Depresia clinică la vârstnici apare destul de des și afectează aproximativ 6 milioane de americani cu vârsta de 65 de ani și peste. Dar numai 10% dintre ei primesc tratament pentru depresie. Motivul probabil este că persoanele în vârstă afișează adesea simptomele depresiei în mod diferit. Depresia la vârstnici este, de asemenea, frecvent confundată cu efectele mai multor boli și a medicamentelor utilizate pentru a le trata.
Durerea cronică sau handicapul fizic pun foarte ușor moralul la pământ. Mai mult, depresia poate să apară și că urmare a demenței ori a medicamentelor ingerate pentru diversele afecțiunii. Orice problemă medicală care include dureri, dizabilități sau pune viața pacientului în pericol poate conduce către depresie sau înrăutățește simptomele depresiei, dacă aceasta există deja.
Cele mai frecvente boli care determina depresie sunt
- parkinson
- accidentele vasculare cerebrale
- bolile de inimă
- cancerul
- diabetul
- dereglările de tiroidă
- deficiența de vitamina B12
- demență
- alzheimerul
- lupusul
- scleroza multiplă
Simptomele de depresie la vârstnici
O dată cu vârsta înaintată, oamenii își pot pierde accesul la suport emoțional și financiar. Bătrânețea este adesea însoțită de situații care pot crea suferință – decesul partenerului de viață, a unei rude apropiate, dizabilități, boli etc.
Din cauza naturii fenomenului de îmbătrânire, aproape toți cei din jur se așteaptă la schimbări la persoana în cauză. De multe ori, se acceptă, tacit și fără discuții, faptul că persoana bătrână nu mai este la fel de activă, pare mai deprimată, se îmbolnăvește mai repede, nu doarme și nu are poftă de mâncare ca înainte.
Ca rezultat, tratamentul este întârziat.
Dacă ai în familie persoane de vârstă înaintată și observi următoarele simptome, este cazul să aveți o discuție despre stările depresive și să încurajați mersul la terapie.
- tristețe sau sentimente de disperare
- dureri inexplicabile sau de intensitate mare
- pierderea interesului pentru socializare sau hobby-uri
- pierderea in greutate sau pierderea apetitului
- sentimente de speranță sau neajutorare
- lipsa motivației și a energiei
- tulburări de somn (dificultate de a adormi sau de a rămâne adormiți, de o suprasolicitare sau de somnolență în timpul zilei)
- pierderea de valoare de sine (îngrijorarea de a fi o povară, sentimente de lipsă de valoare)
- mișcarea sau vorbirea încetinită
- utilizarea sporită a alcoolului sau a altor medicamente
- gânduri de sinucidere
- probleme de memorie, încetinirea mișcării și vorbirea
- neglijarea îngrijirii personale (sărind peste mese, uitând medicamentele, neglijând igiena personală)
Iar alcoolul, poate deveni o obișnuință zilnică. Pentru persoanele bolnave este foarte tentant să înceapă să consume cantități mari de alcool pentru a face față durerii. Pe moment bolnavul va avea senzația că îl ajută să uite de problemă, de durere și îl face să se simtă mai puțin singur.
Foarte mulți bătrâni optează să bea ca să adoarmă mai ușor noaptea. Deși se va simți bine pe moment, în timp, alcoolul îi va afecta și mai tare starea de sănătate. Alcool sporește simptomele de depresie, iritare, anxietate și afectează funcțiile creierului.
