Ți se întâmplă să ai atacuri de panică noaptea în somn? Acestea te trezesc brusc din somn și sunt însoțite de bătăi rapide ale inimii, transpirație abundentă și dificultăți de respirație?
Atunci acest articol este pentru tine.
Adriana Olariu, Psiholog clinician, Psihoterapeut integrativ și specialist Hillio, răspunde celor mai frecvente întrebări despre cauzele, durata, simptomele, diagnosticul și tratamentul atacurilor de panică nocturne.
Ce sunt atacurile de panică în somn?
Atacurile de panică nocturne sunt caracterizate de apariția bruscă a unor valuri intense de frică sau anxietate în timpul somnului, sunt o manifestare frecventă a tulburării de panică. Aceste episoade perturbatoare pot afecta negativ tiparele de somn și pot genera anxietate persistentă în timpul zilei, având un impact semnificativ asupra calității generale a vieții.
Experimentarea unui atac de panică poate fi înfricoșătoare în orice moment, însă devine cu atât mai terifiantă atunci când te trezește din somn. Atacurile de panică nocturne nu numai că pot afecta calitatea somnului, dar pot lăsa și un sentiment de oboseală pe parcursul zilei.
În vederea înțelegerii problematicii atacurilor de panică nocturne este important să definim tulburarea de panică și atacul de panică.
Tulburarea de panică este o tulburare comună și tratabilă a anxietății, se manifestă adesea sub forma unor atacuri de panică neașteptate, copleșitoare și recurente.
Atacul de panică se caracterizează prin apariția bruscă a unei frici intense sau a unui disconfort semnificativ, care atinge un maxim în decurs de câteva minute, iar în acest timp apar patru (sau mai multe) din următoarele simptome printre care palpitații, bătăi puternice ale inimii sau tahicardie, transpirații, senzația de dificultate în respirație sau de sufocare.
Există două tipuri caracteristice de atacuri de panică: previzibile și imprevizibile.
Atacurile de panică previzibile – sunt acelea pentru care cauza sau factorul declanșator este evident, așa cum se întâmplă în situațiile în care atacurile de panică au mai apărut.
Atacurile de panică imprevizibile – sunt cele pentru care nu se poate decela nicio cauză sau factor declanșator la momentul apariției (ex. în timpul relaxării sau al somnului – atacuri de panică nocturne).
Stabilirea caracterului previzibil sau imprevizibil al atacurilor de panică este realizată de medic, a cărui judecată clinică se bazează pe combinația dintre un istoric atent cu privire la secvența de evenimente care preced sau conduc la atac și propria apreciere a persoanei dacă atacul pare să fi apărut sau nu fără un motiv evident.
Atacurile de panică pot apărea în contextul oricărei tulburări mintale (tulburări anxioase, depresive, bipolare, de comportament alimentar, obsesiv-compulsivă și tulburări înrudite, tulburări de personalitate, psihotice, ale consumului de substanțe) și al unor afecțiuni medicale (cardiace, respiratorii, vestibulare, gastrointestinale).
Vârsta medie la debutul atacurilor de panică în SUA este de aproximativ 22-23 ani la adulți. Evoluția atacurilor de panică este probabil influențată de evoluția altor tulburări mintale concomitente și de evenimentele de viață stresante.
Atacurile de panică sunt mai frecvente la femei decât la bărbați, dar caracteristicile clinice și simptomele nu diferă în funcție de sex.
Cauzele atacurilor de panică în somn
Atacurile de panică în somn sunt încă subiectul cercetărilor în curs, însă se observă că sunt frecvente în rândul persoanelor cu tulburare de panică.
Factorii care pot contribui la apariția acestor atacuri includ dezechilibre chimice în creier, istoric familial cu atacuri de panică, stres semnificativ, evenimente traumatice și condiții subiacente, precum depresia sau tulburarea de anxietate socială.
Aceste atacuri pot surveni fără un motiv aparent și apar în timpul tranziției de la stadiul de somn ușor, la cel profund, făcându-le distincte de alte manifestări precum pavor nocturn (teroarea nocturnă), apneea de somn sau coșmarurile care au loc în faza de somn REM.
Atacuri de panică în somn – simptome
Atacurile de panică nocturnă pot avea loc fără un declanșator evident și pot trezi persoana din somn.
Simptomele asociate includ:
- Durere în piept;
- Amețeală sau senzație de leșin;
- Sufocare sau senzație de pierdere a controlului;
- Teama de moarte;
- Greață sau dureri abdominale;
- Amorțeală sau furnicături la degetele de la mâini/picioare;
- Palpitații sau bătăi rapide ale inimii;
- Tremur sau senzație de agitație;
- Stare de frică intensă;
- Derealizare sau depersonalizare (sentimentul de a fi deconectat de realitate).
Chiar dacă simptomele atacului de panică în somn ating vârful în câteva minute și apoi se diminuează treptat, impactul asupra persoanei poate persista mult timp.
Grija și teama excesivă asociate cu această experiență pot duce adesea la insomnie.
