Dependența de cumpărături: shopaholic și oniomanie – cauze, simptome și tratament

Într-o lume în care cumpărăturile par la un click distanță și tentațiile sunt peste tot în jurul nostru, este ușor să cădem pradă nevoii constante de a cumpăra lucruri – fie ele utile sau nu. Pentru mulți, shopping-ul este o formă de relaxare sau o modalitate de a-și ridica moralul. Însă, când această nevoie devine incontrolabilă și începe să afecteze viața personală, financiară și emoțională, putem vorbi despre dependența de cumpărături, cunoscută și sub numele de shopaholicism sau oniomanie.

Acest fenomen, deși adesea trecut cu vederea, este o reală problemă care necesită atenție și înțelegere. În rândurile care urmează, vom explora împreună cauzele, simptomele și posibilele tratamente pentru această formă subtilă, dar puternică, de dependență.

Ce este dependența de cumpărături (oniomanie)?

Te-ai întrebat vreodată de ce unele persoane simt o nevoie irezistibilă de a cumpăra, chiar și atunci când nu au nevoie de produse sau nu și le permit? Dependența de cumpărături, cunoscută și sub numele de oniomanie sau sindromul shopaholic, este o tulburare comportamentală complexă, ce se manifestă printr-o nevoie compulsivă de a achiziționa bunuri.

Persoanele afectate de această dependență resimt o dorință puternică și greu de controlat de a cheltui bani pe diverse produse, transformând actul cumpărării într-o sursă de euforie temporară, dar cu consecințe pe termen lung.

Printre caracteristicile principale ale acestei dependențe se numără gândurile obsesive despre cumpărături, o senzație de euforie în timpul achizițiilor, pierderea controlului asupra impulsului de a cumpăra, sentimente de vinovăție și regret ulterior, probleme financiare generate de cheltuieli excesive și neglijarea obligațiilor personale și a relațiilor din cauza preocupării constante pentru shopping.

Specialiștii compară senzațiile trăite de persoanele dependente de cumpărături cu cele asociate altor tipuri de dependențe. În momentul achiziției, se produce o plăcere intensă, similară cu cea indusă de anumite substanțe.

Chiar dacă dependența de cumpărături nu este recunoscută ca o tulburare distinctă în manualul DSM-5 (Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale), ea este adesea încadrată de specialiști în categoria tulburărilor de control al impulsurilor. Deși nu are un cod propriu de diagnostic, impactul său asupra sănătății mintale și calității vieții este considerabil și necesită o atenție similară cu alte forme de adicție comportamentală.

Este doar un obicei sau o dependență reală?

Mulți oameni experimentează din când în când plăcerea unei sesiuni de cumpărături. Diferența dintre un obicei ocazional și o dependență reală stă în frecvență, intensitate și consecințe. Dacă achizițiile sunt frecvente, impulsive, scăpate de sub control și conduc la sentimente de vinovăție, probleme financiare sau conflicte în relații, este posibil să vorbim despre o dependență comportamentală. Cheia este dacă persoana mai poate spune „nu” și dacă acest comportament intervine negativ în alte aspecte ale vieții.

Simptome și semne ale dependenței de cumpărături

Dependența de cumpărături se manifestă printr-o serie de semne și simptome specifice. Acestea includ o preocupare obsesivă pentru cumpărături, exprimată prin vizite frecvente în magazine sau navigare intensă pe site-uri de shopping, adesea zilnic sau săptămânal.

Achizițiile devin o modalitate de a reduce anxietatea sau stresul. Sentimentele de euforie și încântare imediată după achiziții sunt urmate de vinovăție și regret. Se remarcă achiziționarea frecventă de obiecte inutile sau în cantități excesive, incapacitatea de a rezista impulsului de a cumpăra, chiar și în ciuda eforturilor, tendința de a ascunde achizițiile de familie și prieteni.

Comportamentele includ achiziționarea de articole doar pentru că sunt reduse, chiar dacă nu sunt necesare, colecționarea obsesivă a obiectelor dintr-o anumită categorie, cumpărarea și returnarea frecventă a produselor, recurgerea la minciună sau furt pentru a susține financiar dependența și neglijarea responsabilităților din cauza preocupării excesive pentru cumpărături.

