Diferențele dintre depresie și anxietate: cum recunoști simptomele fizice și emoționale

Te simți copleșit de gânduri negre, neliniște sau oboseală continuă și nu știi dacă e vorba de depresie sau anxietate? Deși aceste două tulburări sunt adesea confundate, ele au trăsături distincte – mai ales când vine vorba de simptomele fizice și emoționale.

În acest articol explicăm pe înțelesul tuturor care sunt diferențele dintre depresie și anxietate, ce semne ar trebui să îți atragă atenția și cum poți face primul pas spre soluții. Află cum îți vorbește corpul și mintea atunci când ai nevoie de ajutor!

Ce sunt anxietatea și depresia – definiții și diferențe principale

Anxietatea și depresia sunt două dintre cele mai comune afecțiuni psihice, capabile să influențeze profund calitatea vieții unei persoane. Deși la prima vedere pot părea similare, ele prezintă diferențe esențiale.

Anxietatea este un răspuns natural la stres, manifestat prin sentimente de teamă și îngrijorare față de evenimente viitoare. Ea activează reacția de “luptă sau fugi”, pregătind organismul pentru a face față unui pericol perceput. Totuși, când această stare devine intensă, persistentă și începe să afecteze concentrarea, apetitul, somnul și interacțiunile sociale, poate indica o tulburare de anxietate.

Depresia, pe de altă parte, este o tulburare de dispoziție caracterizată printr-o tristețe persistentă și o pierdere a interesului pentru activitățile odată plăcute. Această afecțiune, cunoscută și sub numele de tulburare depresivă majoră, influențează modul în care o persoană simte, gândește și se comportă, generând probleme emoționale și fizice diverse.

În ultimii ani, specialiștii au ajuns la concluzia că anxietatea și depresia pot fi considerate două fațete ale aceleiași probleme, având o bază biologică comună. De exemplu, nivelurile scăzute de serotonină sunt implicate în ambele afecțiuni. De asemenea, alte substanțe chimice din creier, precum dopamina și adrenalina, influențează atât depresia, cât și anxietatea.

De ce sunt adesea confundate?

Depresia și anxietatea sunt adesea confundate deoarece pot apărea împreună (comorbiditate) și împărtășesc unele simptome comune, cum ar fi oboseala, tulburările de somn, dificultățile de concentrare și iritabilitatea. În plus, atât depresia, cât și anxietatea afectează viața de zi cu zi și creează un sentiment de suferință emoțională. Cu toate acestea, diferența principală constă în natura emoțiilor dominante: în depresie predomină tristețea și lipsa de sens, în timp ce anxietatea este marcată de teamă și îngrijorare excesivă.

Diferențe emoționale între depresie și anxietate

În ciuda faptului că depresia și anxietatea pot apărea simultan și au unele simptome în comun, emoțiile care le definesc sunt distincte și influențează profund modul în care ne raportăm la noi înșine și la lumea din jur.

Emoțiile în depresie

Persoanele care se confruntă cu depresia experimentează în principal o stare de tristețe profundă, care nu dispare ușor. Această tristețe este însoțită de un sentiment de gol interior, lipsă de speranță și, adesea, de o percepție negativă asupra propriei persoane și a viitorului. Depresia poate aduce cu sine o stare de apatie, pierderea interesului pentru activități care înainte aduceau bucurie și un sentiment de vinovăție sau inutilitate. Aceste emoții generează adesea o senzație de izolare și detașare față de ceilalți.

Emoțiile în anxietate

În cazul anxietății, trăirile emoționale sunt dominate de teamă și îngrijorare excesivă. Persoanele anxioase sunt adesea copleșite de gânduri legate de posibile pericole, riscuri sau eșecuri viitoare, chiar dacă acestea nu sunt justificate de realitate. Această stare de neliniște constantă provoacă tensiune și agitație interioară, iar mintea este adesea prinsă într-un cerc vicios de anticipare a unor evenimente negative. Spre deosebire de depresie, unde energia poate fi scăzută, anxietatea poate determina o stare de hiperalertă și dificultăți în relaxare.

