Burnout-ul de vacanță, este un fenomen nou, identificat de experții Hilio. Pentru a înțelege mai bine acest nou termen ne uităm mai atent la cum apare, cum se manifestă, care sunt efectele asupra organismului și cum îl putem evita. Doi dintre experții platformei, Mihai Bran – co-fondator Hilio și medic psihiatru și Raluca Alexandru – expert acreditat well-being răspund la 10 întrebări esențiale legate de burnout-ul de vacanță. Și vin cu 3 sfaturi esențiale pentru cei care simt că sunt în această situație.
Vară, soare, mare, munte, plajă, nisip, aer curat, plimbări, relaxare, excursii, aventură, familie, timp liber vs muncă, deadline, obiective, stres, sarcini, șefi, presiune, email, telefoane, anxietate, panică!
Iată două povești complet diferite, două tablouri care, în mod normal, ar sta în camere diferite! O analiză mai aprofundată a perioadei ce precede vacanța arată că există un risc mai ridicat ca oamenii să sufere de „burnout de vacanță!” Un termen nou cu care unii oameni s-au confruntat și în trecut, dar fără să realizeze că sunt parte din acest proces. Acesta combină efectele dramatice ale sindromului burnout cu dorința de a evada din muncă lăsând sarcinile de serviciu încheiate. Uneori chiar la presiunea superiorilor. Alteori din proprie inițiativă. Din acest motiv, angajații și antreprenorii au tendința, în unele cazuri, să crească presiunea asupra lor, ceea ce poate accentua și mai mult epuizarea fizică și psihică. Iar persoanele aflate în această situație ratează în vacanță perioada esențială în care ar trebui să se bucure doar de timpul liber, de familie și prieteni. Doar pentru ca mai apoi să o ia de la capăt!
Vine vacanța, cu burnout-ul după ea?
Totul începe chiar cu 1-2 săptămâni înainte de mult dorita vacanță! Unele persoane obișnuiesc să ia asupra lor un număr mai mare de îndatoriri pentru că vor să termine taskurile înainte de a pleca. Și nu toate fac asta din obligație. Unele persoane procedează astfel pentru a nu avea mustrări de conștiință. Deși programul de lucru este, în mare, același, volumul de muncă poate crește substanțial pentru că angajații sau antreprenorii își doresc să lase totul „în ordine”. Iar de aici încep problemele…
1. Raluca, Mihai, cât de apăsătoare poate fi sarcina de a termina cât mai multe task- uri înainte de a pleca în concediu?
Raluca Alexandru – expert acreditat well-being
Să fim sinceri, momentul potrivit de a pleca în vacanță nu există, mereu o să apară ,,ceva” care va trebui rezolvat. Iar presiunea pe care o punem pe noi înainte de concediu crește nivelul de anxietate pe care îl resimțim în corp. Să ne reamintim că starea de bine a angajaților este în relație directă cu performanța, productivitatea și gradul de implicare (sau angajamentul la locul de muncă). Recomandarea mea este să existe o prioritizare a lucrurilor în funcție de importanța lor în business, iar un plan de predare către colegi, început din timp, o să ajute să ne relaxăm.
Mihai Bran – medic psihiatru
Depinde foarte mult de personalitatea fiecăruia dintre noi. Pentru o personalitate de tip obsesiv poate fi foarte stresant faptul că trebuie să termini absolut tot înainte de a pleca în concediu. Sunt și persoane pentru care concediul este o gură de oxigen și nu există atât de mult interes de a termina tot ce au de făcut, înainte de vacanță. Pot „trăi” liniștiți cu asta și merg pe ideea „ce o fi, o fi”.
2. Cum se suprapun aceste sarcini suplimentare pe un fond de oboseală deja existent?
Mihai Bran – medic psihiatru
Aici este o problemă mai delicată. Dacă persoana suferă deja de oboseală cronică, de stres sau are deja simptome de burnout, aceste task-uri suplimentare pot să o dărâme și mai mult. Pot manifesta stări de anxietate, pot duce la insomnii, iar asta duce la scăderea capacității de concentrare. Într-un final, nu vor mai putea duce la bun sfârșit aceste sarcini.
3. Ce înseamnă asta pentru corp și minte?
Raluca Alexandru – expert acreditat well-being
Dezechilibru! Un stil de viață în care grija față de sine nu susține o stare de bine, nici acasă nici la locul de muncă. Corpul întotdeauna ne transmite cum se simte, iar dacă mintea supraviețuiește doar într-un zumzet continuu de gânduri în care ne ghidează verbul ,,a face”, obosim. Ritmul alert pe termen lung aduce diverse afecțiuni medicale – precum endocrinologice, respiratorii, cardiovasculare sau patologii cu componentă algică/dureroasă, insomnii și tulburări mintale – precum anxietate, depresie sau tulburarea de stres post-traumatic.