Intensitatea acestor simptome variază, dar ele tind să interfereze semnificativ cu viața personală, profesională și financiară. Identificarea acestor semne reprezintă primul pas spre conștientizarea problemei și căutarea de ajutor specializat.

Semne că ai putea avea o problemă cu cumpărăturile

• Simți o nevoie impulsivă și frecventă de a cumpăra, chiar și lucruri inutile;
• Cheltuiești bani pe care nu îi ai sau te îndatorezi constant;
• Simți vinovăție sau rușine după sesiuni de shopping;
• Ascunzi achizițiile de partener, prieteni sau familie;
• Cumpărăturile devin o metodă de a face față emoțiilor negative;
• Încerci să reduci cumpărăturile, dar nu reușești;
• Ai probleme în relații sau dificultăți financiare din cauza acestui comportament.

Cauzele apariției dependenței de cumpărături

Dependența de cumpărături are cauze diverse și complexe. Factorii psihologici și emoționali joacă un rol important, incluzând o stimă de sine scăzută, stări de anxietate sau depresie, sentimente de singurătate sau plictiseală, nevoia de a simți control asupra unui aspect al vieții și experiențe traumatizante în copilărie sau lipsa afecțiunii parentale.

Din punct de vedere neurologic, studiile indică faptul că, similar altor dependențe, aceasta implică eliberarea de dopamină și endorfine în creier. Aceasta declanșează o senzație de plăcere care încurajează repetarea comportamentului.

De asemenea, factorii sociali și culturali contribuie la dezvoltarea acestei dependențe. Presiunea exercitată de societatea de consum, publicitatea intensă, comparația constantă cu ceilalți, dorința de a impresiona prin bunuri materiale și accesibilitatea sporită a cumpărăturilor online pot agrava comportamentul compulsiv de cumpărare.

Există indicii că predispoziția pentru dependența de cumpărături poate avea o componentă genetică, fiind mai frecventă în anumite familii. În plus, aceasta poate fi asociată cu alte afecțiuni psihice, precum tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburările de personalitate, tulburările de anxietate și tulburările alimentare.

Pentru un diagnostic și un tratament corect, este importantă înțelegerea cauzelor complexe ale dependenței. O abordare multidisciplinară, care ia în considerare toți acești factori, oferă cele mai bune șanse de recuperare.

Tipuri de dependențe de cumpărături

Specialiștii au identificat mai multe tipuri de comportamente asociate cu dependența de cumpărături, fiecare având caracteristici și motivații specifice. Există persoane care cumpără compulsiv pentru a reduce anxietatea sau stresul emoțional.

Altele sunt atrase de reduceri și cumpără excesiv produse la preț redus, chiar dacă nu au nevoie de ele. Unele simt nevoia să dețină fiecare variantă a unui anumit produs. Sunt și persoane care cumpără pentru a-și construi o imagine sau un anumit statut social, în timp ce altele sunt prinse într-un ciclu de cumpărare și returnare repetată a produselor.

Indiferent de tipul specific, comportamentul compulsiv poate avea consecințe negative asupra finanțelor, relațiilor și stării emoționale. Identificarea tipului de comportament este un pas esențial în abordarea acestei probleme.

Studiile arată că dependența de cumpărături afectează aproximativ 5% din populație și este mai frecventă la femei. Cu toate acestea, și bărbații pot dezvolta acest comportament, orientându-se adesea către produse electronice sau gadgeturi.

În era digitală, cumpărăturile online compulsive au devenit o formă tot mai răspândită, facilitată de accesul continuu la magazine virtuale și de ușurința plăților electronice. Acest lucru poate agrava comportamentele problematice la persoanele predispuse.

Cum putem preveni dependența de cumpărături?

Prevenția joacă un rol esențial în evitarea dezvoltării dependenței de cumpărături, mai ales pentru persoanele care observă că tind să cumpere impulsiv sau folosesc shopping-ul ca o formă de compensare emoțională. Atunci când înțelegem mecanismele din spatele acestor comportamente și aplicăm câteva strategii simple, putem preveni ca nevoia de a cumpăra să devină o problemă reală.

