face să te gândești în permanență la acel lucru. Poți chiar și să îți schimbi rutina zilnică în încercarea de a evita orice posibili factori declanșatori.

Cele mai frecvente 6 tipuri de fobii

Mai jos, poți afla care sunt cele mai comune fobii și ce simptome specifice le caracterizează.

Acrofobia

Una dintre cele mai întâlnite temeri este Acrofobia, o frică extremă și irațională de înălțime. Cu cât este mai puternică această frică, cu atât persoanele afectate au probleme mai mari în estimarea dimensiunilor verticale, fapt care duce la erori de percepție resimțite de creier. Mai mult, vor simți că li se taie genunchii, vor avea senzații de rău și atacuri de anxietate.

Claustrofobia

Claustrofobia este, de fapt, o formă de anxietate cauzată de spațiile foarte mici sau închise. Cel mai adesea, aceasta se declanșează în lift, avion, tren sau în orice încăpere înghesuită. Persoana în cauză va simți că se sufocă, va simți că amețește și va avea stări de leșin. Cauzele diferă de la caz la caz, însă, de cele mai multe ori, aceasta este declanșată de o traumă  din copilărie.

Agorafobia

Frică de spațiile deschise sau aglomerate se traduce prin agorafobie. Persoanele care suferă de această afecțiune au dificultăți mari în a duce o viață socială normală. Teama îi face, de multe ori, să se izoleze, simțindu-se incapabili să iasă din spațiul lor de securitate. Cele mai comune simptome sunt:

• teama excesivă de a fi singur într-o anumită situație;
• teama de a fi în locuri aglomerate;
• teama de a se afla în locuri de unde este greu de ieșit, precum lifturi sau mijloace de transport în comun;
• neputința de a părăsi locuința din teamă;
• sentimentul de neajutorare sau dependență exagerată de alte persoane.

Astrafobie

În cazul în care te îngrozesc tunetele și fulgerele este bine de știut că suferi de astrafobie. Cei care se confruntă cu această fobie vor fi anxioși în timpul unei furtuni, chiar dacă sunt conștienți că pericolul este minim. În astfel de situații, persoana în cauză poate avea reacții precum: tremur, plâns, țipat, transpirație, senzație de înec și palpitații.

Mai mult, va face tot posibilul să se ascundă.

Hidrofobie

Există persoane care nu vor să se apropie sub nicio formă de apă. Acest fapt trădează o hidrofobie, adică o teamă exagerată de apă. Frica se poate manifesta în diferite grade, de la teama de a băga un picior în apă, până la panică declanșată chiar și de gândul de a te apropia de apă. Originea acestei temeri este, de cele mai multe ori, o trauma  provocata de un accident sau de lipsa abilităților de a înota.

Nictofobie

Nictofobia este o teamă patologică de întuneric. Persoanele afectate devin nervoase într-un mediu întunecat, dorm cu lumina aprinsă, evită să iasă din casă noaptea, acuză palpitații, transpirații, tremur și chiar stare de rău. Mai mult, pot deveni furioase când cineva încearcă să le încurajeze să petreacă timp în întuneric.

Fobii mai puțin cunoscute

Pe lângă fobiile comune precum frica de înălțimi sau de păianjeni, există o serie de fobii mai puțin întâlnite care pot afecta semnificativ viața celor care suferă de ele. Iată câteva exemple de fobii ciudate care merită atenție:

Spectrofobia – Frica de oglinzi

Fobia de oglinzi, cunoscută și ca spectrofobie, se manifestă prin teama intensă de a-și vedea propria reflexie. Persoanele care suferă de această fobie pot experimenta anxietate severă atunci când se confruntă cu oglinzi sau suprafețe reflectorizante. Cauzele pot include:

• Frica de autocunoaștere profundă.
• Dificultatea de a accepta anumite aspecte ale propriei aparențe.
• Asocierea oglinzilor cu experiențe traumatice din trecut.

Androfobie – Frica de bărbați

Frica de bărbați sau androfobie este o teamă irațională și persistentă față de persoanele de sex masculin. Această fobie poate avea un impact major asupra vieții sociale și profesionale a celor afectați. Simptomele pot include:

• Anxietate intensă în prezența bărbaților.
• Evitarea situațiilor care implică interacțiuni cu bărbați.
• Atacuri de panică atunci când sunt nevoiți să interacționeze cu bărbați.

Ailurofobie – Frica de pisici

Frica de pisici, cunoscută și ca ailurofobie, este o fobie specifică ce implică o teamă irațională față de feline. Această fobie poate fi deosebit de problematică, având în vedere prezența frecventă a pisicilor în societate. Persoanele cu ailurofobie pot experimenta:

• Anxietate severă la vederea sau auzul unei pisici.
• Evitarea locurilor unde ar putea întâlni pisici.
• Reacții fizice precum transpirație excesivă sau tremurături.

