Stresul este cel mai dăunător efect al vieții moderne, cu efecte negative asupra motivației, sănătății fizice și eficienței în sarcinile de zi cu zi, iar stresul la locul de muncă are și el rolul său în aplicarea acestor efecte. Bogdan Pîrtoacă, psihoterapeut și specialist Hilio, te ajută să înțelegi ce poți face, în calitate de angajat, pentru a fi mai puțin stresat, dar și care sunt modalitățile cele mai eficiente prin care managementul poate reduce sursele și nivelurile de stres de la locul de muncă.
Cauzele și efectele stresului sunt vizibile atât acasă cât și la serviciu, însă un studiu al American Institute of Stress arată că, în aproape jumătate din situații, stresul este cauzat de volumul ridicat de muncă. Așadar, angajatorii intră într-un cerc vicios, stresul reducând capacitatea de muncă a unui angajat.
Managementul stresului a devenit, astfel, o sarcina crucială pentru orice angajat, dar și pentru orice angajator, linia dintre presiunea pusă pe angajat cu scopul de a-l motiva și povara pusă pe umerii acestuia ce duce la stres fiind foarte subțire. Este foarte important, prin urmare, ca orice manager să recunoască angajații stresați și să ia măsuri pentru a remedia problema. Le explicăm, pe rând, mai jos.
Cum îți dai seama că ești stresat?
Putem identifica reacțiile la stres, urmărind reacțiile fiziologice, cognitive și emoționale.
Care sunt cauzele apariției stresului la locul de muncă?
Cei mai comuni factori care pot genera situații stresante la locul de muncă sunt:
- Salariile mici, inadecvate;
- Creșterea sarcinilor de lucru, respectiv sarcinile în exces;
- Oportunitățile scăzute de avansare și dezvoltare profesională;
- Lipsa de sprijin și comunicarea ineficientă;
- Controlul scăzut legat de deciziile luate la locul de muncă;
- Solicitările și așteptările neclare sau contradictorii venite din partea managerului
- Managementul deficitar
Nu în ultimul rând, putem adăuga hărțuirea psihologică și sexuală la locul de muncă.
Hărțuirea psihologică se referă la comportamente care au ca scop intimidarea, umilirea sau crearea unui mediu de lucru ostil pentru o persoană. Aceste comportamente pot include insulte, critici constante, izolare socială sau sabotare profesională sau alte acțiuni ce sabotează starea profesională și performanța la locul de muncă a victimei.
Hărțuirea sexuală poate fi definită ca fiind orice comportament sexual nedorit, nepotrivit sau ofensator, care afectează negativ mediul de lucru sau condițiile de muncă ale unei persoane. Aceste comportamente pot include avansuri sexuale, comentarii sau glume de natură sexuală, atingeri neadecvate, solicitarea unor favoruri sexuale în schimbul avantajelor la locul de muncă, sau alte forme de comportament sexual inacceptat.
Victimele hărțuirii psihologice sau sexuale la locul de muncă pot suferi consecințe grave asupra sănătății emoționale, mintale și fizice. Printre acestea se includ creșterea nivelului de stres și al anxietății, depresia, scăderea încrederii în sine, probleme legate de somn, traume psihologice durabile.
Este responsabilitatea angajatorilor să ofere un mediu de lucru sigur, să prevină și să gestioneze cazurile de hărțuire psihologică și sexuală. Organizația trebuie să aibă și să pună în aplicare politici clare împotriva hărțuirii, să ofere instruire angajaților în legătură cu acest subiect și să ofere sprijin și resurse victimelor.
Hărțuirea psihologică și sexuală la locul de muncă este ilegală în multe țări și poate fi supusă acțiunilor legale. Victimele pot raporta comportamentele hărțuitoare la departamentul de resurse umane sau către autoritățile competente care pot lua măsurile legale împotriva hărțuitorilor.
Ce faci, în calitate de angajat, pentru a gestiona cu succes stresul?
Recomandările generale referitoare la gestionarea eficientă a stresului la locul de muncă propun:
- identificarea și monitorizarea factorilor de stres. Identificarea și notarea situațiilor care generează cel mai mult stres, dar și conștientizarea modului în care reacționezi la aceste situații, te poate ajuta să identifici tiparele tale de reacție la factorii de stres. Conștientizarea propriilor reacții presupune identificarea emoțiilor pe care le ai față de anticiparea situației, cum sunt: anxietate, iritabilitate, frustrare, deznădejde, dar și identificarea reacțiilor emoționale, cognitive, fiziologice și comportamentale imediate, apărute în timp ce lucrurile, evenimentul se întâmplă;
- anticiparea perioadelor stresante poate fi de folos pentru că te poate ajuta să construiești un plan de acțiune necesar pentru a face față mai bine situației;
- dezvoltarea unor abilități și comportamente necesare în managementul stresului (comunicarea asertivă, învățarea unor tehnici de gestionare a conflictelor și de rezolvare de probleme și pentru luarea deciziilor, metode pentru gestionarea eficientă a timpului și învățarea unor tehnici de relaxare);
- îmbunătățirea suportului social;
- dezvoltarea unui stil de viață sănătos;
- acceptarea necondiționată și creșterea încrederii în propria persoană.