Mihai Bran – medic psihiatru
Pot să apară diverse dureri în corp, putem să începem să tremurăm, să avem atacuri de panică. Putem să ne simțim din ce în ce mai obosiți, mai fără chef. Sunt semne pe care le vedem atât la nivel cerebral, cât și la nivelul corpului și a modului în care el reacționează.
4. De ce vrem să lăsăm totul „în ordine” și cât de mare este acest stres?
Raluca Alexandru – expert acreditat well-being
De regulă, e nevoia de a rezolva cât mai multe din lista responsabilităților tale încât să nu-l încarci pe colegul care o să fie back-up-ul tău. Nu totul depinde de tine, iar în final faci parte dintr-o echipă, nu? Sentimentul de vinovăție vine la pachet cu gânduri negative care te fac să simți disconfort în corp și care, pe termen scurt, îți schimbă comportamentul față de cei din jurul tău.
Stresul acut este bun și ne ajută să ieșim din zona de confort, dacă acesta se desfășoară pe perioade scurte de timp. Stresul cronic, cel care se întinde pe perioade de tensiune de lungă durată, este dăunător, iar recuperările sunt complexe și lasă urme adânci în corpul nostru – la nivel de igienă a somnului, cum ne hrănim și facem sport etc.
5. Considerăm, în subconștient, că nu merităm pe deplin vacanța dacă nu am terminat toată treaba?
Raluca Alexandru – expert acreditat well-being
Sunt șanse mari să ajungem și în acest moment – cu cât presiunea crește pe umerii noștri, mai ales din partea stakeholderilor către care raportăm. Însă, aici, o evaluare a responsabilităților de tipul ce este important vs urgent, ajută mult.
În perioade aglomerate, cu multiple sarcini de rezolvat, metoda Eisenhower ne ajută să eliminăm factorii de stres și să îndeplinim cu succes și în mod eficient sarcinile pe care le avem, prioritizând activitățile importante și urgente. Totodată, contribuie la depășirea tendinței naturale pe care o avem, aceea de a ne concentra asupra sarcinilor urgente, dar nu și importante.
Mihai Bran – medic psihiatru
Depinde de fiecare dintre noi. Nu consider că ne „pedepsim” dacă nu am terminat toată treaba. În cele din urmă, treaba nu se termină niciodată și trebuie să acceptăm acest lucru. Vom avea parte astfel de mai puțin stres și de un concediu mai relaxat.
6. Se termină, de fapt, vreodată toată treaba?
Raluca Alexandru – expert acreditat well-being
Și când credem că o să se termine, nu se termină. Mereu apar alte și alte task-uri/ responsabilități care ne pot păstra în frecvența de auto-pilot. Important este să conștientizăm că de tot ce avem nevoie e o pauză de la acest ritm, iar orice ne abate de la acest moment de respiro ajunge să ne priveze de alte aspecte care sunt importante pentru noi (precum familie, prieteni, timp cu noi etc)
Victime inconștiente ale unui sindrom răspândit pe scară largă
Deși termenul de burnout a fost definit foarte clar încă de acum câteva zeci de ani (în 2024 se împlinesc 50 de ani de când a fost introdus acest termen), victimele lui nu sunt întotdeauna conștiente
că au căzut în această plasă a epuizării mentale și fizice pentru că acest sindrom se înstalează tăcut și lent. Uneori, primii care observă sunt cei din exterior și nu „pacienții”. Tot familia, rudele, prietenii sau colegii trag și alarma!
Diagnosticul final ar trebui pus totuși de un specialist. Mihai Bran și Raluca Alexandru explică, mai departe, ce putem face fiecare dintre noi pentru a identifica acest sindrom, dar și care sunt semnele vizibile (efectele) asupra corpului și a minții.
1. Mihai, cum identificăm burnout-ul? Cum ne dăm seama că suntem afectați de acest proces nedorit?
Mihai Bran – medic psihiatru
Burnout-ul poate avea mai multe faze și simptome, atât psihice, cât și fizice. Vorbim despre o stare de oboseală cronică, o lipsă a chefului. Pot să apară diverse somatizări, precum dureri de cap sau abdominale. Se poate schimba apetitul, nu mai avem poftă de mâncare. Se poate schimba ritmul de somn și avem probleme în a adormi. Nu dormim suficient de bine, nu avem un somn odihnitor. Acestea sunt principalele semne de burnout. E greu să îți dai seama… De multe ori, cei din jurul tău sunt primii care observă că nu mai ești la fel de productiv, că nu mai faci lucrurile cum le făceai înainte și îți atrag, atenția.