Cum influențează aceste emoții comportamentul?

Diferențele emoționale se reflectă și în comportamentul zilnic. Persoanele cu depresie pot evita interacțiunile sociale, se retrag în sine și pot manifesta dificultăți în luarea deciziilor. În schimb, persoanele cu anxietate sunt adesea mai agitate, pot manifesta iritabilitate crescută și pot încerca să evite situațiile care le provoacă teamă sau stres.

Acest tablou diferențiază clar cum emoțiile predominante în cele două tulburări influențează experiența internă și modul de a face față provocărilor zilnice.

Simptomele fizice: depresie vs anxietate

Deși depresia și anxietatea sunt tulburări în primul rând emoționale, ele se manifestă și prin simptome fizice care pot fi foarte derutante. Cunoașterea acestor simptome te poate ajuta să le deosebești și să înțelegi mai bine ce se întâmplă în corpul tău.

Anxietatea: simptome fizice frecvente

• Palpitații (bătăi rapide sau neregulate ale inimii);
• Tensiune și durere musculară, mai ales în zona gâtului, umerilor și spatelui;
• Dureri sau disconfort în piept;
• Dificultăți de respirație, senzație de sufocare;
• Transpirații excesive sau tremurături;
• Senzație de amețeală sau învârteli;
• Tulburări digestive (stomac deranjat, greață, diaree);
• Senzația de nod în gât sau gură uscată;
• Oboseală cauzată de starea de tensiune continuă.

Depresia: simptome fizice frecvente

• Oboseală persistentă, chiar și după odihnă;
• Dureri inexplicabile (de cap, spate, articulații);
• Tulburări ale somnului: insomnie sau somn excesiv;
• Modificări ale apetitului și greutății (creștere sau scădere);
• Încetinirea mișcărilor și a vorbirii;
• Scăderea energiei și senzație de slăbiciune generală;
• Probleme cu digestia, constipație sau alte tulburări gastrointestinale;
• Durere sau senzație de presiune în piept (uneori confundată cu probleme cardiace).

Cum le poți deosebi?

• Anxietatea se caracterizează printr-o stare de alertă, tensiune musculară și simptome acute, care apar adesea brusc și pot dura minute sau ore. Simptomele sunt legate de frică și neliniște.
• Depresia aduce o oboseală profundă, lentă și constantă, cu dureri cronice și senzație de gol energetic. Simptomele tind să fie persistente, pe termen lung, și sunt însoțite de o stare generală de tristețe și lipsă de motivație.
• Dacă simptomele fizice sunt însoțite mai mult de teamă și hiperalertă, este probabil anxietate. Dacă predomină senzația de epuizare, tristețe și lipsa de interes, depresia este mai probabilă.

Această distincție te poate ajuta să înțelegi mai bine ce simți și când e cazul să ceri sprijin specializat.

Sindrom anxios depresiv – când anxietatea și depresia coexistă

Sindromul anxios depresiv descrie o condiție în care simptomele de anxietate și depresie sunt prezente simultan. Această suprapunere îngreunează diagnosticarea și tratamentul, deoarece manifestările pot varia considerabil de la o persoană la alta.

O tulburare anxios depresivă este diagnosticată atunci când o persoană prezintă simptome semnificative atât de anxietate, cât și de depresie, dar nu întrunește pe deplin criteriile pentru un diagnostic separat de anxietate sau depresie majoră. Această categorie este uneori denumită tulburare mixtă anxios depresivă.

