Ești tot timpul ocupat cu job-ul și nu mai reușești deloc să ai timp pentru familie, prieteni și pasiunile tale? Amâni mereu să îți iei concediu și te-ai confruntat cel puțin o dată cu burnout-ul? Sunt semne clare ale faptului că e momentul să analizezi puțin care sunt pașii care te-au adus aici.
Bineînțeles că motivele pot fi multiple și ele pot varia de la caz la caz, însă cel mai probabil, dacă ai o funcție de conducere, principala cauză a celor enumerate mai sus este aceea că ești perfecționist.
Dar de unde vine perfecționismul?
Cauze psihologice
Dacă tratăm subiectul dintr-o perspectivă psihologică, aflăm că perfecționismul poate avea mai multe surse: o teamă constantă că ceilalți nu sunt de acord cu ce faci tu, anxietate sau tulburare obsesiv-complusivă (dar nu este neapaărată nevoie ca toți oamenii are suferă de aceste două boli să fie perfecționiști si viceversa), probleme de atașament, părinți care încurajează perfecționismul prin a le inocula copiilor ideea că trebuie să fie foarte buni la toate materiile sau își arată dezamăgirea atunci când rezultatele lor nu sunt perfecte.
Situații de la locul de muncă
Dacă ne referim la locul de muncă, se pot adăuga, posibilelor cauze emoționale, și următoarele situații:
- cultura organizațională este una a vinei – tendințele perfecționiste apar foarte rapid atunci când ești criticat și învinovățit excesiv
- atunci când organizațiile nu pun preț pe învățare – când nu îți este permis să înveți din greșeli, singura opțiune valabilă este perfecționismul
- atunci când politica organizațională determină o mentalitate bazată pe a vâna greșelile celorlalți
Care este partea întunecată a perfecționismului?
Perfecționismul îți distruge, de fapt, leadershipul, afectează productivitatea și îți poate frustra echipa.
De ce? Pentru că poți să pierzi timp prețios încercând să perfecționezi ceva ce este deja foarte bine executat. Cum îți poți frustra echipa? Cerând update-uri constante legate de task-uri executate corect. Astfel, veți pierde și mult timp și multă energie.
Atitudinea aceasta îți poate transforma echipa în perfecționiști pentru că e foarte posibil să își dorească să evite ciclul revizuirilor și al update-urilor excesive și astfel vor petrece mult mai mult timp perfecționând ceea ce era oricum bine lucrat.
Liderul perfecționist va avea mereu standarde care nu pot fi atinse de niciun membru al echipei și astfel este foaarte posibil ca și cei mai buni oameni să devină frustrați și chiar să demisioneze.
Până acum am listat doar efectele pe care le are perfecționismul liderilor asupra celorlalți, însă există și consecințe care se reflectă asupra propriei persoane, cum ar fi: burnout-ul, anxietatea și depresia.
În cartea sa Can’t Even: How Millennials Became The Burnout Generation, Helen Petersen, scriitoare și jurnalistă americană, dezbate subiectul burnout și faptul de a fi dependent de muncă: este de înțeles că dacă îți place job-ul tău ai tendița să muncești mai mult decât atunci când nu te motivează ceea ce lucrezi, însă autoarea atrage atenția supra faptului că, pe termen lung, perfecționismul și dependența de muncă nu sunt sustenabile pentru că ele stau la baza burnout-ului.
Cum să fii un lider imperfect?
În literatura de specialitate, un articol semnat de Deborah Ancona, Thomas W. Malone, Wanda J. Orlikowski și Peter M. Senge și publicat în Harvard Business Review, în anul 2007, a făcut mari furori și a stat la baza multor altor articole profesioniste care au pledat pentru schimbarea mindset-ului și pentru normalizarea și umanizarea conceptului de lider. Autorii propun demitizarea ideii de lider complet și îi încurajează pe cei care se află în astfel de roluri să își accepte punctele tari și pe cele slabe pentru că doar așa vor deveni lideri autentici: recunoscând că nu le pot ști și face pe toate și cerând ajutorul oamenilor din echipă care au competențele care îi lipsesc liderului.
Cei patru autori propun patru competențe pe care un lider autentic trebuie să le stăpânească:
- Să confere sens – să înțeleagă schimbările care apar în industrie și care impactează business-ul și să știe să le explice
- Să știe să relaționeze – să construiască relații bazate pe încredere, atât în interiorul organizației, cât și în afara ei
- Să aibă viziune – să fie capabil să comunice planurile de viitor ale organizației astfel încât oamenii să își dorească să participe la construirea lui
- Să fie creativ – să creeze noi modalități de abordare a task-urilor sau de rezolvare a problemelor
Ce altceva mai poți face pentru a scăpa de povara perfecționismului?
- Descoperă ce îți hrănește perfecționismul și lucrează în acea direcție
- Alege conexiunile autentice cu echipa ta în locul perfecționismului
- Ai încredere în ceilalți
- Fii mereu începător într-un domeniu (grădinărit, limbă străină, gătit etc.), observă ce înveți de aici și încearcă să cultivi mindset-ul începătorului
- Întreabă-te care pot fi beneficiile faptului că ești imperfect: ce înveți, ce creezi, ce experimentezi etc.
- Iartă-te
Și nu uita că nu trebuie să fii perfect pentru a fi un lider bun, ci uman, autentic, inspirațional.