Câteva modalități de relaxare la locul de muncă
Există metode cu ajutorul cărora te poți relaxa și la locul de muncă pe care ți le recomand, după cum urmează:
- Creează-ți un ritual ce precede începerea zilei de muncă
Din cauza traficului sau a altor responsabilități familiale, mulți oameni ajung deja stresați la locul de muncă. Acest lucru îi face să fie mai reactivi la solicitările care apar pe parcursul zilei de lucru.
- Clarifică-ți așteptările pe care le ai pentru ziua de lucru
Este binecunoscut faptul că cerințele neclare față de saricinile de lucru epuizează angajații.
- Evită persoanele conflictuale sau învață să gestionezi conflictele
Conflictele interpersonale afectează performanța la locul de muncă, starea emoțională și fizică. În măsura posibilităților, încearcă să eviți persoanele conflictuale. Dacă acest lucru nu este posibil, învață tehnici de gestionare a conflictelor.
- Planifică activitățile
Planificarea activităților poate reduce stresul și îți poate crește eficiența.
- Creează un mediu de lucru confortabil
- Încearcă să eviți să faci mai multe activități în același timp
- Dacă programul permite, sunt recomandate câteva pauze de exerciții fizice pe parcursul zilei de lucru
- Învață o tehnică de relaxare sau meditează
Câteva minute de practică te vor ajuta să treci mai ușor peste solicitările zilei.
Ce se întâmplă dacă iei cu tine acasă stresul de la birou?
De cele mai multe ori, stresul generat la locul de muncă îți poate consuma mare parte din timpul și energia disponibile, lăsându-ți mai puțin timp și resurse pentru a petrece cu cei dragi. Dacă stăm să analizăm, putem constata cu ușurință că poate fi dificil să fii prezent și implicat în relații atunci când ești epuizat fizic și mental. Acest lucru conduce, inevitabil, la izolare socială, persoanele care se simt copleșite pot să se retragă și își vor reduce interacțiunile, inclusiv cu prietenii apropiați și familia. Tot retragerea apărută ca urmare a stresului, poate determina un nivel mai scăzut de comunicare cu ceilalți.
De asemenea, stresul poate conduce către un nivel ridicat de iritabilitate și poate cauza conflicte și tensiuni cu cei din jur.
În general, stresul de la locul de muncă poate exercita presiuni asupra relațiilor personale și poate necesita eforturi suplimentare pentru menținerea legăturilor sănătoase cu cei dragi. De aceea este foarte important să creezi un echilibru între viața personală și viața profesională și să cauți sprijin și consiliere de specialitate atunci când stresul începe să-ți afecteze relațiile.
Câteva modalități de relaxare după serviciu
Pentru o bună sănătate mintală, este indicat să te relaxezi și după ce termini programul de lucru. Îți recomand următoarele tehnici.
- Exercițiul fizic – mișcarea sau antrenamentul fizic eliberează endorfine, îmbunătățește starea emoțională, reglează tensiunea și reduce nivelul de stres. Antrenamentele recomandate sunt: exercițiile cardiovasculare, antrenamentul de forță, exercițiile de flexibilitate cum sunt yoga sau pilates. Sunt cercetări care arată că stretching-ul poate reduce nivelul de anxietate și depresie.
- Comunicarea – vorbește cu prietenii și familia. Socializarea și petrecerea timpului cu cei dragi petru sprijin emoțional ajută la distragerea atenției de la problemele curente, te ajută să te conectezi cu ceilalți, să procesezi emoțiile și să obții noi perspective.
- Jurnaling–ul – ținerea unui jurnal este un instrumente foarte bun, care ne ajută să ne adaptăm sănătos la situațiile stresante, care promovează sănătatea mintală și ameliorează stresul și anxietatea. Când scrii într-un jurnal, poți procesa emoțiile, poți renunța la negativitate și poți vedea noi perspective, Jurnaling-ul ca o practică obișnuită poate fi o modalitate eficientă de a te relaxa după o zi stresantă la serviciu.
- Meditația – dacă vrei să scapi de stres după muncă și nu ești dispus să faci mult efort, meditația este ceea ce-ți trebuie. Meditația te ajută să devii mai conștient de momentul prezent, să-ți crești puterea de concentrare, să-ți relaxezi mintea și să-ți detensionezi corpul.
- Somnul – dormi suficient. Odihna adecvată este esențială pentru menținerea sănătății mintale și recuperare în urma stresului de la muncă. Cercetările sugerează că 60-90 de minute suplimentare de somn pe noapte ar putea duce la a fi mai fericit și mai sănătos.
Care sunt efectele stresului individual asupra companiei?