Simptomele caracteristice sindromului anxios depresiv pot include:

• Stare de spirit depresivă persistentă, dar nu suficient de severă pentru a îndeplini criteriile depresiei majore.
• Anxietate și îngrijorare excesivă, adesea legate de evenimente cotidiene.
• Dificultăți de concentrare și de luare a deciziilor, care afectează performanța la locul de muncă sau la școală.
• Tulburări de somn, cum ar fi insomnie sau somn agitat.
• Modificări ale apetitului, cu pierdere sau creștere în greutate.
• Oboseală și lipsă de energie, chiar și după odihnă adecvată.
• Iritabilitate și tendința de a se enerva ușor.
• Tensiune musculară, în special la nivelul umerilor și gâtului.
• Sentimente de deznădejde și lipsă de valoare, care afectează stima de sine.

Persoanele care suferă de sindrom anxios depresiv pot experimenta o fluctuație între simptomele de anxietate și cele de depresie, sau pot avea perioade în care ambele seturi de simptome sunt prezente simultan. Această complexitate face ca diagnosticarea și tratamentul să fie mai dificile, necesitând o abordare personalizată și multidimensională, care să vizeze atât anxietatea, cât și depresia.

Pentru a înțelege mai bine aceste afecțiuni, este important să analizăm factorii de risc și cauzele care pot contribui la apariția anxietății și depresiei.

Factori de risc și cauze pentru anxietate și depresie

Anxietatea și depresia sunt afecțiuni complexe, influențate de o combinație de factori biologici, psihologici și de mediu. Înțelegerea acestor factori poate ajuta la identificarea persoanelor cu risc crescut și la implementarea strategiilor de prevenție.

Factorii de risc comuni pentru anxietate și depresie includ:

• Predispoziție genetică: Istoricul familial de anxietate sau depresie poate crește riscul de dezvoltare a acestor afecțiuni, sugerând o componentă ereditară.
• Dezechilibre chimice în creier: Niveluri anormale de neurotransmițători, precum serotonina, dopamina și norepinefrina, pot contribui la apariția simptomelor.
• Traume sau evenimente stresante de viață: Experiențe negative, precum abuzul fizic sau emoțional, pierderea unei persoane dragi sau schimbări majore în viață, pot declanșa anxietatea și depresia.
• Boli cronice sau probleme de sănătate: Afecțiuni precum bolile de inimă, diabetul, afecțiunile tiroidiene sau cancerul pot crește riscul de dezvoltare a anxietății și depresiei.
• Consum de substanțe: Abuzul de alcool sau droguri poate exacerba sau declanșa simptome de anxietate și depresie, creând un cerc vicios.
• Factori de personalitate: Anumite trăsături de personalitate, cum ar fi perfecționismul, timiditatea sau pesimismul, pot predispune la anxietate și depresie.
• Izolare socială: Lipsa unui sistem de suport social și sentimentul de singurătate pot contribui la dezvoltarea și persistența simptomelor.

Prezența unuia sau mai multor factori de risc nu garantează dezvoltarea anxietății sau depresiei. De asemenea, aceste afecțiuni pot apărea și în absența unor factori de risc evidenți. Înțelegerea cauzelor și factorilor de risc poate ajuta la dezvoltarea strategiilor de prevenție și la identificarea timpurie a simptomelor, facilitând intervenția promptă.

Având în vedere complexitatea acestor afecțiuni, este esențial să cunoaștem opțiunile de tratament disponibile pentru depresie și anxietate, pe care le vom explora în continuare.

Tratament pentru depresie și anxietate – abordări terapeutice și medicamentoase

Tratamentul pentru depresie și anxietate implică adesea o combinație de abordări terapeutice și medicamentoase, adaptate nevoilor specifice ale fiecărui pacient. Scopul principal este reducerea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.