Aceste fobii mai puțin cunoscute, deși pot părea neobișnuite, sunt tulburări reale care pot afecta semnificativ calitatea vieții celor care suferă de ele. Este important să recunoaștem că, la fel ca fobiile mai comune, și acestea pot fi tratate cu succes prin terapie specializată și, în unele cazuri, cu ajutorul medicației adecvate prescrise de un specialist.

Pentru a înțelege mai bine originea acestor temeri iraționale, fie ele comune sau mai puțin întâlnite, este esențial să explorăm cauzele care stau la baza apariției fobiilor.

Tripofobie – frica de găuri și modele repetitive

Tripofobia descrie o fobie de găuri și modele repetitive, manifestată printr-o teamă intensă față de grupuri de orificii mici sau structuri cu aspect poros. Deși nu este recunoscută oficial ca diagnostic medical distinct, tripofobia poate declanșa reacții de anxietate severe la persoanele afectate.

Principalele aspecte ale tripofobiei includ:

• Anxietate la vederea grupurilor de găuri mici, apropiate.
• Disconfort intens față de modelele repetitive cu aspect poros.
• Reacții fizice precum greață, amețeală sau senzație de mâncărime a pielii.
• Evitarea obiectelor sau imaginilor ce conțin astfel de modele.

Stimuli care pot declanșa frica de găuri includ:

• Fructe precum lotusul sau rodiile.
• Faguri de miere.
• Anumite plante cu semințe sau spori grupați.
• Imagini ale porilor pielii măriți.
• Modele geometrice repetitive în arhitectură sau design.

Hipopotomonstrosesquipedaliofobia – frica de cuvinte lungi

Această fobie mai puțin obișnuită se caracterizează prin:

• Anxietate la auzul sau vederea cuvintelor lungi.
• Dificultăți de citire sau pronunțare a termenilor complecși.
• Evitarea situațiilor care necesită utilizarea unor cuvinte elaborate.

Diagnosticarea fobiilor

Fobiile sunt diagnosticate de un specialist în sănătate psiho-emoțională: un psiholog sau un psihiatru. Veți purta o discuție preliminară, apoi vei completa chestionare care sunt special concepute pentru a depista o fobie.  Instrumentele de evaluare și interviurile pot include, dar nu sunt limitate la următoarele întrebări:

• Care sunt simptomele pe care le experimentezi și cât de severe sunt?
• Când au început simptomele?
• Ce factorii declanșatori poți să identifici?
• Ai un istoric de evenimente traumatice sau alți factori care ar putea să contribuie sau să cauzeze fobia?
• Care este stilul tău de viață și în ce mod este afectat de fobia respectivă?

Cauzele apariției fobiilor

Fobiile se dezvoltă adesea dintr-o combinație complexă de factori genetici, biologici, psihologici și de mediu. Iată câteva dintre principalele cauze care pot contribui la apariția fobiilor:

Experiențe traumatice

Multe fobii se dezvoltă ca răspuns la experiențe negative sau traumatizante. De exemplu, o persoană care a fost mușcată de un câine în copilărie poate dezvolta cinofobie (frica de câini). Aceste experiențe pot crea o asociere puternică între stimulul specific și sentimentul de frică sau pericol.

Învățare observațională

Copiii pot învăța tipuri de frică observând și imitând reacțiile părinților sau ale altor persoane importante din viața lor. Dacă un părinte manifestă o teamă intensă față de păianjeni, de exemplu, copilul poate dezvolta o fobie similară.

Predispoziție genetică și biologică

Cercetările sugerează că anumite fobii, cum ar fi fobia socială, pot avea o componentă genetică. Unele persoane pot fi mai predispuse să dezvolte anxietate și fobii din cauza structurii și funcționării creierului lor, în special în zonele implicate în procesarea fricii și emoțiilor.

Sensibilitatea la anxietate

Persoanele cu niveluri mai ridicate de sensibilitate la anxietate – tendința de a interpreta senzațiile fizice asociate cu anxietatea ca fiind periculoase – sunt mai predispuse să dezvolte fobii.

Informații negative sau eronate

Expunerea la informații înfricoșătoare sau negative despre un anumit obiect sau situație poate contribui la dezvoltarea unei fobii. De exemplu, relatările media despre accidente de avion pot exacerba frica de zbor.

Stres și probleme de sănătate

Perioadele de stres intens sau problemele cronice de sănătate pot crește vulnerabilitatea unei persoane la dezvoltarea fobiilor. Stresul poate amplifica anxietatea generală și poate face o persoană mai susceptibilă la dezvoltarea fricilor iraționale.

