Tipuri de terapii scurte: Ce sunt, cum funcționează și ce beneficii au

Terapiile scurte sunt o formă de psihoterapie axată pe soluții concrete și rezultate rapide, obținute într-un număr limitat de ședințe. Spre deosebire de abordările tradiționale, nu se concentrează pe analiza extinsă a trecutului, ci pe identificarea și activarea resurselor tale actuale pentru a depăși un blocaj specific, fie el în viața profesională, relațională sau personală.

Ce trebuie să știi despre terapiile scurte:

• Sunt ideale pentru probleme punctuale, cum ar fi anxietatea specifică (examene, vorbit în public), fobiile, blocajele decizionale sau conflictele relaționale.
• Funcționează cel mai bine dacă ești motivat și gata să te implici activ, aplicând tehnicile discutate și între ședințe.
• Nu sunt o soluție universală; traumele complexe sau tulburările psihice severe necesită, de regulă, abordări de lungă durată.
• Scopul lor principal este să îți ofere instrumente practice pe care să le poți folosi pe cont propriu după încheierea procesului terapeutic.
• Nu ai nevoie de trimitere de la medic pentru a începe; poți contacta direct un psihoterapeut pentru a stabili o întâlnire.

Află din acest ghid complet care sunt cele mai populare tipuri de terapii scurte (CBT, terapia centrată pe soluții, ACT), cum să o alegi pe cea potrivită pentru tine și la ce rezultate concrete să te aștepți. Consultă și secțiunea de FAQ pentru a clarifica toate aspectele practice, de la durata ședințelor, până la diferența față de consiliere.

Simți că te confrunți cu un blocaj sau o provocare specifică și dorești o soluție practică, fără a te angaja într-un proces terapeutic care durează ani? Frustrarea de a analiza o problemă la nesfârșit, fără a vedea rezultate concrete, este reală. Ce-ar fi dacă ai putea obține claritate și instrumente utile pentru a face o schimbare vizibilă într-un timp scurt, concentrându-te direct pe soluție?

Acest articol este ghidul tău despre terapiile scurte, o abordare modernă a psihoterapiei, axată pe eficiență și rezultate rapide. Vei înțelege exact ce sunt, cum funcționează diferitele tipuri (de la CBT la terapia centrată pe soluții) și, cel mai important, vei afla dacă acest tip de intervenție este potrivit pentru situația ta. Descoperă cum poți debloca resurse interioare neașteptate pentru a depăși obstacole punctuale și a-ți recăpăta controlul.

Ce sunt terapiile scurte și cum funcționează

Terapiile scurte reprezintă o categorie de terapie care se concentrează pe obținerea unor rezultate rapide și eficiente într-un interval de timp limitat. Acestea se deosebesc de terapiile tradiționale, care pot dura ani de zile, prin faptul că sunt orientate spre soluții și resurse, mai degrabă decât pe analiza îndelungată a problemelor.

Psihoterapia de scurtă durată a apărut inițial în cadrul psihanalizei, evoluând ulterior în diverse forme de terapii dinamice scurte. Pentru a înțelege mai bine cum vă poate ajuta psihoterapia, rețineți că, în prezent, conceptul de terapii scurte include o varietate de abordări terapeutice moderne, precum terapia ericksoniană, terapiile cognitiv-comportamentale, terapia rațional-emotivă, terapia strategică și terapia prin intervenție paradoxală. Această diversitate permite adaptarea tratamentului la nevoile specifice ale fiecărui client, oferind flexibilitate în abordarea problemelor psihologice.

O caracteristică importantă a terapiilor scurte este concentrarea pe soluționarea problemei, spre deosebire de psihoterapia de lungă durată, care pune accent pe înțelegerea problemei prin interpretări. Astfel, demersurile terapeutice sunt mai directive, axate pe instrucțiuni și intervenții concrete care vizează schimbarea rapidă a comportamentelor și gândurilor disfuncționale.