1. Educarea financiară
   Un prim pas important este să ne informăm și să învățăm elementele de bază ale gestionării banilor. Cunoașterea conceptelor precum bugetul personal, economisirea și prioritizarea cheltuielilor ne ajută să ne controlăm mai bine dorințele și să evităm cumpărăturile impulsive. Un buget bine structurat ne oferă claritate asupra resurselor disponibile și ne ajută să facem alegeri mai conștiente.
2. Limitarea timpului petrecut pe aplicații și platforme de shopping
   Magazinele online și aplicațiile specializate sunt create să ne atragă atenția în mod constant, prin oferte și notificări. Pentru a evita tentațiile, este recomandat să limităm timpul petrecut pe aceste platforme și să ne dezabonăm de la newsletterele comerciale care ne bombardează cu promoții și reduceri. Astfel, reducem șansele de a fi tentați să cumpărăm lucruri de care nu avem nevoie.
3. Folosirea listelor de cumpărături
   Atunci când facem cumpărături, fie în magazin fizic, fie online, o listă clară ne ajută să ne concentrăm doar pe ce ne trebuie cu adevărat. Această metodă previne achizițiile impulsive și ne permite să planificăm mai bine cheltuielile. În plus, consultarea listei în momentul cumpărăturilor ne ajută să fim mai conștienți de alegerile noastre.
4. Stabilirea unor „zile fără shopping”
   Un truc simplu, dar eficient, este să alegem anumite zile din săptămână în care să nu facem cumpărături deloc. Aceste zile ne oferă pauză mentală și ajută la diminuarea obiceiului de a căuta constant satisfacție prin achiziții. Pe termen lung, această practică poate reduce semnificativ tentația și impulsul de a cumpăra.
5. Conștientizarea emoțiilor declanșatoare
   Este important să înțelegem că adesea dorința de a face cumpărături apare ca răspuns la anumite stări emoționale – plictiseală, tristețe, stres sau anxietate. Observând aceste emoții și învățând să le gestionăm prin alte metode – cum ar fi sportul, meditația sau discuțiile cu prietenii – putem evita să recurgem la cumpărături ca o formă de alinare temporară. Această conștientizare este cheia pentru a întrerupe ciclul cumpărăturilor compulsive.

Implementând aceste strategii, fiecare persoană își poate reduce riscul de a dezvolta dependența de cumpărături și poate crea o relație mai sănătoasă cu banii și cu sinele. Prevenția nu înseamnă doar a ne limita, ci a învăța să ne cunoaștem mai bine și să ne îngrijim emoțional.

Consecințele dependenței de cumpărături

Așa cum am văzut, dependența de cumpărături se prezintă sub diverse forme și are un impact semnificativ asupra vieții celor afectați. Dependența de cumpărături are consecințe grave asupra vieții persoanei afectate. Problemele financiare sunt adesea cele mai vizibile, incluzând datorii din cauza cheltuielilor excesive, pierderea economiilor, dificultăți în plata facturilor și a cheltuielilor esențiale și risc de faliment personal.

Impactul asupra relațiilor poate fi la fel de grav. Pot apărea conflicte cu familia și prietenii din cauza comportamentului compulsiv, tendința de a ascunde achizițiile și de a minți, izolarea socială și deteriorarea încrederii în relațiile personale.

Din punct de vedere psihologic, persoanele afectate pot experimenta sentimente intense de vinovăție și rușine după episoadele de cumpărături, anxietate și stres legate de situația financiară, scăderea stimei de sine și simptome de depresie.

În plan profesional, pot apărea scăderea productivității, absenteismul și chiar pierderea locului de muncă din cauza problemelor financiare. În cazuri extreme, dependența de cumpărături poate duce la probleme legale, cum ar fi furtul sau frauda.

Conștientizarea acestor consecințe negative este esențială pentru a motiva persoana afectată să caute ajutor specializat și să depășească dependența. Cu sprijin adecvat, recuperarea și redobândirea controlului asupra comportamentului este posibilă.