Frica de boală și moarte

Teama de îmbolnăvire sau de moarte poate sta la baza multor fobii specifice. De exemplu, frica de înălțimi poate fi legată de teama de a cădea și de a muri, în timp ce fobia de germeni poate fi asociată cu frica de a contracta boli grave.

Este important de menționat că apariția fobiilor este adesea multifactorială, implicând o interacțiune complexă între acești factori. Înțelegerea cauzelor poate ajuta la dezvoltarea strategiilor de tratament mai eficiente și personalizate pentru persoanele care suferă de fobii.

Simptome și diagnostic al fobiilor

Fobiile se manifestă printr-o serie de simptome fizice și psihologice caracteristice. Printre cele mai frecvente simptome se numără:

• Anxietate intensă și irațională la expunerea la stimulul fobic.
• Atacuri de panică.
• Palpitații și ritm cardiac accelerat.
• Transpirație excesivă.
• Tremurături
• Dificultăți de respirație.
• Greață și disconfort abdominal.
• Amețeli și senzație de leșin.

În cazul fobiei de sânge, pacienții pot prezenta și reacții vasovagale specifice, cum ar fi scăderea bruscă a tensiunii arteriale și leșin la vederea sângelui.

Pentru diagnosticarea unei fobii, specialiștii în sănătate mintală vor evalua următoarele aspecte:

• Severitatea și persistența fricii – trebuie să fie disproporționată față de pericolul real.
• Durata simptomelor – cel puțin 6 luni.
• Impactul asupra vieții cotidiene – interferența semnificativă cu activitățile zilnice.
• Comportamentul de evitare a stimulului fobic.
• Conștientizarea caracterului irațional al fricii de către pacient.

În cazul fobiei de durere, medicii vor investiga și posibile afecțiuni medicale asociate care ar putea explica teama excesivă de durere.

Diagnosticul diferențial este important pentru a exclude alte tulburări de anxietate sau afecțiuni medicale cu simptome similare. Specialistul va realiza un interviu clinic detaliat și poate folosi chestionare standardizate pentru evaluarea severității fobiei.

Un diagnostic corect este esențial pentru stabilirea celui mai potrivit plan de tratament, care poate include psihoterapie, tehnici de relaxare și, în unele cazuri, medicație anxiolitică. Este important să se facă odistincție clară între fobii și temerile obișnuite.

Odată ce o fobie a fost diagnosticată corect, următorul pas crucial este identificarea și implementarea strategiilor de tratament adecvate. Să explorăm acum opțiunile terapeutice disponibile pentru gestionarea eficientă a fobiilor.

Cum se tratează fobiile?

E important să știi că pentru a fi diagnosticată, fobia trebuie să fie mai veche de șase luni și să apară nu numai la expunerea cu stimulul, ci și la simpla imaginare a lui.

Institutul Național de Sănătate Mintală sugerează că fobiile afectează aproximativ 19,2 milioane de adulți din SUA. Aceste fobii apar în mod obișnuit în timpul copilăriei sau adolescenței și continuă până la maturitate. De asemenea, femeile sunt de 2 ori mai susceptibile de a dezvolta o fobie decât bărbații.

Oricare ar fi cauza, fobiile sunt afecțiuni tratabile, ale căror simptome și suferințe pot fi minimizate și chiar eliminate prin tehnici de terapie cognitivă și comportamentală și medicație.

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC)

TCC este una dintre cele mai eficace forme de terapie pentru tratarea fobiilor. Aceasta ajută pacienții să identifice și să modifice gândurile și comportamentele negative asociate cu fobia de spații închise sau alte tipuri de fobii. Terapeutul și pacientul lucrează împreună pentru a dezvolta strategii de gestionare a anxietății și expunere graduală la stimulul temut.

Terapia prin expunere

Această tehnică implică expunerea treptată și controlată a pacientului la obiectul sau situația care îi provoacă frica. De exemplu, pentru cineva cu frica de injecții, terapia ar putea începe cu simpla vizualizare a unor imagini cu ace, progresând treptat către manipularea unui ac steril și, în final, primirea unei injecții reale.

Tehnici de relaxare

Învățarea unor tehnici de relaxare precum respirația profundă, relaxarea musculară progresivă și meditația mindfulness poate ajuta pacienții să-și gestioneze mai bine anxietatea asociată fobiilor.

Medicație

În unele cazuri, medicamentele pot fi prescrise pentru a ajuta la gestionarea simptomelor fobiei, în special pentru cazurile severe. Acestea pot include:

• Antidepresive, în special inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS).
• Anxiolitice, precum benzodiazepinele, pentru gestionarea pe termen scurt a anxietății acute.
• Beta-blocante, pentru controlul simptomelor fizice ale anxietății.

