Cum afectează depresia relațiile de cuplu și cum îți poți susține partenerul

Depresia într-o relație este mai mult decât o simplă pasă proastă; este o afecțiune medicală care afectează profund dinamica de cuplu. Se manifestă prin distanțare emoțională, iritabilitate, pierderea interesului pentru activități comune și o comunicare blocată, lăsând partenerul de viață să se simtă confuz, respins și neputincios.

Ce trebuie să știi despre depresia în cuplu:

• Retragerea, tăcerea și lipsa de afecțiune nu sunt alegeri conștiente sau un semn că iubirea a dispărut, ci simptome directe ale bolii.
• Rolul tău nu este să „vindeci” depresia, ci să oferi un spațiu sigur pentru ascultare, sprijin și validarea sentimentelor partenerului.
• Ajutorul specializat (terapie, consiliere de cuplu) este esențial pentru recuperare; încurajarea blândă funcționează mai bine decât presiunea.
• Epuizarea ta nu ajută pe nimeni. Este vital să-ți protejezi propria sănătate emoțională pentru a putea fi un sprijin real pe termen lung.
• Comunicarea deschisă, inițiată cu empatie („Am observat că te simți…”) este mult mai eficientă decât abordările acuzatoare („Tu nu mai ești…”).

Află din acest ghid complet cum să recunoști corect semnele în relația ta, cum să porți conversațiile dificile fără a declanșa un conflict, ce strategii concrete de suport poți aplica zilnic și cum să nu te pierzi pe tine în acest proces

Te adresezi partenerului tău și simți că vorbești cu un perete? Distanța, tăcerea, iritabilitatea constantă și lipsa de interes pentru lucrurile care înainte vă bucurau împreună au devenit noua normalitate în relația voastră. Te întrebi, probabil, dacă este doar o perioadă mai dificilă sau dacă în spatele acestor schimbări se ascunde ceva mai profund, ceva ce pare să îți fure persoana iubită de lângă tine.

Acest articol îți oferă claritatea și instrumentele de care ai nevoie pentru a naviga această situație complexă. Vei învăța să recunoști semnele clare ale depresiei manifestate în context relațional, dincolo de simpla tristețe. Mai mult, vei descoperi cum să inițiezi o conversație dificilă cu empatie, ce strategii concrete de sprijin funcționează cu adevărat și, poate cel mai important, cum să ai grijă și de propria sănătate emoțională pentru a putea fi un sprijin real pe termen lung.

Ce este depresia și cum afectează relațiile

Depresia reprezintă o tulburare mentală complexă, mult mai profundă decât o simplă stare de tristețe. Se manifestă printr-o melancolie persistentă, pierderea interesului pentru activități odată plăcute și o scădere a capacității de a funcționa normal. Pentru a înțelege ce este depresia, trebuie să recunoaștem că afectează gândirea, emoțiile, comportamentul și relațiile interpersonale.

Simptomele variază de la o persoană la alta, incluzând tristețe, oboseală cronică, dificultăți de concentrare, modificări ale apetitului și somnului, vinovăție sau neajutorare, și, în cazurile severe, gânduri despre moarte sau sinucidere. Acestea interacționează complex, creând un ciclu greu de întrerupt fără ajutor specializat.

Cauzele depresiei sunt multiple: factori genetici, dezechilibre chimice (serotonina, norepinefrina), factori psihologici (personalitate, traume) și factori de mediu (stres cronic, probleme financiare, pierderi).

Impactul depresiei asupra relațiilor este profund. Persoana depresivă poate deveni indisponibilă emoțional, retrasă și incapabilă să mențină conexiuni sănătoase, deteriorând comunicarea și intimitatea și creând tensiuni în cuplu, familie sau prietenie. Ceilalți pot simți frustrare, neputință și vinovăție.

10 semne ale depresiei în contextul relațional

Identificarea semnelor ale depresiei într-o relație este crucială pentru recunoașterea timpurie și căutarea ajutorului. Aceste semne apar gradual și pot fi confundate cu oboseală sau stres, de aceea e important să fim atenți la persistența și intensitatea lor.

