Te-ai întrebat vreodată ce sunt, de fapt, coșmarurile, care sunt cauzele pentru care apar, ce factori de risc le determină apariția, dar și care sunt metodele la care poți apela atunci când ai coșmaruri recurente?
Daisy-Monalisa Iordan, psihoterapeut și specialist Hilio, îți explică, pe larg, tot ce trebuie să știi despre coșmaruri și răspunde tuturor întrebărilor de mai sus.
All the things one has forgotten scream for help in dreams. – Elias Canetti
Toate lucrurile uitate de om, țipă după ajutor în vis
Coșmarurile sunt o experiență comună pentru mulți oameni, iar perspectivele psihoterapeutice oferă o cale fascinantă pentru a înțelege și aborda aceste vise intense și tulburătoare. În acest articol, vom explora coșmarurile dintr-o perspectivă psihologică, luând în considerare contribuțiile unor surse bibliografice relevante. Vom analiza modul în care terapeuții abordează coșmarurile, de ce acestea apar și ce semnificații pot avea.
Un punct de plecare esențial pentru înțelegerea coșmarurilor din perspectiva psihoterapeutică este lucrarea lui Sigmund Freud, “Sensul viselor” scrisă în 1899. Cartea reprezintă o contribuție majoră la psihanaliză și a fost una dintre primele lucrări în care Freud și-a prezentat teoria psihanalitică. Autorul considera visul, inclusiv coșmarurile, ca fiind o cale de acces la straturile adânci ale inconștientului. Ele oferă acces la straturile profunde ale psihicului uman, care nu sunt accesibile în mod conștient. În viziunea lui, coșmarurile pot fi interpretate pentru a dezvălui conflicte nerezolvate sau dorințe ascunse, oferind astfel oportunități de autocunoaștere și de vindecare.
Studiul viselor și al coșmarurilor la Freud, Barrett și Hartmann
Freud distinge între “conținutul manifest” al visului (ceea ce percepe cineva în mod conștient în timpul visului) și “conținutul latent” (sensul ascuns sau dorințele inconștiente care stau în spatele manifestărilor visului). De altfel, multe elemente ale viselor sunt simboluri care trebuie interpretate pentru a înțelege semnificația lor adevărată, iar asta implică înțelegerea simbolurilor, asociațiilor personale și contextului vieții individuale.
Ani mai târziu, un alt psiholog, Deirdre Barrett reunește studiul viselor cu psihologia traumei în cartea sa “Trauma and Dreams”, unde examinează legătura dintre traumele trecute și coșmarurile apărute ulterior. Ea susține că aceste coșmaruri pot fi o modalitate prin care mintea încearcă să proceseze și să integreze evenimentele traumatice. Terapeuții pot utiliza această perspectivă pentru a ghida pacienții în confruntarea cu experiențele dificile și pentru a încuraja vindecarea.
Ernest Hartmann, un medic psihiatru și profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicină a Universității Tufts, este cunoscut în special pentru cercetările sale asupra viselor și pentru contribuțiile sale la înțelegerea rolului somnului și al viselor în sănătatea mintală. Acesta a explorat în cartea sa studiul viselor și coșmarurilor, explorează în cartea sa “Funcțiile somnului”, conceptul de “sensibilitate la coșmaruri”. El sugerează că anumite trăsături de personalitate și sensibilități pot influența frecvența și intensitatea coșmarurilor. Abordarea terapeutică poate implica înțelegerea acestor sensibilități și dezvoltarea strategiilor pentru gestionarea coșmarurilor.
Ce sunt coșmarurile?
Coșmarurile reprezintă vise intense și perturbatoare care aduc cu sine o puternică senzație de frică, anxietate sau dezgust. Acestea pot determina trezirea bruscă din somn și, de multe ori, lasă o impresie durabilă asupra individului. Se poate întâmpla ca totul să pară atât de real încât persoana să simtă inclusiv creșterea pulsului și o senzație asemănătoare cu atacul de panică.
De ce avem coșmaruri?
Mecanismul exact al apariției coșmarurilor nu este pe deplin înțeles, dar cercetările sugerează că acestea pot fi legate de stres, anxietate, traume trecute sau evenimente negative recente. Coșmarurile pot, de asemenea, să aibă baze genetice și să fie influențate de factori neurochimici.
Simptome
Simptomele asociate cu coșmarurile includ:
- trezire bruscă din somn
- respirație accelerată
- puls crescut
- dificultăți în reluarea somnului după un coșmar
Factori de risc
Factorii de risc pentru apariția coșmarurilor includ:
- nivelul crescut de stres
- tulburările de somn
- istoricul familial de coșmaruri
- experiențele traumatice
De ce apar coșmaruri repetate (De ce visez urât în fiecare noapte?)