Realitatea virtuală

Terapia prin realitate virtuală este o metodă inovatoare care permite pacienților să se confrunte cu temerile lor într-un mediu controlat și sigur. Aceasta poate fi deosebit de utilă pentru fobii precum frica de spații închise.

Hipnoterapia

Deși mai puțin studiată decât alte metode, hipnoterapia poate ajuta unele persoane să-și gestioneze fobiile prin accesarea subconștientului și modificarea răspunsurilor la stimulii fobici.

Este important de menționat că tratamentul fobiilor, inclusiv al celor mai puțin comune precum frica de boli (care se numește nosofobie), trebuie personalizat în funcție de nevoile individuale ale fiecărui pacient. O abordare combinată, care include atât terapie cât și, dacă este necesar, medicație, oferă adesea cele mai bune rezultate în gestionarea și depășirea fobiilor.

În timp ce tratamentul este crucial pentru gestionarea fobiilor, este la fel de important să înțelegem impactul pe care acestea îl pot avea asupra vieții de zi cu zi a persoanelor afectate. Să explorăm acum acest aspect în detaliu.

Impactul fobiilor asupra vieții cotidiene

Fobiile pot avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a persoanelor afectate, interferând cu activitățile obișnuite și reducând calitatea vieții. Iată câteva dintre cele mai importante moduri în care fobiile pot afecta viața cotidiană:

Limitarea activităților sociale și profesionale

Persoanele care suferă de frica de oameni sau teama de oameni (fobie socială) pot evita situațiile sociale, întâlnirile cu prietenii sau chiar să meargă la serviciu. Acest lucru poate duce la izolare socială și dificultăți în menținerea relațiilor sau în avansarea în carieră.

Restricționarea deplasărilor și a călătoriilor

Fobiile legate de transport (cum ar fi frica de zbor sau de condus) pot limita semnificativ capacitatea unei persoane de a călători, afectând atât viața personală, cât și cea profesională. De exemplu, o persoană cu agorafobie poate evita să iasă din casă sau să folosească mijloacele de transport în comun.

Afectarea sănătății fizice

Unele fobii, cum ar fi fobia de insecte sau frica de insecte, pot determina persoanele să evite activitățile în aer liber sau să petreacă timp în natură. Acest lucru poate duce la un stil de viață sedentar și la probleme de sănătate asociate.

Impactul asupra relațiilor personale

Fobiile pot pune presiune pe relațiile cu familia și prietenii. Partenerul de viață sau membrii familiei pot fi nevoiți să se adapteze la restricțiile impuse de fobie sau să ofere sprijin constant, ceea ce poate duce la tensiuni în relații.

Afectarea performanței academice sau profesionale

Studenții sau angajații cu fobii specifice pot întâmpina dificultăți în îndeplinirea sarcinilor care implică expunerea la obiectul fricii lor. De exemplu, o persoană cu frica de oameni poate avea probleme în a susține prezentări sau a participa la întâlniri importante.

Dezvoltarea altor probleme de sănătate mintală

Fobiile netratate pot duce la dezvoltarea altor tulburări de anxietate sau depresie, agravând și mai mult impactul asupra calității vieții.

Este important de reținut că, deși fobiile pot avea un impact semnificativ asupra vieții cotidiene, există tratamente eficiente disponibile. Terapia cognitiv-comportamentală, expunerea graduală și, în unele cazuri, medicația pot ajuta persoanele să-și gestioneze fobiile și să-și îmbunătățească calitatea vieții.

Dacă observați că fobiile interferează cu activitățile zilnice, nu ezitați să apelați la un specialist în sănătate mintală pentru evaluare și tratament personalizat. Un specialist vă poate ajuta să înțelegeți mai bine originea fricilor și să dezvoltați strategii pentru a le depăși.

Surse:

National Institute of Mental Health. (2022). Specific Phobia. https://www.nimh.nih.gov/health/statistics/specific-phobia

Anxiety and Depression Association of America. (2021). Specific Phobias. https://adaa.org/understanding-anxiety/specific-phobias

Eaton, W. W., Bienvenu, O. J., & Miloyan, B. (2018). Specific phobias. The Lancet Psychiatry, 5(8), 678-686.https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30060873/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24757-phobias

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/specific-phobias/diagnosis-treatment/drc-20355162

https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/phobias/treatment/

https://www.health.harvard.edu/a_to_z/phobia-a-to-z

https://www.mind.org.uk/information-support/types-of-mental-health-problems/phobias/types-of-phobia/