Principalele caracteristici ale terapiilor scurte sunt definite de modul în care acestea pun accent pe resursele interioare ale fiecărui individ și pe obținerea unor rezultate rapide, cu un efort minim. Astfel:

• Fiecare persoană are resursele necesare pentru a rezolva problemele cu care se confruntă.
• Clientul definește problema în termenii săi proprii, iar această definiție este acceptată în terapie.
• Alianța terapeutică se formează rapid, pentru a facilita progresul imediat.
• Succesul este atribuit clientului, în timp ce terapeutul creează doar cadrul necesar pentru identificarea și utilizarea resurselor proprii.
• Abordarea minimizează efortul clientului, astfel încât beneficiile terapiei să fie mai mari decât „investițiile” sale.

În psihoterapia de scurtă durată, relația terapeutică este colaborativă, orice comportament neașteptat din partea clientului fiind interpretat ca o dorință de colaborare, nu ca rezistență. Un principiu fundamental este formulat de S. de Shazer: “Nu există eșec, există feedback”.

Această perspectivă se bazează pe încrederea în resursele clientului și în dorința sa de vindecare, considerând că cel mai mare expert într-o problemă este chiar persoana care o experimentează.

Tipuri de terapii scurte populare

Terapiile scurte se bazează pe tehnici concentrate, orientate spre soluții și rezultate vizibile într-un timp mai redus decât metodele tradiționale. Iată câteva dintre cele mai populare abordări:

Terapia centrată pe soluții (Solution-Focused Brief Therapy – SFBT)

• Se concentrează pe identificarea resurselor și soluțiilor, mai degrabă decât pe analizarea detaliată a problemei.
• Terapeutul ajută clientul să vizualizeze schimbările dorite și pașii concreți care pot fi făcuți pentru a le atinge.
• Este potrivită pentru provocări punctuale, cum ar fi stresul, dificultățile de comunicare sau luarea unor decizii.

Terapia cognitiv-comportamentală scurtă (CBT scurtă)

• O variantă condensată a terapiei CBT, axată pe relația dintre gânduri, emoții și comportamente.
• Scopul este identificarea rapidă a tiparelor de gândire disfuncționale și înlocuirea lor cu unele mai sănătoase.
• Este frecvent utilizată pentru anxietate, depresie ușoară sau gestionarea emoțiilor.

Terapia narativă scurtă

• Ajută clientul să își „rescrie povestea” personală, separând persoana de problemă.
• Se explorează narațiunile alternative care pot sprijini schimbarea și creșterea încrederii.
• Este utilă în lucrul cu persoane care se confruntă cu rușine, vinovăție sau traume.

Terapia strategică scurtă

• Se bazează pe identificarea și modificarea rapidă a comportamentelor care mențin problema.
• Terapeutul folosește intervenții specifice și uneori paradoxale pentru a facilita schimbarea.
• Este adesea folosită pentru fobii, anxietate sau dificultăți relaționale.

Terapia prin acceptare și angajament (ACT scurtă)

• Încurajează acceptarea emoțiilor dificile și concentrarea pe valorile personale.
• Chiar și în format scurt, ajută la creșterea flexibilității psihologice și la luarea deciziilor în acord cu propriile valori.
• Este utilă pentru reducerea stresului și creșterea rezilienței.

Aceste metode au în comun orientarea spre soluții, durata limitată și implicarea activă a clientului în procesul de schimbare. Alegerea tipului potrivit depinde de natura problemei, de obiectivele persoanei și de preferințele terapeutului.

Beneficiile terapiilor scurte

Terapiile scurte oferă multiple avantaje față de abordările tradiționale, mai ales pentru cei care își doresc schimbări vizibile într-un timp mai redus. Acestea sunt gândite pentru a produce rezultate concrete într-un număr limitat de ședințe, fără a sacrifica profunzimea procesului. Printre cele mai importante beneficii se numără:

• Eficiență în timp – ședințele sunt mai puține, structurate și orientate pe obiective clare, astfel încât progresul se observă rapid, uneori chiar din primele întâlniri. Eficiența în timp devine, astfel, un avantaj decisiv pentru persoanele cu un program încărcat sau pentru cele care traversează o situație urgentă.
• Orientare spre soluții – accentul este pus pe ce funcționează și pe ce poate fi schimbat în prezent și viitor, nu pe analiza excesivă a trecutului. Această abordare reduce riscul de a rămâne blocat în introspecție inutilă și stimulează motivația pentru acțiune.
• Reducerea costurilor – deoarece implică mai puține ședințe, terapiile scurte au un impact financiar mai mic, fiind o opțiune mai accesibilă pentru cei care au nevoie de sprijin psihologic dar au resurse limitate.
• Flexibilitate în aplicare – pot fi folosite în sesiuni individuale, dar și în cuplu, familie sau grupuri. Astfel, pot răspunde mai bine diferitelor nevoi, de la probleme personale la dinamici relaționale.
• Creșterea autonomiei – clientul este încurajat să descopere și să folosească propriile resurse, ceea ce îi dezvoltă încrederea în capacitatea de a gestiona provocările viitoare. Această abordare consolidează sentimentul de autoeficacitate pe termen lung.
• Potrivite pentru probleme specifice – sunt ideale pentru situații bine delimitate, cum ar fi gestionarea stresului, reducerea anxietății punctuale, rezolvarea conflictelor relaționale sau luarea unor decizii importante. În astfel de cazuri, nu este nevoie de un proces terapeutic extins.

Pe lângă aceste beneficii, terapiile scurte au și avantajul de a fi mai ușor de integrat în viața de zi cu zi, fără a necesita angajamente pe termen lung. Pentru mulți oameni, acest format mai pragmatic și mai concentrat se dovedește suficient pentru a obține claritate, echilibru și soluții eficiente.

Când sunt potrivite terapiile scurte (și când nu)

Nu orice situație poate fi abordată eficient printr-o terapie scurtă. Acest tip de intervenție funcționează cel mai bine atunci când problema este clar delimitată și există dorință reală de schimbare.

Când sunt potrivite terapiile scurte:

• Problema este clar definită și punctuală
  De exemplu: stresul cauzat de o perioadă aglomerată la muncă, fobiile (frica de avion, de insecte), dificultăți de comunicare într-o relație sau decizii importante care trebuie luate într-un timp scurt. În aceste cazuri, nu este nevoie de o analiză profundă a istoriei personale, ci de găsirea rapidă a unor soluții practice.
• Clientul este motivat și deschis să lucreze activ la schimbare
  Terapiile scurte implică exerciții, introspecție și aplicarea tehnicilor discutate între ședințe. Sunt potrivite pentru persoanele care vor să se implice activ, nu doar să „vorbească” despre problemă.
• Este nevoie de o intervenție rapidă
  În perioade de criză, cum ar fi conflicte acute în familie, o despărțire recentă, un eveniment stresant neașteptat sau o decizie profesională urgentă, terapiile scurte pot oferi suport imediat și claritate pentru pașii următori.
• Se dorește dezvoltarea unor abilități specifice
  De exemplu, gestionarea anxietății înaintea unui examen, creșterea încrederii în sine pentru o prezentare publică sau îmbunătățirea abilităților de comunicare.

Când NU sunt recomandate terapiile scurte:

• Există tulburări psihice severe
  În cazul schizofreniei, al tulburării bipolare în faze necontrolate sau al depresiei majore persistente, este necesar un plan terapeutic complex, uneori combinat cu medicație și intervenții de lungă durată.
• Traumele sunt complexe și vechi
  Traumatismele profunde (ex. abuzuri repetate în copilărie, traume complexe de atașament) necesită timp pentru procesare, siguranță emoțională și o relație terapeutică stabilă pe termen lung.
• Persoana nu este pregătită să se implice activ în terapie
  Dacă există rezistență puternică, lipsă de motivație sau așteptarea ca terapeutul „să facă toată munca”, rezultatele vor fi limitate. Terapiile scurte se bazează pe colaborare și pe implicarea activă a clientului.
• Problema este difuză sau greu de definit
  Atunci când persoana nu știe exact ce o deranjează sau are un sentiment general de „nemulțumire față de viață”, poate fi nevoie de mai mult timp pentru explorare și clarificare, lucru care nu se potrivește formatului scurt.