Coșmarurile repetate pot indica probleme psihologice sau emoționale subconștiente, cum ar fi stresul cronic, tulburările de anxietate sau post-traumatice. Atunci când acestea influențează negativ starea de bine generală a unui individ recomandarea este să consulte un specialist care poate ajuta la identificarea și gestionarea acestor probleme.
Coșmaruri vs. teroare nocturnă
Deși ambele implică vise intense și emoții puternice, coșmarurile apar în timpul fazei de somn REM, în timp ce teroarea nocturnă are loc în timpul fazei de somn non-REM. Teroarea nocturnă este adesea asociată cu confuzie și lipsa amintirii ulterioare a evenimentului.
O altă diferență între coșmar și teroare nocturnă este aceea că dintr-un coșmar te poți trezi și îți poți aminti ce ai visat, pe când în timpul unei terori nocturne poți să te miști și să vorbești, însă nu îți vei aminti ce s-a întâmplat, în momentul în care te trezești.
De asemenea, teroare nocturnă este mai frecventă la copiii cu vârste cuprinse între 3 și 8 ani, pe când coșmarul poate afecta, în aceeași măsură, copiii și adulții.
În cazul în care ești martorul unei terori nocturne, e bine să știi că există câteva acțiuni pe care le poți face pentru a ajuta persoana respectivă să depășească acest episod.
Ce ar trebui să faci dacă ești martorul unei terori nocturne:
- păstrează-ți calmul – este foarte important
- așteaptă ca persoana respectivă să se liniștească
- nu încerca să trezești persoana deoarece s-ar putea să nu te recunoască și să se sperie și mai tare
- nu încerca să vorbești cu persoana respectivă sau să o împiedici să se deplaseze, excepție făcând situațiile în care observi că există riscul ca aceasta să își facă rău
- monitorizează teroarea nocturnă și dacă observi că apare în fiecare noapte la aceeași oră, încearcă să trezești persoana care e pe cale de a trece printr-o nouă teroare nocturnă cu 15 minute înainte de ora obișnuită la care se manifestă – acest lucru poate preveni apariția unui nou episod
Complicații ale coșmarurilor și efecte asupra organismului
Coșmarurile frecvente pot contribui la o calitate redusă a somnului, afectând starea de bine generală și performanța zilnică. În cazuri severe, pot contribui la tulburări de somn cronice, care necesită investigarea amănunțită a fenomenului.
E important să știi că în cazul în care suferi de anxietate sau de depresie, poți fi mult mai afectat de un coșmar și efectele negative ale acestuia vor fi mult mai puternic experimentate de către tine.
Chiar dacă legăturile exacte încă nu au fost înțelese, coșmarurile au fost asociate, în unele cazuri, și cu sinuciderea. Astfel, dacă ai coșmaruri în mod regulat, nu ezita să consulți un medic sau un psihoterapeut.
Privarea de somn care poate fi cauzată de coșmaruri poate să declanșeze și o serie de afecțiuni fizice, cum ar fi obezitatea și bolile cardiovasculare.
Diagnostic
Diagnosticul coșmarurilor se bazează pe istoricul medical, simptomele raportate și eventualele evaluări ale somnului. Un specialist în sănătate mintală sau un medic somnolog pot fi implicați în procesul de diagnostic.
Teste pe care medicul să le efectueze pentru a diagnostica un coșmar nu există, însă evaluarea include o serie de alte proceduri, pe care le voi descrie în rândurile care urmează.
Examinarea fizică – medicul tău de familie poate face o examinare fizică pentru a determina cauzele care ar putea contribui la apariția unui coșmar. După ce acestea sunt excluse, se iau în considerare cauzele psiho-emoționale. În cazul în care coșmarurile recurente sunt declanșate o tulburarea de anxietate, medicul îți poate recomanda să consulți un profesionist în domeniul sănătății mintale.
Anamneza – medicul te va ruga să vorbești despre experiențele tale anterioare, despre istoricul familial în ceea ce privește problemele legate de somn. De asemenea, vei fi întrebat care este rutina ta de somn. Te sfătuim să mergi alături pe partenerul sau de partenera ta pentru că este util să fie și acesta sau aceasta consultat/ă în ceea ce privește comportamentele tale în somn.
Polisomnografia – în cazul în care ai probleme grave de somn și calitatea vieții îți este afectată, medicul somnolog îți poate recomanda polisomnografia, investigație medicală complexă, fiind considerată standardul de aur în ceea ce privește diagnosticarea unei serii de afecțiuni ale somnului. Investigația constă în plasarea unor senzori pe corpul tău, care au rolul de a îți monitoriza, în timp ce dormi, nivelul de oxigen din sânge, undele cerebrale, respirația și ritmul cardiac, mișcările picioarelor și ale ochilor. De asemenea, e important să știi că în timpul acestei proceduri vei fi singur în cameră și este posibil să fii filmat în scopul documentării ciclurilor de somn.