Stresul angajaților sau chiar burnout-ul determină o serie de costuri ce vor fi suportate de organizație:
- scăderea performanței și a productivității;
- scăderea nivelului de implicare al angajaților față de muncă;
- creșterea fluctuației angajaților;
- creșterea frecvenței accidentelor de muncă datorate erorilor umane;
- scăderea satisfacției clienților;
- scăderea imaginii și reputației publice a companiei;
- crește posibilitatea apariției conflictelor sau a litigiilor.
Cum recunoaștem angajații stresați?
Stresul se manifestă diferit de la persoană la persoană, însă există niște simptome clare și comune ce pot fi identificate:
- Oboseală constantă – Cu toții avem zile în care nivelul de energie este sub nivelul optim, din diverse motive. Însă atunci când un angajat este constant obosit și acest fapt se reflectă în productivitate prin diminuarea capacității de concentrare a atenției, prin observarea unor tendințe de negativism sau de îngrijorare, un semnal de alarmă trebuie tras.
- O exprimare mai vizibilă a emoțiilor – Unii oameni sunt mai natural înclinați spre a-și arată public emoțiile. Dacă un angajat ce obișnuia să nu își exprime până în acel moment emoțiile, începe să își exteriorizeze sentimentele de tristețe, iritare sau de furie, ar putea fi un semn că se lupta cu povara stresului.
- Schimbări în comportament și aspect – La nivel comportamental, chiar și schimbări subtile cum ar fi fumatul excesiv și pauzele mai dese sau mai rare pot fi semnale ale pauzele mai dese sau mai rare pot fi semnale ale stresului. De asemenea, persoanele stresate tind să nu acorde mare importantă felului în care arată, rezultatul fiind un aspect neîngrijit.
Cum îți poți ajuta echipa, în calitate de manager
Conform unor standarde de management elaborate în Marea Britanie, managerii ar trebui să țină cont de următoarele aspecte, care sunt considerate principalele surse de stres la locul de muncă:
- Solicitarea – aici sunt incluse aspecte cum sunt supraîncărcarea muncii, mediul în care angajatul își desfășoară activitatea și procedurile de lucru;
- Controlul – se referă la măsura în care angajatul consideră că are ceva de spus în legătură cu modul în care își desfășoară activitatea;
- Sprijinul – include încurajările, recompensele și sprijinul pe care organizația, conducerea și colegii îl oferă angajatului;
- Relațiile – încurajarea și promovarea unui stil de lucru pozitiv, menit să descurajeze conflicte potențiale;
- Rolul – se referă la măsura în care angajatul își cunoaște și înțelege rolul pe care îl are felul în care organizația se preocupă de evitarea apariției conflictelor de rol;
- Schimbarea – are în vedere cum sunt abordate și comunicate în cadrul organizației schimbările, mici sau mari.
Cum poate ajuta angajatorul?
Eliminarea completă a stresului este o utopie în lumea modernă, unde peste 80% din angajați suferă mai mult sau mai puțin de stres. O țintă mai realistă este că angajatorul să își învețe angajații să managerieze stresul în așa fel încât acesta să nu afecteze eficiența profesională și satisfacția personală.
Un prim pas ar fi eficientizarea felului în care lucrează compania sau departamentul. Setarea de obiective clare pentru fiecare angajat are darul de a reduce anxietatea creată de situațiile în care acesta nu știe exact ce are de făcut. Astfel, angajatul se poate concentra pe o sarcina concreta, fiind mai eficient și mai determinat pentru a o duce la bun sfârșit.
Un alt pas important este încurajarea angajaților să facă activități benefice pentru mintea și trupul lor. Exercițiile de mindfulness sau meditație ajută la liniștea mentală, în timp ce exercițiile fizice oferă practicanților forța și energia necesare pentru a aborda pozitiv problemele apărute.
De asemenea, o măsură ce pare intuitivă, dar nu este practicată de toți managerii, este recunoașterea meritelor fiecărui angajat. Deseori stresul e cauzat și de senzația de inutilitate, așadar un angajator ce își ține angajații motivați prin reafirmarea meritelor la finalizarea cu succes a sarcinii de lucru, va avea parte de angajați mai fericiți și mai motivați.
Surse:
https://www.apa.org/topics/healthy-workplaces/work-stress
https://www.apa.org/topics/healthy-workplaces/workplace-stress
https://www.verywellmind.com/how-to-deal-with-stress-at-work-3145273
https://www.linkedin.com/pulse/psychological-implications-sexual-harassment-a-nevagi/
https://www.stress.org/workplace-stress/
http://info.totalwellnesshealth.com/blog/are-your-employees-stressed-out
https://inside.6q.io/reduce-stress-in-the-workplace/
Cognitrom S.R.L., Armonizarea carierei cu viața de familie – booklet, 2012, Cluj-Napoca.
Cognitrom S.R.L., Managementul stresului – booklet, 2012, Cluj-Napoca.
Martin M. Bamber, 2011, Overcoming Your Workplace Stress – A CBT base self-help guide, East Sussex, Routledge