În concluzie, terapiile scurte sunt ca un „boost” de claritate și soluții atunci când problema este punctuală și persoana este gata să lucreze. Însă pentru situațiile complexe și profunde, este nevoie de o abordare terapeutică mai amplă.

Cum alegi terapia scurtă potrivită pentru tine

Alegerea unei terapii scurte depinde de mai mulți factori, care țin atât de natura problemei, cât și de modul în care preferi să lucrezi cu tine.

Ce să iei în considerare:

• Tipul problemei pe care vrei să o abordezi
  • CBT (terapia cognitiv-comportamentală) este ideală pentru anxietate, atacuri de panică, fobii, perfecționism sau gânduri negative recurente. Se bazează pe identificarea și schimbarea tiparelor de gândire.
  • SFBT (terapia centrată pe soluții) este potrivită când ai nevoie de claritate în obiective, ieșirea dintr-un blocaj decizional sau vrei să găsești rapid resurse practice pentru a depăși o situație dificilă.
  • ACT (terapia prin acceptare și angajament) ajută în gestionarea stresului, a anxietății legate de schimbări majore și în creșterea flexibilității mentale.
  • Alte forme, precum terapia narativă sau terapia scurtă strategică, pot fi utile pentru conflicte relaționale sau schimbarea unor comportamente specifice.
• Obiectivele tale personale
  • Vrei doar reducerea unui simptom (ex. să dormi mai bine, să scapi de frica de a vorbi în public)? Atunci o intervenție foarte scurtă poate fi suficientă.
  • Sau vrei schimbări mai profunde în modul în care te raportezi la tine și la ceilalți? În acest caz, poate fi nevoie de câteva ședințe în plus sau de combinarea mai multor tehnici.
• Compatibilitatea cu terapeutul
  Relația de încredere este esențială chiar și în terapia scurtă. Este important să te simți ascultat și înțeles. Un terapeut bun îți explică clar metoda folosită, planul de lucru și te ajută să simți că lucrezi împreună cu el, nu doar că primești sfaturi.
• Numărul de ședințe disponibile și resursele tale
  Uneori, 3-5 ședințe sunt suficiente pentru a vedea rezultate vizibile. Alteori, mai ales dacă problema are mai multe fațete, pot fi necesare 8-10 ședințe. Este important să discuți de la început așteptările și bugetul disponibil, ca să știi la ce să te aștepți.

Tip util: La prima ședință, întreabă terapeutul:

• „Cât ar putea dura procesul în cazul meu?”
• „Ce tehnici folosiți și cum mă vor ajuta concret?”
• „Ce rezultate pot aștepta între ședințe și cum îmi pot da seama că fac progrese?”

Aceste întrebări îți dau claritate și te ajută să înțelegi dacă metoda respectivă ți se potrivește.

O nouă perspectivă asupra schimbării

Așadar, terapiile scurte nu sunt o versiune prescurtată a terapiei tradiționale, ci o filosofie diferită, axată pe capacitatea dumneavoastră de a genera schimbare. Ele oferă un set de instrumente strategice pentru a rezolva probleme clare, transformându-vă din simplu spectator al problemei în arhitectul soluției. Abordarea lor pragmatică vă învață că, uneori, pentru a merge înainte, nu aveți nevoie de o hartă a trecutului, ci de o busolă pentru viitor.

Ești gata să faci primul pas?

Dacă simți că o abordare scurtă și orientată spre soluții este potrivită pentru tine, pasul următor este să găsești terapeutul compatibil. Specialiștii de pe platforma Hilio sunt pregătiți să te ghideze în acest proces.

Găsește specialistul Hilio care te poate ajuta și alege persoana care te poate sprijini în călătoria ta spre claritate și echilibru.

Întrebări frecvente despre terapiile scurte

1. Câte ședințe sunt necesare, în general?

De obicei, o terapie scurtă durează între 5 și 12 ședințe. Numărul exact se stabilește împreună cu terapeutul în funcție de obiectivul tău și de complexitatea problemei. Flexibilitatea este esențială, iar planul se poate ajusta pe parcurs.