Cum se pot trata coșmarurile
Tratamentul coșmarurilor poate implica terapie cognitiv-comportamentală, terapie de expunere și/sau utilizarea medicamentelor. Abordarea optimă depinde de cauza specifică și gravitatea coșmarurilor. Pentru a gestiona coșmarurile, este important să dezvolți tehnici de gestionare a stresului, să îți îmbunătățești rutina de somn și să discuți cu un profesionist în domeniul sănătății mintale.
Detaliez, mai jos, câteva posibile variante de tratament, însă doar medicul tău va stabili ce este potrivit pentru tine.
În cazul în care coșmarurile tale sunt provocate de afecțiuni fizice, cum ar fi sindromul picioarelor neliniștite sau apneea, primul pas este tratarea tulburării, care poate avea efecte importante în a atenua simptomele.
Dacă nu o afecțiune fizică este declanșatorul unui coșmar, psihoterapia te poate ajuta să scapi de această condiție, schimbările de comportament dovedindu-se eficiente pentru 70% dintre adulții care suferă de coșmaruri, inclusiv cele a cărora cauze sunt depresia, PTSD sau tulburările de anxietate.
O altă metodă de tratament, pe care o poate stabili doar medicul tău psihiatru este medicația. Sunt utilizate mai multe tipuri de medicamente pentru tratarea coșmarurilor. Cele mai frecvente sunt antidepresivele, anxioliticele sau antipsihoticele. Pot fi utilizate și diferite medicamente care tratează PTSD, dacă te afli în această categorie. Nu uita că aceste medicamente pot avea și efecte secundare. Din acest motiv, este important să discuți cu medicul tău psihiatru, care îți va explica eventualele beneficii, dar și dezavantajele medicamentelor ce pot fi prescrise pentru a trata această afecțiune.
Ce să faci când visezi urât
În afară de variantele de tratament, există și o serie de măsuri pe care le poți lua în ceea ce privește stilul de viață, cum ar respectarea unui program regulat de somn și practicarea mișcării sau a meditației.
Primul pas pe care orice persoană îl poate face ar fi ținerea unui jurnal de vise, care poate ajuta la monitorizarea frecvenței apariției coșmarurilor, dar și a conținutului, pe parcursul a minimum două săptămâni. Acesta poate ajuta la înțelegerea și gestionarea conținutului viselor.
Apoi, analizează contextul, încearcă să îți amintești detalii ale visului și să analizezi contextul. Există elemente specifice care te-au făcut să te simți inconfortabil? Aceasta ar putea oferi indicii despre ceea ce te preocupă sau îți provoacă anxietate.
Al treilea aspect ar fi să stabilești conexiuni cu viața de zi cu zi. Poți observa ce legături există între conținutul visului și evenimentele din viața ta de zi cu zi. Poate exista o situație sau o emoție din viața reală care influențează conținutul viselor tale. E posibil să nu o identifici din prima, însă nu renunța și, la un moment dat, vei avea cu siguranță o conștientizare.
Un alt aspect important ar fi să te relaxezi înainte de culcare. Adoptă rutine relaxante înainte de culcare, cum ar fi cititul unei cărți liniștitoare, meditația sau ascultarea de muzică relaxantă. Aceste activități pot contribui la reducerea nivelului de stres și pot îmbunătăți calitatea somnului.
Tot aici putem vorbi și despre evitarea stimulentelor înainte de culcare, cum ar fi consumul de cafeină, nicotină sau chiar alimente, cu două-trei ore înainte de culcare. Substanțele stimulante, dar și mâncarea ”grea” sau cantitativă pot afecta somnul și pot contribui la apariția viselor intense sau neplăcute.
Dacă visele tale continuă să te afecteze și îți creează disconfort emoțional, poate fi util să consulți un specialist, cum ar fi un psiholog sau un terapeut. Ei te pot ajuta să explorezi și să înțelegi mai bine emoțiile și gândurile care ar putea influența visele tale.
În concluzie, coșmarurile sunt o componentă comună a experienței umane și pot avea implicații semnificative asupra sănătății mintale și fizice. Abordarea lor cu seriozitate și identificarea cauzelor subiacente sunt pași esențiali pentru a îmbunătăți calitatea somnului și a vieții cotidiene.
Surse:
Sigmund Freud, “Sensul viselor” scrisă în 1899
https://carturesti.ro/carte/the-functions-of-sleep-324387
https://www.nhs.uk/conditions/night-terrors/
https://www.webmd.com/sleep-disorders/nightmares-in-adults
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nightmare-disorder/diagnosis-treatment/drc-20353520