Abordări terapeutice:

• Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): Această formă de psihoterapie ajută pacienții să identifice și să modifice gândurile și comportamentele negative care contribuie la anxietate și depresie. TCC se concentrează pe dezvoltarea unor abilități de coping și pe schimbarea tiparelor de gândire disfuncționale.
• Terapia interpersonală: Se concentrează pe îmbunătățirea relațiilor și a abilităților de comunicare, care pot fi afectate de depresie și anxietate. Terapia interpersonală ajută pacienții să identifice și să rezolve problemele interpersonale care contribuie la simptomele lor.
• Terapia de acceptare și angajament (ACT): Învață pacienții să accepte gândurile și sentimentele dificile, în loc să le combată, și să se concentreze pe acțiuni aliniate cu valorile personale. ACT promovează flexibilitatea psihologică și angajamentul în activități semnificative.
• Mindfulness și meditație: Tehnici care ajută la reducerea stresului și îmbunătățirea stării de conștientizare a momentului prezent. Mindfulness implică observarea gândurilor și sentimentelor fără a le judeca, ceea ce poate reduce anxietatea și îmbunătăți starea de spirit.

Tratamente medicamentoase:

• Antidepresive: Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sunt adesea prima linie de tratament pentru depresie și multe tulburări de anxietate. ISRS cresc nivelul de serotonină în creier, ceea ce poate îmbunătăți starea de spirit și reduce anxietatea.
• Anxiolitice: Benzodiazepinele pot oferi o ușurare rapidă a simptomelor de anxietate, dar sunt de obicei prescrise pentru utilizare pe termen scurt din cauza riscului de dependență și a efectelor secundare.
• Inhibitori ai recaptării serotoninei și norepinefrinei (IRSN): Pot fi eficienți atât pentru depresie, cât și pentru anxietate. IRSN cresc nivelul de serotonină și norepinefrină în creier, având un efect dual asupra stării de spirit și anxietății.
• Alte medicamente: În funcție de simptomele specifice, pot fi prescrise și alte clase de medicamente, cum ar fi stabilizatorii de dispoziție sau antipsihoticele atipice. Aceste medicamente pot fi utilizate pentru a trata simptomele asociate, cum ar fi insomnia sau agitația.

Este crucial ca tratamentul să fie personalizat și monitorizat îndeaproape de un profesionist în sănătate mintală. Combinația de terapie și medicație este adesea cea mai eficientă pentru multe persoane care suferă de depresie și anxietate, oferind o abordare cuprinzătoare pentru gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.

Pe lângă tratamentele profesionale, există strategii de gestionare și prevenire a anxietății și depresiei pe care le putem adopta în viața de zi cu zi.

Strategii de gestionare și prevenire a anxietății și depresiei

Pe lângă tratamentele profesionale, există numeroase strategii pe care indivizii le pot adopta pentru a gestiona și preveni simptomele de anxietate și depresie:

• Exercițiu fizic regulat: Activitatea fizică eliberează endorfine, care pot îmbunătăți starea de spirit și reduce stresul. Se recomandă cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată în majoritatea zilelor săptămânii.
• Tehnici de relaxare: Practicarea mindfulness-ului, meditației sau yoga poate ajuta la reducerea anxietății și îmbunătățirea stării generale de bine. Aceste tehnici pot fi integrate în rutina zilnică pentru a reduce nivelul de stres.
• Menținerea unei rutine de somn sănătoase: Somnul adecvat este crucial pentru sănătatea mintală. Se recomandă 7-8 ore de somn pe noapte, într-un mediu întunecat și liniștit.
• Alimentație echilibrată: O dietă sănătoasă, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, poate avea un impact pozitiv asupra stării de spirit și a nivelurilor de energie.
• Limitarea consumului de alcool și cafeină: Aceste substanțe pot exacerba simptomele de anxietate și depresie. Se recomandă consumul moderat sau evitarea completă a acestor substanțe.
• Conectarea socială: Menținerea relațiilor sociale și căutarea sprijinului din partea prietenilor și familiei pot oferi un sentiment de apartenență și suport emoțional.
• Stabilirea de obiective realiste: Setarea și atingerea unor obiective mici poate crește sentimentul de realizare și stima de sine. Este important să se stabilească obiective realiste și realizabile, pentru a evita frustrarea și descurajarea.
• Practicarea auto-compasiunii: Tratarea propriei persoane cu bunătate și înțelegere poate ajuta la reducerea auto-criticii negative. Auto-compasiunea implică acceptarea imperfecțiunilor și tratarea propriei persoane cu aceeași bunătate pe care o oferiți unui prieten.