2. Cât durează o ședință de terapie scurtă?

O ședință standard de terapie, indiferent dacă este scurtă sau de lungă durată, are de regulă 50 de minute.

3. Am nevoie de o trimitere de la medicul de familie pentru a începe?

Nu, nu ai nevoie de trimitere de la medic. Poți contacta direct un psihoterapeut pentru a programa o primă ședință de evaluare și a discuta dacă o abordare scurtă este potrivită pentru tine.

4. Ce se întâmplă concret în prima ședință?

Prima ședință este dedicată cunoașterii reciproce. Vei discuta cu terapeutul despre problema care te aduce în terapie, vei stabili un obiectiv clar și măsurabil și veți contura împreună un plan de acțiune. Este momentul în care pui întrebări și vezi dacă te simți compatibil cu stilul de lucru al terapeutului.

5. Voi primi „teme pentru acasă”?

Da, este foarte probabil. Terapiile scurte sunt active și orientate spre acțiune. Aceste „teme” nu sunt teste, ci exerciții practice (precum monitorizarea gândurilor, aplicarea unei tehnici de relaxare sau încercarea unui nou mod de a comunica) care te ajută să aplici în viața de zi cu zi ceea ce discuți în cabinet.

6. Pot urma o terapie scurtă online?

Absolut. Majoritatea terapeuților oferă și ședințe online. Acest format este la fel de eficient și îți oferă un plus de flexibilitate, permițându-ți să participi la ședințe din confortul casei tale.

7. Terapia scurtă este același lucru cu consilierea psihologică?

Deși se suprapun, există o diferență de nuanță. Consilierea este adesea axată pe ghidaj pentru a depăși o perioadă dificilă sau o criză specifică (ex: doliu, divorț). Terapia scurtă, în special cea cognitiv-comportamentală, se concentrează frecvent pe identificarea și modificarea unor tipare de gândire sau comportament disfuncționale care stau la baza unei probleme.

8. Ce fac dacă, la finalul ședințelor, simt că am nevoie de mai mult ajutor?

Acesta este un rezultat perfect valid. Un terapeut bun va discuta cu tine despre progresul făcut și despre pașii următori. Dacă simțiți amândoi că problemele sunt mai profunde, se poate decide de comun acord prelungirea terapiei sau tranziția către o formă de psihoterapie de lungă durată.

Surse

1. Nieuwsma, J. A., Trivedi, R. B., McDuffie, J., Kronish, I., Benjamin, D., & Williams Jr, J. W. (2012). Brief psychotherapy for depression: A systematic review and meta-analysis. International Journal of Psychiatry in Medicine, 43(2), 129-151. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3668561/
2. Cuijpers, P., Karyotaki, E., de Wit, L., & Ebert, D. D. (2020). The effects of fifteen evidence-supported therapies for adult depression: A meta-analytic review. Psychotherapy Research, 30(3), 279-293. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0165032723006389
3. Vermeulen-Oskam, E., Franklin, C., Van’t Hof, L. P., Stams, G. J., van Vugt, E. S., Assink, M., … & Zhang, A. (2024). The current evidence of solution-focused brief therapy: A meta-analysis of psychosocial outcomes and moderating factors. Clinical Psychology Review, 114, 102512. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0272735824001338
4. Nieuwsma, J. A., Trivedi, R. B., McDuffie, J., Kronish, I., Benjamin, D., & Williams Jr, J. W. (2012). Brief psychotherapy for depression: A systematic review and meta-analysis. International Journal of Psychiatry in Medicine, 43(2), 129-151. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3668561/
5. Lozano, A., Valero, S., Ortega, L., Valor, M. S., Cantillo, M., Lázaro, L., … & Ribas, M. (2023). Efficacy of short-term psychodynamic psychotherapy (STPP) in depressive disorders: A systematic review and meta-analysis. Journal of Affective Disorders, 322, 204-216. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S016503272201521X
6. Zhang, Y., Jiang, H., Zhang, L., Luo, Y., Li, Y., & Shu, W. (2024). Effectiveness of narrative therapy for depressive symptoms in adults with somatic disorders: A systematic review and meta-analysis. Neurología Española, 39(6), 851-863. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11609228/