Tratamentul și terapia pentru dependența de cumpăraturi

Având în vedere complexitatea acestei probleme, este esențial să cunoaștem opțiunile de tratament disponibile. Tratamentul dependenței de cumpărături implică, de obicei, o combinație de metode adaptate nevoilor specifice. 

Tipuri de psihoterapie pot fi luate în considerare în funcție de nevoile specifice ale fiecărui pacient. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este eficientă în tratarea acestei dependențe. Aceasta ajută pacientul să identifice gândurile și comportamentele problematice asociate cu cumpărăturile, să dezvolte strategii pentru a gestiona impulsurile, să învețe tehnici de relaxare și să găsească activități alternative.

Terapia de grup oferă un mediu sigur pentru a împărtăși experiențe, sprijin emoțional și oportunitatea de a învăța strategii de la alte persoane care se confruntă cu situații similare.

Consilierea financiară este importantă, deoarece ajută persoanele dependente să își stabilească un buget realist, să gestioneze datoriile și să dezvolte obiceiuri financiare sănătoase.

În unele cazuri, medicii pot prescrie medicamente pentru a trata afecțiuni asociate, cum ar fi antidepresive sau anxiolitice.

Tehnicile de mindfulness pot ajuta la conștientizarea impulsurilor, la gestionarea stresului și a emoțiilor negative și la îmbunătățirea stării generale de bine.

Un plan de tratament eficient este personalizat și poate include o combinație a acestor abordări. Succesul terapiei depinde de implicarea pacientului și de sprijinul primit din partea familiei și a prietenilor.

Cum să gestionezi dependența de cumpărături și ce poți face în continuare

Gestionarea dependenței de cumpărături este un proces gradual, care necesită conștientizare, efort constant și sprijin. Începe prin a identifica factorii declanșatori emoționali, cum ar fi stresul, anxietatea sau nevoia de validare. Găsește alternative sănătoase: sport, activități creative, timp cu prietenii sau pur și simplu pauze deconectate de la ecrane.

Stabilește un buget realist, evită cumpărăturile impulsive și cere sprijinul unui terapeut sau al unui grup de suport atunci când simți că nu mai deții controlul. Recuperarea nu înseamnă perfecțiune, ci progres constant și capacitatea de a-ți asculta nevoile reale.

Dacă simți că această problemă îți afectează viața și emoțiile, fă primul pas chiar acum. Consultă specialiștii Hilio, gata să te susțină în orice moment.

Surse

1. Müller, A., Laskowski, N. M., Trotzke, P., Ali, K., Fassnacht, D. B., de Zwaan, M., Brand, M., Häder, M., & Kyrios, M. (2021). Proposed diagnostic criteria for compulsive buying-shopping disorder: A Delphi expert consensus study. Journal of Behavioral Addictions, 10(2), 208-222. https://akjournals.com/view/journals/2006/10/2/article-p208.xml
2. Koran, L. M., Faber, R., Aboujaoude, E., Large, M. D., & Serpe, R. T. (2006). Estimated prevalence of compulsive buying behavior in the United States. American Journal of Psychiatry, 163(10), 1806-1812. https://psychiatryonline.org/doi/10.1176/ajp.2006.163.10.1806
3. Rachubińska, K., Cybulska, K., Szylińska, A. M., Kupcewicz, A., Ćwiek, E., Walaszek, D., & Grochans, E. (2024). Psychosocial functioning of individuals at risk of developing compulsive buying disorder. Journal of Clinical Medicine, 13(5), 1339. https://www.mdpi.com/2077-0383/13/5/1339
4. Erzincanlı, Y., Akbulut, G., Çubukcu, B. B., & Taş, H. G. (2024). Role of self-control, financial attitude, depression, anxiety, and stress in predicting consumers’ online shopping addiction. Frontiers in Public Health, 12, 1382910. https://www.frontiersin.org/journals/public-health/articles/10.3389/fpubh.2024.1382910/full

Goslar, M., Leibetseder, M., Muench, H. M., Hofmann, S. G., & Laireiter, A. R. (2020). Treatments for internet addiction, sex addiction and compulsive buying: A meta-analysis. Journal of Behavioral Addictions, 9(1), 14-43. https://akjournals.com/view/journals/2006/9/1/article-p14.xml