• Tristețea persistentă sau iritabilitatea zilnică, chiar și în situații plăcute. Partenerul poate părea abătut, supărat sau nervos, reacționând exagerat la situații minore, creând o atmosferă tensionată.
• Pierderea interesului pentru activități comune. Persoana depresivă renunță la hobby-uri, ieșiri cu prietenii sau activități recreative, ceea ce poate fi interpretat greșit ca lipsă de interes pentru relație, fiind de fapt un simptom al depresiei.
• Izolarea socială, manifestată prin evitarea interacțiunilor și preferința pentru singurătate. Partenerul depresiv poate refuza invitații și poate deveni retras, chiar și în cuplu.

• Dificultăți de concentrare, afectând capacitatea de a se focusa asupra sarcinilor zilnice, ducând la neglijarea obligațiilor și creând tensiuni.
• Schimbări ale tiparului de somn: insomnie sau somn excesiv. Partenerul poate avea dificultăți să adoarmă, se poate trezi frecvent sau poate dormi mult mai mult, simțindu-se obosit.
• Modificări ale apetitului, manifestate prin pierderea interesului pentru mâncare sau supraalimentare, ducând la fluctuații de greutate și afectând sănătatea.
• Distanțare emoțională, caracterizată prin dificultatea de a se conecta emoțional cu partenerul, de a împărtăși sentimente sau de a menține intimitatea.
• Pesimism persistent, manifestat prin gânduri negative despre sine, viitor sau relație, având o viziune întunecată asupra vieții.
• Gânduri despre moarte sau sinucidere. Dacă partenerul vorbește despre moarte sau sinucidere, este crucial să se caute ajutor de urgență.
• Comportamente autodistructive, precum consumul excesiv de alcool, droguri sau alte comportamente periculoase, reprezentând încercări de a face față durerii emoționale, dar care pot agrava situația.

Depresia are un impact major asupra relațiilor, iar identificarea timpurie a semnelor este esențială pentru a oferi sprijin și a preveni deteriorarea legăturii de cuplu.

Ai observat aceste semne? Următorii pași pot face diferența:

✅ Fii atent(ă) la persistență – dacă simptomele durează mai mult de 2 săptămâni, nu e doar stres trecător.

✅ Discută cu blândețe – alege un moment potrivit și exprimă-ți grija fără judecăți.

✅ Oferă sprijin fără presiune – fii prezent(ă), dar nu insista cu soluții rapide.

✅ Încurajează ajutorul profesional – sugerează terapia sau consultul medical, dar nu forța decizia.

✅ Ai grijă și de tine – păstrează-ți echilibrul emoțional pentru a putea susține pe termen lung.

✅ Nu ezita să ceri și tu ajutor – un consilier sau un grup de suport te poate sprijini și pe tine.

Impactul depresiei asupra dinamicii de cuplu

Când depresia apare într-un cuplu, transformă întreaga dinamică relațională. Relația cu o persoană depresivă poate fi o provocare complexă, ce necesită înțelegere, răbdare și adaptare.

Comunicarea, esențială în orice relație, suferă modificări semnificative. Persoana depresivă poate avea dificultăți în a-și exprima gândurile, poate deveni mai puțin receptivă și poate interpreta greșit mesajele, creând un ciclu vicios de neînțelegeri și distanțare.

Intimitatea, emoțională și fizică, este afectată. Scăderea libidoului, dificultatea de a simți plăcere și retragerea emoțională pot crea frustrare și respingere la partenerul sănătos, care poate interpreta aceste schimbări ca lipsă de dragoste, când de fapt sunt simptome ale depresiei.

Distribuția responsabilităților se modifică inevitabil, partenerul sănătos preluând mai multe sarcini domestice, financiare sau legate de copii, ceea ce poate duce la epuizare și resentimente dacă nu este gestionată corect.

Planurile de viitor pot fi amânate sau reconsiderate. Depresia poate afecta capacitatea de decizie, poate diminua optimismul și poate crea incertitudine, generând anxietate și frustrare.

Efectele depresiei asupra altor relații

Depresia nu se limitează la a afecta relația de cuplu – ea are un impact asupra întregii rețele de relații din viața unei persoane. Adesea, persoana depresivă se retrage și devine mai puțin disponibilă emoțional pentru prieteni și familie. Această distanțare poate fi interpretată greșit ca dezinteres, lipsă de recunoștință sau chiar respingere. În realitate, izolarea este un simptom al bolii, nu o alegere conștientă.