Cum gestionăm atacurile de panică în somn?
Prima experiență a unui atac de panică poate avea un impact traumatic, lăsându-te terifiat și neajutorat, cu anxietate anticipativă puternică legată de posibila recurență a simptomelor de panică.
Dacă experimentezi repetate atacuri de panică noaptea, poți beneficia de tratamente orientate spre relaxare profundă, exerciții fizice regulate, eliminarea stimulenților din dietă, exprimarea emoțiilor și adoptarea unui dialog intern care promovează o atitudine mai calmă și plină de acceptare față de viață.
Aceste schimbări în stilul de viață pot reduce intensitatea reacțiilor față de atacul de panică.
Mitul pericolului în atacul de panică
Este important să știm că un atac de panică nu este periculos și că reacțiile fiziologice intense sunt naturale și protectoare.
Acesta este un răspuns natural și vital pentru mobilizarea rapidă în fața situațiilor care amenință în mod real supraviețuirea.
Problema apare atunci când acest răspuns natural se manifestă în afara unui context imediat sau aparent periculos.
Înțelegând absența pericolului real, poți să înveți cum să-ți gestionezi și cum să-ți controlezi atacurile de panică.
Dezactivarea pericolului
Este esențial să conștientizezi că atacul de panică în somn nu poate declanșa afecțiuni precum un atac de cord sau sufocarea. Senzațiile de sufocare sau slăbiciune, palpitațiile, nu sunt periculoase și sunt pur și simplu reacții naturale ale corpului în lipsa unui pericol real. Înțelegerea acestui aspect poate ajuta la reducerea intensității fricii și la diminuarea efectelor atacului de panică.
Strategiile pe care le poți utiliza pentru a-ți recăpăta calmul și a gestiona simptomele anxietății sunt:
- Concentrează-te pe respirație – încearcă să respiri lent și adânc, respirația controlată poate ajuta la reducerea anxietății și a simptomelor asociate.
- Focalizează-te pe gânduri pozitive – încearcă să-ți îndrepți gândurile către aspecte pozitive ale vieții, amintiri plăcute. Această redirecționare a gândurilor poate contribui la diminuarea intensității atacului de panică.
- Relaxează-ți mușchii – te poți concentra pe relaxarea musculaturii, începând de la maxilar și umeri și continuând în jos către restul corpului.
- Bea apă – înghițirea lentă a apei poate aduce o senzație reconfortantă și poate servi ca o modalitate de a-ți îndrepta atenția în altă direcție, funcționând ca o formă de distragere.
- Redu luminozitatea în cameră – dacă te simți mai confortabil cu luminile aprinse, poți lăsa o lumină de intensitate redusă în cameră.
- Stai conectat cu oamenii – dacă este posibil, poți încerca să discuți cu un prieten sau un membru al familiei care să te sprijine în momentele dificile.
- Caută ajutor profesional – dacă atacurile de panică în somn devin frecvente sau afectează calitatea somnului și a vieții de zi cu zi, este recomandat să consulți un profesionist în domeniul sănătății mintale pentru evaluare și tratament adecvat.
Aceste tehnici pot contribui la gestionarea eficientă a stărilor de panică și la revenirea la un echilibru mental și emoțional. Este important ca fiecare persoană să exploreze și să identifice metodele care se potrivesc cel mai bine nevoilor și preferințelor personale în gestionarea anxietății.
Diagnostic
Diagnosticul pentru atacul de panică în somn asociat cu tulburarea de panică, poate fi stabilit de către medicul psihiatru.
În procesul de diagnosticare, acesta va lua în considerare simptomele raportate de pacient și va exclude alte condiții medicale sau tulburări de somn care ar putea să manifeste simptome similare.
Etapele necesare în vederea stabilirii diagnosticului sunt:
- Evaluarea simptomelor – medicul va discuta în detaliu simptomele pe care le experimentează pacientul în timpul atacurilor de panică nocturne. Acestea pot include senzații precum: bătăi rapide ale inimii, transpirație excesivă, dificultăți de respirație și frica de pierdere a controlului sau a morții.
- Excluderea altora tulburări – medicul va exclude alte condiții medicale sau tulburări de somn care ar putea provoca simptome similare.
- Istoricul medical și psihologic – medicul evaluează starea de sănătate fizică și mintală a pacientului, inclusiv orice istoric familial de tulburări de panică sau alte afecțiuni psihologice.
- Interviul psihiatric – pentru a evalua starea generală de bine a pacientului, stresul perceput și alte aspecte legate de sănătatea mintală.
Diagnosticul Diferențiat
După evaluarea tuturor informațiilor disponibile, medicul psihiatru va formula un diagnostic diferențiat și va discuta cu pacientul despre opțiunile de tratament disponibile. În mod obișnuit, tratamentul implică psihoterapie, medicație sau o combinație a ambelor.
