Ritmul și volumul sarcinilor pe care fiecare dintre noi le are de bifat într-o zi nu ne permite să eliminăm în totalitate stresul, însă există modalități prin care îl putem combate. Care sunt cele mai frecvente cauze ale stresului la locul de muncă, ce poți face, în calitate de angajator, pentru a-l diminua, și de ce este important să faci eforturi în această direcție explicăm în rândurile care urmează.
Evident, nu vorbim despre situațiile pe care nu le putem evita și care produc un nivel acceptabil, chiar sănătos, de stres, pe care fiecare individ îl poate gestiona, ci despre acelea în care presiunea devine mult prea mare și de necontrolat și care poate duce la burnout și la alte probleme din sfera sănătății emoționale.
Ce ne spun cifrele?
Cel mai recent studiu Gallup, efectuat la nivel global, arată că, deși nivelul de implicare față de locul de muncă a crescut față de anii trecuți, la cote ridicate se află și stresul, mai ales în rândul angajaților tineri. Aceeași cercetare ne oferă date și despre România, unde 35% la dintre angajați afirmă că se simt stresați la locul de muncă.
De ar trebui să te implici?
De ce ar trebui să te îngrijoreze aceste cifre, în calitate de angajator? Pentru că stresul este un efect al problemelor asociate cu sănătatea mintală și are efecte negative asupra productivității, care se traduce în costuri crescute, iar asta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru sănătatea companiei tale.
Cauze frecvente ale stresului la locul de muncă
Hai să vedem care sunt cele mai frecvente cauze ale declanșării stresului la locul de muncă și ce poți face pentru a-l preveni sau a-l diminua.
1. Volumul de muncă mult prea mare
Nu este o surpriză faptul că o cantitate mult prea mare de sarcini pe care le are de dus la bun sfârșit într-o zi un angajat, îl poate epuiza și este cea mai obișnuită cauză a declanșării stresului la locul de muncă.
Ce ai de făcut?
În primul rând, asigură-te că volumul de sarcini este distribuit în mod egal fiecărui membru al echipei și că termenele limită pe care le setezi sunt realiste. Apoi, fii atent și la claritatea instrucțiunilor pe care le oferi.
2. Dezechilibru între viața personală și cea profesională
Poate că un echilibru perfect între viața personală și cea profesională nu există, însă dacă angajații se află în situația în care nu mai au timp deloc pentru familia, prietenii și pasiunile lor, este clar un semnal de alarmă la care ar trebui să fii atent. Studiile arată corelația dintre overtime-ul excesiv și declanșarea depresiei și a burnout-ului.
Ce ai de făcut?
Include filosofia work-life balance în cultura companiei tale și setează așteptări realiste în ceea ce privește volumele și performanța.
3. Lipsa comunicării sau o comunicare precară
Deși, aparent, comunicarea nu ar trebui să reprezinte un factor declanșator al stresului, ei bine, la fel ca și în viața personală, încă pune probleme, cauzele fiind mai ales de natură emoțională și mai puțin de natură profesională.
Ce ai de făcut?
Asigură-te că managerii și echipele de comunicare internă mențin o comunicare constantă, clară și transparentă cu angajații pentru a îmbunătăți gradul de implicare și diminuarea stresului. Nu neglija nici comunicarea la nivel de echipe, iar dacă observi că angajații au nevoie de ajutor, oferă-le training și ajutor de specialitate: ședințe de psihoterapie, dezvoltare personală etc.
4. Lipsa controlului
Sentimentul de a nu avea control este o sursă a stresului atât în viață personală, cât și în cea profesională. Conform unui raport efectuat de Champion Health, 31% dintre respondenți au afirmat că lipsa controlului reprezintă unul dintre cei mai mari stresori, mai ales în zone ca: procese, luarea deciziilor și stabilirea targetelor de performanță.
Ce ai de făcut?
Evident că nu vei putea implica întreaga companie în stabilirea celor menționate mai sus, însă ceea ce stă în controlul tău este să explici cât mai clar și cât mai transparent motivațiile care au stat la baza luării acelor decizii.
5. Roluri și responsabilități noi
Orice nouă funcție aduce după sine, pe lângă noi responsabilități, stres și anxietate și este extrem de ușor ca angajatul să ajungă curând la starea de burnout, mai ales dacă se află pentru prima dată într-o funcție de conducere.
Ce ai de făcut?
Pregătește-l atât din punct de vedere emoțional, cât și profesional, printr-un onboarding explicativ și training-uri de specialitate. Dacă asta nu este de ajuns, pune-i la dispoziție sesiuni de coaching sau de psihoterapie cu ajutorul cărora să învețe cum poate gestiona stresul și cum își poate gestiona timpul.
6. Relații inexistente sau toxice cu managerul sau colegii
O altă cauză care poate declanșa stresul o reprezintă lipsa unei relații de muncă sănătoase atât cu managerul, cât și cu echipa. Ea poate proveni din: lipsa ajutorului echipei sau a managerului, un stil agresiv de management, asumarea meritelor de către alții, mobbing.
Ce ai de făcut?
Susține și încurajează cultivarea unor relații sănătoase, prin aplicarea unor practici care să promoveze comunicarea, empatia, incluziunea și un stil de leadership sănătos. Poți începe chiar cu procesul de recrutare, fiind atent la ce soft skills urmărești și selectezi.
Pachet de salarizare și beneficii nesatisfăcător
Salariul încă reprezintă una dintre principalele cauze ale demisionării angajaților, dar și un factor de stres. Este de le sine înțeles că nivelul de frustrare crește și motivația scade atunci când știi că ești plătit sub nivelul pieței și al calificărilor și competențelor tale.
Ce ai de făcut?
În calitate de angajator, este foarte important să verifici dacă grilele tale de salarizare sunt sub sau peste nivelul pieței, iar dacă se află sub, să faci ajustări pentru că demisionarea te va costa mai mult decât creșterea salariilor. Mai mult, fii deschis față de angajați și prezintă-le rezultatele studiilor pentru a-i asigura că sunt plătiți în mod corect.
Prin urmare, diminuarea nivelului de stres provenit de la locul de muncă stă în puterea ta, așa că ai grijă de sănătatea mintală a angajaților tăi pentru ca și ei să aibă grijă de compania ta!