În relațiile de familie, cei apropiați pot reacționa cu iritare, confuzie sau sfaturi nepotrivite de tipul „trebuie doar să gândești pozitiv”, ceea ce poate amplifica sentimentul de neînțelegere și singurătate. În mediul profesional, depresia poate reduce capacitatea de concentrare și motivația, ducând la scăderea performanței și, uneori, la tensiuni cu colegii sau superiorii.

Este important să recunoaștem că depresia afectează mai mult decât o singură conexiune. Ea poate crea un lanț de neînțelegeri și tensiuni în toate relațiile. De aceea, cultivarea răbdării, a empatiei și a comunicării deschise în cercul social și familial este esențială. În unele cazuri, implicarea discretă a celor apropiați – prin încurajare și suport practic – poate fi un sprijin valoros în procesul de recuperare.

Cum pot susține prietenii și familia fără să pună presiune

Dacă ai în viața ta o persoană care trece prin depresie, sprijinul tău poate face o mare diferență, chiar dacă nu o poți „vindeca”. Iată câteva modalități de a fi alături de ea fără a-i amplifica povara:

Ascultă cu răbdare, fără să judeci sau să dai soluții rapide
Uneori, cel mai valoros ajutor este pur și simplu să fii prezent(ă) și să arăți că îți pasă, fără a încerca să repari totul.

Validează emoțiile, nu le minimaliza
Evită replici precum „Nu e mare lucru” sau „Și eu am trecut prin asta și am fost bine”. În schimb, poți spune „Îmi dau seama că îți este greu acum și sunt aici pentru tine”.

Menține legătura, chiar dacă primești răspunsuri scurte
Mesaje simple precum „Mă gândesc la tine” sau „Vrei să ieșim la o plimbare?” pot conta enorm, chiar dacă persoana nu răspunde imediat.

Ajută cu lucruri practice
Oferă-te să o însoțești la medic, să faci cumpărături sau să o ajuți cu sarcini mici. Depresia poate face chiar și activitățile simple să pară copleșitoare.

Respectă limitele și ritmul ei
Nu forța conversațiile sau socializarea dacă persoana nu este pregătită. Sprijinul blând și constant este mai valoros decât presiunea.

Încurajează, dar nu insista
Poți spune „Dacă vrei, te pot ajuta să cauți un specialist” în loc de „Trebuie să mergi la terapie”. Oferă opțiuni, nu impuneri.

Uneori, chiar și cei mai apropiați se pot simți neputincioși sau frustrați. Este important să înțelegi că sprijinul tău nu înseamnă să găsești soluția, ci să fii o ancoră de siguranță.

Cum să deschizi discuția despre depresie cu partenerul

A vorbi despre depresie poate fi dificil, mai ales dacă partenerul tău pare retras, iritabil sau refuză să recunoască ce simte. Totuși, o conversație deschisă și plină de empatie poate fi primul pas spre vindecare. Iată câteva direcții care te pot ajuta să abordezi subiectul cu delicatețe:

• Alege momentul potrivit
  Evită discuțiile când sunteți presați de timp sau în mijlocul unui conflict. Caută un moment liniștit, într-un spațiu sigur, unde partenerul se poate simți în siguranță să vorbească.
• Pornește de la observații, nu de la etichete
  În loc să spui „Cred că ești deprimat(ă)”, care poate suna acuzator, poți spune „Am observat că în ultima perioadă pari mai trist(ă) și retras(ă). Cum te simți?”. Astfel, deschizi o fereastră pentru dialog fără a-l forța să accepte o etichetă.
• Folosește un ton blând și empatic
  Arată că ești acolo pentru sprijin, nu pentru a judeca sau a găsi vinovați. Formulări precum „Îmi pasă de tine și vreau să înțeleg prin ce treci” transmit acceptare și siguranță.
• Ascultă mai mult decât vorbești
  Uneori, persoana depresivă are nevoie doar să fie auzită, nu să primească soluții. Evită să întrerupi sau să minimalizezi trăirile lui/ei cu „Va fi bine” sau „Nu e chiar atât de rău”. Doar prezența ta atentă poate fi extrem de valoroasă.
• Oferă opțiuni, nu impuneri
  În loc să spui „Trebuie să mergi la terapie”, poți întreba „Ce ai zice dacă am căuta împreună pe cineva cu care să discuți?” sau „Vrei să te însoțesc la prima programare?”. Astfel, lași controlul în mâinile lui/ei, dar arăți că ești dispus(ă) să ajuți.
• Normalizează ideea de ajutor
  Poți împărtăși, dacă te simți confortabil, experiențe proprii sau exemple de persoane care au beneficiat de sprijin profesional. Reamintește-i că depresia este o afecțiune tratabilă, nu un semn de slăbiciune.