Tratamente eficiente
Tratamentul pentru atacul de panică nocturn poate include:
- Abordare psihofarmacologică (tratamentul medicamentos modern, constând în antidepresive de tip serotoninergic (SSRI – inhibitori selectivi ai recaptării de serotonină și sedative benzodiazepinice);
- Informarea – pacienții cu atacuri de panică frecvente au convingerea că simptomele somatice ale anxietății reprezintă o boală foarte severă. Aceste convingeri, adesea legate de boala de inimă, creează un cerc vicios în care simptomele anxietății (ex. tahicardia) generează anxietate. Pacientului trebuie să i se explice originea acestor manifestări și să i se dea exemple de situații benigne în care pot apărea manifestări asemănătoare cu ale sale;
- Măsuri suportive, tehnici de relaxare și tehnici de distragere în vederea evitării gândurilor provocatoare de anxietate, consiliere, meditație;
- Psihoterapie (cognitiv-comportamentală, rațional-emotivă, psihodinamică) individuală și de grup.
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC), atunci când este adaptată pentru atacurile de panică nocturne, oferă o abordare structurată pentru identificarea și abordarea declanșatorilor și factorilor de perpetuare a acestor episoade nocturne. Prin tehnici de TCC, persoanele învață să recunoască și să modifice gândurile anxioase, să dezvolte strategii de relaxare și să confrunte treptat temerile lor fără a ceda panicii.
Când să consulți un medic?
Dacă experimentezi atacuri de panică în somn sau ai îngrijorări cu privire la starea ta de sănătate mintală, este esențial să consulți un medic. Programarea unei consultații cu un specialist în sănătate mintală sau cu medicul de familie poate aduce beneficii semnificative.
Iată câteva situații în care este recomandat să cauți ajutor specializat:
- Atacurile de panică în somn au devenit frecvente și interferează cu calitatea somnului și a vieții de zi cu zi;
- Simptomele atacurilor de panică afectează semnificativ calitatea vieții tale, inclusiv performanța la locul de muncă, relațiile interpersonale sau starea generală de bine.
- Simptomele asociate atacurilor de panică persistă sau devin mai severe în timp;
- Te trezești constant obosit.
Medicul specialist poate realiza o evaluare detaliată, excluzând alte condiții medicale și oferindu-ți opțiuni de tratament personalizate pentru a putea gestiona atacurile de panică nocturne.
Nu ezita să ceri ajutor și să inițiezi pașii necesari pentru a-ți îmbunătăți sănătatea mintală și bunăstarea generală.
Prevenirea atacurilor de panică în somn
Deși nu există o modalitate de a elimina complet posibilitatea de a avea un atac de panică noaptea, există măsuri pe care le poți lua pentru a reduce riscul.
Strategiile de prevenire care pot ajuta includ:
- Limitarea consumului de cafeină, în special după-amiaza și seara;
- Adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate;
- Realizarea de exerciții fizice regulate;
- Gestionarea într-un mod eficient a stresului resimțit;
- Asigurarea unui somn suficient și practicarea unei igiene adecvate a somnului;
- Consultarea specialiștilor în sănătate mintală pentru tratamentul anxietății: psihoterapia și medicația pot ajuta la prevenirea atacurilor de panică nocturne.
În concluzie, gestionarea atacurilor de panică nocturne implică o abordare cuprinzătoare, incluzând psihoterapie, tratament medicamentos și adoptarea unui stil de viață sănătos. Este esențială identificarea factorilor declanșatori și aplicarea unor măsuri preventive pentru a îmbunătăți calitatea somnului și a reduce impactul atacurilor asupra vieții de zi cu zi.
Consultarea unui specialist în sănătate mintală poate oferi îndrumare și sprijin personalizat în gestionarea atacurilor de panică nocturne.
Surse:
- DSM-5 Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders” – American Psychiatric Association
- Tudose, F., Tudose C., Dobranici, L. (2011), Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Editura Trei:București
- Edmund J. Bourne (2010), The anxiety & phobia workbook, fifth edition, New Harbinger: Oakland, US
- Craske MG, Tsao JCI. Assessment and treatment of nocturnal panic attacks. Sleep Med Rev. 2005;9(3):173-184. doi:10.1016/j.smrv.2004.11.003
- Hauri PJ, Friedman M, Ravaris CL. Sleep in patients with spontaneous panic attacks. Sleep. 1989;12(4):323-337. doi:10.1093/sleep/12.4.323
- American Psychiatric Association. Practice guideline for the treatment of patients with panic disorder
- Craske MG, Lang AJ, Aikins D, Mystkowski JL. Cognitive behavioral therapy for nocturnal panic. Behav Ther. 2005;36(1):43-54. doi:10.1016/S0005-7894(05)80053-X
- Nakamura M, Sugiura T, Nishida S, Komada Y, Inoue Y. Is nocturnal panic a distinct disease category? Comparison of clinical characteristics among patients with primary nocturnal panic, daytime panic, and coexistence of nocturnal and daytime panic. J Clin Sleep Med. 2013;9(5):461-467. doi:10.5664/jcsm.2666
- https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0010440X91900269