Raluca Alexandru – expert acreditat well-being
Un prim semnal este nivelul de motivație în raport cu activitatea de zi cu zi la locul de muncă. Burnout-ul combină un set de simptome rezultate din oboseală profundă, dificultăți în activitatea profesională și un sentiment de eșec (sau incompetență) la locul de muncă. Acest sindrom al epuizării profesionale este legat de suprasolicitare, o rată prea mare de sarcini care trebuie îndeplinite, ore prea multe de muncă, iar toate acestea fără niciun control real asupra programului propriu.
Fii atent de la primele semne pe care organismul tău ți le transmite. Poți oricând completa chestionarul de autoevaluare a burnout-ului și să iei măsuri de la primele simptome.
2. Care sunt cele mai nefaste efecte asupra corpului și minții?
Mihai Bran – medic psihiatru
Poate duce la o scădere a imunității, pot să apară infecții sau diverse complicații fizice. Burnout-ul poate duce la scăderea productivității, ba chiar la pierderea locului de muncă, în anumite cazuri. În formele mai severe, și s-a întâmplat să văd un astfel de caz, burnout-ul poate duce la depresie și deviație suicidală.
Raluca Alexandru – expert acreditat well-being
Să mergi în vacanță și corpul tău să fie atât de epuizat încât să dormi în marea majoritate din timp. Sau să-ți vibreze atât de multe îngrijorări în minte încât să nu fii deloc prezent alături de cei dragi, iar asta te face să ratezi momente de calitate cu familia. Uneori nici nu ne dăm seama ce pierdem dacă ajungem să fim absenți din viețile noastre, iar conectarea în prezent poate reprezinta un duș rece pentru noi.
Între două antiteze apare un nou fenomen: burnout de vacanță!
Atunci când spunem „vacanță” ne gândim la relaxare, timp liber, activități plăcute, lipsa de sarcini de serviciu. Cu alte cuvinte: o calitate foarte bună a timpului petrecut cu familia sau prietenii.
La polul opus, „burnout” reprezintă tot ceea ce NU ne dorim în viața noastră de zi cu zi: epuizare mentală, epuizare fizică, stres cronic, lipsă de chef, anxietate și chiar depresie!
Și totuși, aceste două stări diametral opuse au o legătură, iar una o poate accentua pe cealaltă. Este ceea ce au descoperit specialiștii Hilio: apropierea unei vacanțe poate crește nivelul de burnout! Mai ales dacă nu luăm câteva măsuri simple, dar eficiente pentru a nu cădea în această capcană! Iată explicația!
Mihai, Raluca, există burnout de vacanță?
Mihai Bran – medic psihiatru
Burnout-ul de vacanță este un termen nou, care nu există în literatura de specialitate. Burnout și vacanță sunt doi termeni în antiteză. Burnout presupune că ești stesat, ești obosit din cauza unei activități ce ține de locul de muncă, pe când vacanța e în zona de relaxare, de a nu face nimic, de a te odihni, chiar și cu odihnă activă.
Termenul de burnout de vacanță ar trebui să cuprindă acea perioadă de muncă intensă dinaintea vacanței, în care încercăm să terminăm toate task-urile, să livrăm toate proiectele ca să ne putem bucura liniștiți de vacanță fără a fi deranjați de colegi sau șefi cu întrebări sau sarcini suplimentare.
Raluca Alexandru – expert acreditat well-being
Tind să afirm că da, există burnout de vacanță! Să ne oprim în vacanță din a munci înseamnă pentru mine grijă față de sine. Însă, luând în calcul că deconectarea de munca noastră încă reprezintă un prag greu de atins, putem foarte bine să fim în vacanță și să continuăm să răspundem la emailuri de pe plajă sau în timp ce suntem la masă cu familia să preluăm ,,un call important”. Din punctul meu de vedere, este vorba despre auto-control și stabilire de limite. Altfel gândurile pe care le purtăm în minte ne vor îngrijora, nivelul de anxietate crește, iar un atac de panică poate să apară oricând.
Cât de greu este să îți deblochezi total mintea și să o eliberezi?
Raluca Alexandru – expert acreditat well-being
Întrebarea la care te invit este: la ce sunt eu dispus să renunț încât să-mi dau voie să mă relaxez, iar după ce mă întorc din vacanță să fiu mai bine cu mine și la job? Iar dacă timpul de calitate petrecut cu oamenii dragi nu este negociabil, atunci toate celelalte lucruri pot să mai aștepte, ba chiar până te întorci din concediu poate sunt rezolvate. E o chestiune de perspectivă – ce îți dorești vs ce ai nevoie de fapt.