Uneori, partenerul poate refuza inițial să vorbească sau să accepte ajutor. Este important să nu insiști agresiv, ci să revii cu blândețe atunci când simți că este mai receptiv(ă). Răbdarea și consecvența în a arăta sprijin sunt esențiale.

Dacă simți că partenerul este deschis să caute ajutor profesionist, îl poți încuraja să exploreze specialiști de încredere, cum ar fi cei disponibili pe Hilio, unde poate găsi terapeuți potriviți.

Strategii pentru a susține un partener cu depresie

Sprijinirea unui partener cu depresie este un act de dragoste care necesită înțelegere, răbdare și strategii specifice. Relația cu o persoană depresivă poate fi o provocare, dar poate consolida legătura dintre parteneri.

Ascultarea activă și validarea emoțională sunt fundamentale. Oferă un spațiu sigur pentru exprimarea gândurilor fără teamă de judecată. Validarea emoțională implică acceptarea sentimentelor partenerului ca fiind reale, chiar dacă par iraționale. Fraze simple precum “înțeleg că te simți trist” pot avea un impact terapeutic.

Încurajarea căutării ajutorului profesional este esențială. Abordează acest proces cu delicatețe, oferind să îl însoțești la consultații sau să cauți informații despre specialiști.

Comunicarea deschisă și empatică necesită adaptarea stilului de comunicare. Pune întrebări deschise, evită sfaturile nesolicitate și concentrează-te pe ascultare. Arată-ți disponibilitatea de a fi prezent, chiar și când conversația este dificilă.

Sprijinul în menținerea unei rutine zilnice poate fi benefic. Încurajează plimbările, mesele regulate sau o oră fixă de culcare. Participarea ta poate face diferența. Fii răbdător și nu te descuraja dacă partenerul nu răspunde imediat.

Rolul partenerului: sprijin fără suprasolicitare

A fi alături de un partener care trece prin depresie poate fi emoțional solicitant. Este firesc să îți dorești să-l ajuți, să-i aduci alinare și să-i oferi siguranță, însă este la fel de important să nu îți pierzi propriile resurse. Sprijinul real nu înseamnă să te sacrifici complet sau să îți anulezi nevoile, ci să găsești un echilibru între a fi prezent și a-ți proteja propria sănătate emoțională.

Un pas esențial este să îți recunoști limitele. Dacă observi că devii copleșit, iritat sau epuizat, este un semn că ai nevoie de o pauză și de timp pentru tine. Nu ești terapeutul partenerului tău, iar depresia nu este ceva ce poți „vindeca” prin simpla ta prezență. Rolul tău este să fii un sprijin, nu soluția completă.

Pentru a rămâne echilibrat, caută și tu sprijin. Poți vorbi cu un consilier sau psiholog, poți participa la grupuri de suport dedicate persoanelor care trăiesc alături de cineva cu depresie sau poți apela la prieteni de încredere. Împărtășirea experiențelor și emoțiilor te poate ajuta să descarci tensiunea și să privești situația cu mai multă claritate.

De asemenea, menținerea activităților care îți fac bine – hobby-uri, timp petrecut cu familia și prietenii, exerciții fizice sau simple momente de relaxare – este vitală. Să ai grijă de tine nu înseamnă egoism; dimpotrivă, este singura cale prin care poți fi un sprijin constant și sănătos pentru partenerul tău. Un partener epuizat nu mai poate oferi suport autentic, iar relația poate ajunge să fie tensionată.

Reține: nu ești singur în această situație, iar echilibrul tău interior este la fel de important ca susținerea pe care o oferi.

Greșeli frecvente în relația cu o persoană depresivă

În dorința sinceră de a fi un sprijin, uneori poți face gesturi sau afirmații care, fără intenție, adâncesc suferința partenerului. Depresia nu răspunde la soluții rapide sau la discursuri motivaționale, iar presiunea suplimentară poate accentua sentimentul de neputință. Iată câteva capcane frecvente pe care merită să le eviți:

Minimalizarea durerii
Afirmații precum „Toți avem zile proaste”, „Hai, gândește pozitiv” sau „Nu e chiar atât de grav” par menite să încurajeze, dar sunt percepute ca o invalidare a stării trăite. Depresia nu este doar o dispoziție proastă, ci o afecțiune complexă, iar aceste remarci pot face persoana să se simtă neînțeleasă și singură.