Deși aceste strategii pot fi benefice, ele nu înlocuiesc tratamentul profesional în cazurile moderate sau severe de anxietate și depresie. Persoanele care experimentează simptome persistente ar trebui să caute ajutor din partea unui profesionist în sănătate mintală pentru o evaluare și un plan de tratament personalizat.

Cum să ceri ajutor și recomandări de specialiști

Dacă te regăsești în simptomele descrise sau simți că starea ta emoțională și fizică te copleșește, primul pas spre bine este să nu rămâi singur cu aceste trăiri. Înțelegerea diferențelor dintre anxietate și depresie te ajută să conștientizezi mai clar ce se întâmplă cu tine, însă sprijinul profesionist este esențial pentru a găsi echilibrul și liniștea.

La Hilio, specialiști cu experiență te pot ghida pas cu pas în procesul de recuperare. Psihologi și psihoterapeuți sunt pregătiți să ofere suport personalizat, prin sesiuni online sau față în față, în funcție de nevoile și preferințele tale. Ei pot ajuta nu doar la identificarea corectă a tulburării, ci și la alegerea tratamentului optim – fie că este vorba de terapie, medicație sau o combinație a acestora.

Iată câteva recomandări pentru a face acest pas cu încredere:

• Nu aștepta ca simptomele să se agraveze: consultă un specialist cât mai curând ce simți că ai nevoie de ajutor.
• Fii sincer cu tine și cu terapeutul tău despre ceea ce trăiești; acest lucru va ajuta la stabilirea unui plan eficient.
• Nu ezita să ceri sprijin familiei sau prietenilor apropiați – conexiunile sociale sunt un aliat valoros în procesul de vindecare.

Oricât de dificil ar părea, e important să știi că nu ești singur, iar ajutorul este accesibil și adaptat pentru tine. Acordă-ți răbdare și grijă, iar împreună cu profesioniștii potriviți, vei putea redescoperi bucuria și liniștea în viața ta.

Surse

1. Hofmann, S. G., Asnaani, A., Vonk, I. J., Sawyer, A. T., & Fang, A. (2012). The Efficacy of Cognitive Behavioral Therapy: A Review of Meta-analyses. Cognitive Therapy and Research, 36(5), 427-440. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3584580/
2. Karyotaki, E., Riper, H., Twisk, J., Hoogendoorn, A., Kleiboer, A., Mira, A., … & Cuijpers, P. (2017). Efficacy of self-guided internet-based cognitive behavioral therapy in the treatment of depressive symptoms. JAMA Psychiatry, 74(4), 351-359. https://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/fullarticle/2774861
3. Moncrieff, J., Cooper, R. E., Stockmann, T., Amendola, S., Hengartner, M. P., & Horowitz, M. A. (2022). The serotonin theory of depression: a systematic umbrella review of the evidence. Molecular Psychiatry, 28(8), 3243-3256. https://www.nature.com/articles/s41380-022-01661-0
4. Mathew, S. J., Price, R. B., & Charney, D. S. (2008). Recent advances in the neurobiology of anxiety disorders: implications for novel therapeutics. American Journal of Medical Genetics Part C: Seminars in Medical Genetics, 148C(2), 89-98. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3638387/
5. Rosenbaum, S., Tiedemann, A., Sherrington, C., Curtis, J., & Ward, P. B. (2014). Physical activity interventions for people with mental illness: a systematic review and meta-analysis. Journal of Clinical Psychiatry, 75(9), 964-974. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27253219/
6. Hofmann, S. G., Sawyer, A. T., Witt, A. A., & Oh, D. (2010). The effect of mindfulness-based therapy on anxiety and depression: A meta-analytic review. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 78(2), 169-183. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2848393/