Trei sfaturi utile și ușor de pus în practică
Acum că știm când sunt șansele cele mai mari să fim afectați de acest nou termen, specialiștii Hilio vin cu o serie de 3 recomandări și sfaturi. Acestea sunt ușor de aplicat, iar Mihai și Raluca spun că este nevoie de o oarecare disciplină mentală pentru a le pune în practică. Structura internă și personalitatea fiecăruia dintre noi sunt importante, dar oricine se poate bucura în cele din urmă de vacanță dacă ține cont de acest mici reguli.
Cum ar trebui să gestionăm perioada dinaintea plecării în concediu?
Mihai Bran – medic psihiatru
Așa cum am planificat concediul, ar fi util să planificăm și perioada de dinaintea lui. Să încercăm să nu ne aglomerăm cu mai multe lucruri decât o facem în perioadele obișnuite.
Raluca Alexandru – expert acreditat well-being
Hai să aducem în discuție existența unui plan de check-in & check-out pentru concediu (poate chiar stabilit împreună cu managerul direct). Acum să explic de ce acest plan de check-in: în primul rând volumul de responsabilități e nevoie să fie reprioritizat în echipă, iar colegii care vor avea rol de back-up pentru noi să fie introduși în context cu câteva zile înainte – iar prin acest mod de lucru susținem un climat de well-being în echipe și reducem nivelul de anxietate pe care îl poate aduce un task în plus în activitatea colegilor noștri.
Mai mult decât atât ne ajută și pe noi să conștientizăm că ne apropiem de o pauză în activitate, iar colegii care ne vor ajuta în perioada de vacanță au detalii complete despre proiectele la care lucrăm – practic ajungem într-o stare de certitudine că lucrurile sunt ținute sub control, iar asta ajută la diminuarea stării de alertă.
Cu ce mindset ar trebui să plecăm în vacanță?
Mihai Bran – medic psihiatru
Strict cu mindsetul de vacanță! Ar trebui să lăsăm jobul și toate celelaltă probleme acasă și în vacanță să ne relaxăm, să ne bucurăm de timpul liber, de relații, de prieteni și de copii. Ar trebui să revenim odihniți și binedispuși și să acceptăm faptul că vrem, nu vrem, trebuie să mai și muncim. Este normal ca în perioada concediului să se adune task-uri care trebuie tratate cu prioritate, dar dacă încercăm să facem o planificare și nu punem o presiune foarte mare pe noi cred că lucrurile pot fi gestionate și nu ajugem iar la burnout.
Raluca Alexandru – expert acreditat well-being
Să ne dăm voie, cu blândețe, la o vacanță în care să ne încărcăm bateriile, să dăm volumul mai încet la a face lucruri pentru că trebuie și a îmbrățișa momente în care doar să fim prezenți și să ne bucurăm de lucrurile simple din jurul nostru. Dintr-o energie de curiozitate și explorare, îndemnul meu este să ne deconectăm de la ritmul cotidian pentru a ne reconecta la noi și lucrurile care ne aduc bucurie și ne fac inima să vibreze în energie pozitivă alături de cei dragi nouă. Personal, vacanța pentru mine este momentul din an în care trec pe modul ,,avion” și aleg să nu-mi citesc niciun email până la întoarcere.
Cel mai important sfat: cum ne bucurăm pe deplin de concediu, cu un corp și o minte care respiră doar vacanță?
Mihai Bran – medic psihiatru
În primul rând, ar trebui să ne deconectăm de la tehnologie. Mare parte din joburi presupun acum conectarea la tehnologie. Ar trebui să lăsăm mail-ul, WhatsApp și celelalte lucruri care ne pot lega de locul de muncă acasă! Să ne bucurăm de timpul liber împreună cu cei dragi și să savurăm fiecare moment din vacanță!
Raluca Alexandru – expert acreditat well-being
Dreptul la odihnă este o formă prin care tu ai grijă de tine, iar exemplu pe care tu îl oferi în echipă poate accelera un mediu de lucru care susține un climat de well-being în organizație. Fii tu un exemplu pe care oamenii să-l urmeze prin stabilirea unui mod de lucru înainte de concediu. Mai mult decât atât, setează-ți telefonul astel încât notificările legate de muncă să fie inactive și fă o promisiune cu tine să nu deschizi emailul până când te întorci la treabă. Fii curios cum poate fi și altfel în vacanță. Bucură-te de timp cu tine și oamenii dragi