Presiunea de a se face bine repede
Recuperarea din depresie este un proces lent, cu suișuri și coborâșuri. Când transmiți mesaje de tipul „Ar trebui să fii deja mai bine” sau „Nu mai poți sta așa, trebuie să te aduni”, pui o povară suplimentară pe umerii partenerului. În loc să grăbești vindecarea, aceste presiuni pot amplifica anxietatea și sentimentul de eșec.

Compararea cu alții
Spusele de genul „Uite, X a trecut prin ceva mult mai greu și și-a revenit” par motivaționale, dar pot fi extrem de dureroase. Fiecare persoană trăiește depresia în mod diferit, iar comparațiile creează impresia că nu este „suficient de bun” nici măcar în suferință, adâncind izolarea și lipsa de valoare personală.

Vinovățirea subtilă
Mesaje precum „Strici totul între noi” sau „Nu mai ești cum erai înainte, mă rănești și pe mine” pot declanșa o vinovăție copleșitoare. Persoana depresivă deja se simte ca o povară, iar astfel de reproșuri pot duce la retragere și mai mare, alimentând gândurile negative.

Încercarea de a „repara” totul singur
Este firesc să vrei să găsești soluții, dar depresia nu este ceva ce poți rezolva prin voință sau sfaturi rapide. Încercările de a controla situația pot transforma relația într-o dinamică dezechilibrată, în care devii salvator, iar partenerul se simte și mai neputincios.

Ignorarea propriei limite
Să te dedici complet fără să ai grijă și de tine poate duce la epuizare emoțională, resentimente și conflicte. Sprijinul real vine dintr-un loc de echilibru, nu de sacrificiu total.

În locul acestor greșeli, cel mai valoros lucru pe care îl poți oferi este ascultarea empatică, răbdarea și disponibilitatea de a fi prezent, fără judecată și fără a pune presiune.

În cât timp se vindecă depresia și cum afectează acest proces relațiile

Durata vindecării este diferită pentru fiecare persoană. Unii pot observa îmbunătățiri în câteva săptămâni cu ajutorul tratamentului potrivit, în timp ce pentru alții procesul este mai lung și poate presupune perioade de recădere. Este important de înțeles că vindecarea nu este o linie dreaptă, ci mai degrabă un drum cu pași mici, unde progresul vine treptat. Răbdarea, sprijinul și accesul la ajutor profesionist fac diferența în evoluția stării emoționale.

Sprijin în alegerea și urmarea tratamentului

Depresia se tratează eficient prin psihoterapie, medicație sau o combinație între cele două. Terapiile cognitiv-comportamentale (CBT), terapia psihodinamică sau terapia de cuplu pot ajuta la identificarea și restructurarea gândurilor negative și la înțelegerea cauzelor profunde ale suferinței. În unele cazuri, medicația antidepresivă este necesară pentru reglarea dezechilibrelor chimice din creier, permițând persoanei să revină la un nivel de funcționare mai stabil.

Ca partener, poți sprijini procesul prin gesturi concrete: însoțește persoana la consultații, ajut-o să își organizeze programările, amintește-i cu blândețe de importanța tratamentului sau pur și simplu fii acolo pentru a asculta fără judecată. Este esențial să nu forțezi deciziile și să respecți ritmul celuilalt, dar să rămâi disponibil(ă) și încurajator(are). Uneori, simplul fapt că nu se simte singur(ă) în acest proces poate fi un factor de susținere puternic.

Dacă simți că este momentul să apelați la ajutor profesionist, poți explora împreună cu partenerul tău specialiștii disponibili pe Hilio, unde găsești terapeuți și psihologi care oferă suport adaptat nevoilor fiecărei persoane.

Este chiar depresie sau altceva?

Depresia poate fi confundată cu alte tulburări afective. Iată principalele diferențe:

Doar un specialist poate face diferența exactă între aceste tulburări. Nu încerca să „pui etichete” singur(ă). Încurajează consultul profesionist pentru un diagnostic corect și un plan de tratament potrivit.

