Tristețea este perfect normală uneori. În timpul sarcinii viitoarea mamă poate trece zilnic printr-un carusel de emoții pozitive și negative. Toate aceste sentimente trec în mod normal în câteva zile. Dacă stările de tristețe, deznădejde sau neliniște se prelungesc și încep să-și lase amprenta asupra vieții zilnice, poate fi vorba de depresie prenatală (depresia apărută în sarcină).
Ce este depresia în sarcină sau depresia prenatală?
Depresia este o tulburare gravă de dispoziție care poate dura săptămâni sau luni la un moment dat și afectează aproximativ 20% dintre femei în timpul vieții. Perioada în care femeia este însărcinată este una marcată de vulnerabilitate ridicată, iar prevalența depresiei în timpul sarcinii variază între 4% și 20%.
Depresia perinatală este o tulburare de dispoziție care poate afecta femeile în timpul sarcinii și după naștere și cuprinde atât depresia prenatală cât și depresia postpartum.
Depresia în sarcină sau depresia prenatală este depresia ale cărei simptome apar în timpul sarcinii. Este o problemă importantă și îngrijorătoare manifestată prin modificări emoționale puternice.
Simptome ale depresiei în timpul sarcinii
Depresia în sarcină se instalează treptat, iar simptomele diferă de la persoană la persoană. Astfel pot apărea:
- schimbări de apetit – fie mănânci prea mult, fie deloc;
- tulburări ale somnului – fie somn în exces, fie insomnie;
- oboseală și lipsă de energie;
- sentimente de tristețe, deznădejde, senzația că nu valorezi nimic, că ești singură;
- pierderea interesului față de orice te înconjoară;
- probleme de concentrare;
- atacuri de panică – te gândești că în orice clipă se poate întâmpla ceva rău;
- Iritabilitate;
- gânduri suicidale.
Cauzele depresiei prenatale
Restricțiile ce apar de-a lungul sarcinii joacă un rol important în declanșarea depresiei. Sarcina impune mai puțină mobilitate, un regim alimentar diferit și restricții de medicamente.
Depresia prenatală poate să survină datorită:
- unei pierderi anterioare de sarcină;
- antecedentelor depresive din familie;
- tratamentelor de fertilitate și stresului asociat incapacității de a avea copii;
- prezenței unei sarcini cu risc;
- Problemelor pe care le ai cu partenerul de viață.
Dacă în trecut te-ai confruntat cu episoade depresive șansele să dezvolți încă unul sunt destul de mari.
Riscuri ale prezenței depresiei în timpul sarcinii
Depresia prenatală o poate determina pe mamă să nu se mai alimenteze corespunzător, să nu mai fie interesată de analizele care trebuie făcute sau să nu se mai odihnească atât cât este necesar. Toate acestea sunt cauzate de o stare mintală precară, în care mama nu mai conștientizează și nu mai este interesată de sănătatea fătului.
În astfel de condiții, ea prezintă un risc crescut de:
- naștere prematură;
- a naște un copil sub greutatea normală și cu probleme de sănătate;
- restricție de creștere intrauterină;
- complicații ale sarcinii.
Mai mult, o astfel de depresie netratată la mamă se poate transmite și la bebeluș. Mai târziu, copilul poate avea serioase tulburări de comportament, hiperactivitate ori anxietate.
Diagnosticul depresiei în sarcină
Depresia prenatală poate fi trecută cu ușurință cu vedea deoarece multe dintre semne, inclusiv stresul acut și cronic, lipsa somnului și schimbările hormonale, sunt prezente la toate femeile însărcinate. Mai mult, este posibil ca membrii familiei să nu se gândească la faptul că simptomele prezente la viitoarea mamă constituie o depresie și necesită tratament.
Este foarte important să discuți cu medicul curant sau un specialist în sănătate mintală despre simptomele pe care le ai pe parcursul sarcinii, mai ales dacă simți că acestea îți afectează calitatea vieții sau îți pot pune în pericol sănătatea ta și a copilului.
Tratamentul depresiei prenatale
Dacă te confrunți cu simptome de depresie în timpul sarcinii să știi că nu ești singură, nu este vina ta și poți apela oricând la ajutor specializat.
Tratamentul corespunzător depresiei prenatale este esențial atât pentru mamă, cât și pentru copil și va depinde de severitatea simptomelor prezente. Apelează la un specialist care îți va recomanda tipul de terapie potrivit.