Relația cu un partener depresiv poate fi greu de dus, dar nu imposibil de susținut

A trăi alături de o persoană care suferă de depresie poate fi copleșitor, dar și o șansă profundă de a construi o relație bazată pe înțelegere autentică, empatie și sprijin real. Nu există rețete universale, dar există instrumente care pot face diferența: o comunicare empatică, limite sănătoase, validare emoțională și disponibilitatea de a cere ajutor profesionist la momentul potrivit.

Poate fi dificil să găsești singur(ă) soluțiile potrivite sau să știi de unde să începi. Dacă simți că relația ta este afectată sau că partenerul tău are nevoie de sprijin, primul pas concret este să cauți ajutor specializat. Pe Hilio poți găsi terapeuți acreditați care oferă sprijin pentru depresie, consiliere de cuplu și suport emoțional personalizat.

Un specialist te poate ajuta să înțelegi mai bine ce se întâmplă și cum să fii un sprijin fără să te pierzi pe tine.

Întrebări frecvente despre impactul depresiei asupra relațiilor

Cum pot diferenția o perioadă dificilă de o depresie reală?

Depresia nu este doar o reacție la un eveniment neplăcut, ci o stare prelungită care afectează funcționarea zilnică. Dacă simptomele durează mai mult de două săptămâni, apar în mod constant și influențează negativ viața personală, profesională sau relațională, este recomandat un consult de specialitate.

Dacă partenerul meu nu vrea să meargă la terapie, ce pot face?

Nu forța terapia. În schimb, creează un spațiu de siguranță în care partenerul să se simtă acceptat. Poți povesti despre beneficiile terapiei sau oferi exemple concrete de persoane care au găsit sprijin. Îi poți sugera platforme ca Hilio, unde poate explora opțiuni în ritmul său.

Este bine să-i spun familiei sau prietenilor apropiați despre starea partenerului?

Discutarea situației cu persoane de încredere poate fi benefică, dar este important să respecți intimitatea partenerului. Ideal ar fi să obții acordul acestuia sau să împărtășești doar aspecte generale, în scopul de a găsi sprijin, nu de a-l expune.

Poate fi depresia un motiv pentru destrămarea relației?

Depresia poate pune o presiune mare pe o relație, dar nu este, în sine, o cauză inevitabilă de despărțire. Cu sprijin adecvat, răbdare și implicare din partea ambilor parteneri, multe relații devin mai reziliente după o astfel de provocare.

Ce fac dacă eu însumi încep să mă simt epuizat emoțional?

Este un semn că ai nevoie de sprijin și pentru tine. Nu e greșit să cauți ajutor – fie prin terapie individuală, fie prin grupuri de suport sau pur și simplu vorbind cu cineva în care ai încredere. Pe Hilio poți găsi și specialiști care lucrează cu persoane aflate în rolul de „partener de sprijin”.

Surse

1. Whisman, M. A., & Sbarra, D. A. (2022). Intimate Relationships and Depression: Searching for Causation in the Sea of Association. Annual Review of Clinical Psychology, 18, 233-258.  https://www.annualreviews.org/content/journals/10.1146/annurev-clinpsy-081219-103323
2. Raby, K. L., Roisman, G. I., Fraley, R. C., & Simpson, J. A. (2019). Close relationships and depression: A developmental cascade approach. Development and Psychopathology, 31(4), 1451-1465. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6488448/
3. Joosten, D. H. J., Nelemans, S. A., Meeus, W., & Branje, S. (2022). Longitudinal Associations Between Depressive Symptoms and Quality of Romantic Relationships in Late Adolescence. Journal of Youth and Adolescence, 51(3), 509–523. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3021789/
4. Cassata, C. (2023). How Depression Affects Relationships and Tips to Help. Psych Central. https://psychcentral.com/depression/how-depression-affects-relationships
5. Roth, D. L., Fredman, L., & Haley, W. E. (2022). Partner effects on caregiver and care recipient depressed mood: Heterogeneity across health condition and relationship type. Journal of Behavioral Medicine, 45(5), 750–759. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10202032/
6. Anderson, L. A., Stockwell, I. J., & Keating, N. C. (2021). The relationship between perceived support and depression in spousal care partners: a dyadic approach. Aging & Mental Health, 25(7), 1293-1301. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8060363/