Câte bilete am plăti pentru cozonacul străbunicii dacă am ști că la final e ea acolo și miroase a cald și a iubire, în câte călătorii ale simțurilor am pleca înainte și înapoi în timp? A venit Jamie Oliver să ne spună despre comfort food în prag de sărbători, când, noi aveam mustăți de la lapte și nu ne mai încăpeam în piele de bucurie la vestea unor cartofi la ceaun oblojiți pe sobă sau a unui pui cu smântână, culeasă de dimineață.
Când v-a deranjat vreodată pe vremuri că vă miroseau hainele a sărmăluțe și chipurile a fericire? Ia spuneți! Și apoi dacă la alții nu-i ca la noi, de câte ori în miez de iarnă v-ați lua bilet spre vară într-o tavernă grecească, fix lângă musaca sau scoici?
Căutăm consolare și wellbeingul din farfurii, invitați la o masă altfel, de către specialistul în nutriție Roxana Călescu.
Termenul de “comfort food” se referă la acele alimente al căror consum oferă consolare sau un sentiment de bunăstare. Cu alte cuvinte, alimentele care dau o stare psihologică, în special emoțională, de confort. Putem apela la ele în diverse împrejurări, fie stare emoțională negativă sau pozitivă, atunci când suntem singuri sau atunci când ne aflăm în cercul de prieteni.
Top comfort food în Europa
Făcând un rezumat al acestor “comfort foods” în funcție de țară, în topul preferințelor în Europa predomină:
- Franța: crème caramel – desert cu cremă, supă de ceapă franceză – supă de ceapă cu brânză și pâine, gratin dauphinois – felii de cartofi coapte cu smântână, pate – pastă de carne rece, pot-au-feu – tocană de vită, tomates farcies – roșii umplute cu carne măcinată;
- Italia: gnocchi – găluște mici de aluat moale, lasagne, pasta all’amatriciana – paste cu guanciale , sos de roșii și brânză pecorino, pasta alla carbonara – paste cu ou guanciale și brânză pecorino, Nutella;
- Polonia: bigos – tocană de vânătoare, barszcz z uszkami – supă limpede de sfeclă roșie cu găluște de ciuperci de pădure, zupa ogórkowa – supă de castravete acru, budyń waniliowy z malinami – budincă de vanilie cu zmeură, kotlet schabowy – șnițel de porc, golonka – șuncă murată, jagody ze śmietaną – afine cu cremă, makaron ze śmietaną i truskawkami – paste cu smântână și căpșuni, pierogi – găluște umplute, placki ziemniaczane – clătite de cartofi, sernik – cheesecake copt, śledź w oleju – hering murat, zapiekanka – sandviș prăjit cu fața deschisă;
- Rusia: bliny – clătite, golubtsy – rulouri de varză, kasha – terci, pirozhki – coc umplut cu carne, rassolnik – supă murată, shashlik – cuburi de carne la frigărui și la grătar, shchi – supă de varză, solyanka – supă picantă și acră, vareniki – găluște umplute (pierogi);
- Spania: castañas asadas – castane prăjite, chocolate con churros – băutură de ciocolată fierbinte cu aluat prăjit, cordero asado – miel la grătar, boquerones fritos – hamsii prăjite, calamares fritos – calmar prăjit, gazpacho – supă rece de legume, jamón serrano – șuncă serrano, paella – orez cu șofran, tarta de Santiago – tort sau tarta cu migdale, torreznos – slănină, tortilla española sau tortilla de patata – omletă de cartofi-ceapă;
- Regatul Unit: bacon butty ( sandwich cu bacon ), bangers and mash – cârnați și piure de cartofi, fish and chips – pește și chipsuri, fruit crumble – fructe înăbușite cu topping sfărâmicios, Ou Scotch – ou fiert tare copt în cârnați, supă de cocos, stottie – pâine grea, rotundă, budinca Yorkshire. (wikipedia)
De ce aduc alinare alimentele de confort?
Este des sugerat că alimentele confort au un conținut caloric mare, bogate în zahăr și/sau carbohidrați, asociate fiind cu copilăria sau gătitul de acasă. Ele sunt des preparate într-un stil simplu sau tradițional și pot avea un aspect nostalgic sau sentimental, amintindu-ne de casă, familie, prieteni. (Locher et al., 2005)
Dacă ar fi să vorbim despre originea acestei preferințe, dat fiind că multe dintre aceste alimente confort sunt asociate cu ce părinții sau bunicii ne-au oferit să mâncăm atunci când am fost bolnavi ca și copii (Birch et al., 1980), existând multe variații între persoane și cultura lor în termeni de alimente la care oamenii se gândesc.
Luând în considerare și descoperirile cercetătorilor, în urma unui sondaj efectuat în America, preferințele intervievaților au fost cartofi prăjiți sau cipsuri (24%), înghețată (14%), prăjituri (12%), pizza și paste (11%), burgeri (9%), fructe și legume (7%), supă (4%) și altele (9%). În mod intrigant, aceste rezultate ascund diferențe de generații.
Întrebate fiind femeile despre comfort food, alegerile principale au fost înghețata (74%), ciocolata (69%) și prajiturile (66%). În schimb, top 3 “comfort foods” pentru bărbați au fost înghețata (77%), supa (73%) și pizza/paste (72%). Aceste diferențe ne întăresc zicala “Zahăr pentru femei, carne pentru bărbați”, observând înclinația bărbaților pentru mesele principale calde. (Wansink, Cheneym, & Chan, 2003)
Principalele motive pentru care aceste persoane au apelat la comfort food, a fost singurătatea, depresia sau, vina la femei, iar pentru bărbați a reprezentat o recompensă pentru succes. Deși s-ar fi crezut că persoanele apelează la aceste alimente când sunt într-o stare mintală scăzută, există dovezi care sugerează că ele sunt consumate și în stările de fericire (86%) sau atunci când se sărbătorește un eveniment (74%). Doar 39% dintre cei incluși în studiu au ales alimentele de confort atunci când erau melancolici sau se simțeau singuri. (Cardi et al., 2015)
Poate ne întrebăm de ce anume sunt aceste alimente de confort “confortabile”, dacă există particularități de gust, textură, miros, etc., care tind să fie supraprezente în alimentele menționate mai sus. Deși poate fi adevărat să afirmăm că aceste alimente de confort sunt hipercalorice, nu este tot timpul cazul. Este de asemenea clar, că multe studii au demonstrat de-a lungul anilor că aspectul mancarii este foarte important pentru noi.
Mâncăm cu ochii noștri. (gurmandul roman Apicius – 1936)
Pentru a înțelege dacă, este ceva special pentru aceste alimente confortabile, trebuie să luăm în calcul rolul mai multor simțuri emoționale (pipăit, miros și gust). De fapt, este discutabil ce poate fi comun la aceste alimente la care ne gândim ca și confort corelat cu calitățiile lor oral-senzitoriale.
Dacă reflectăm la ce de-a lungul timpului a fost corelat cu alimentele de confort, putem vorbi în primul rând despre cele cu textură moale precum cartofii pasați, suc de mere și mai multe budinci, ele fiind văzute ca fiind nu doar confortante, dar și hrănitoare. Alimentele calde consumate în compania altora, au fost analizate de psihologii sociali ca și o conexiune între încălzirea mâinilor și persoanele mai “calde”. Ca urmare, este crezut că aceia care se simt singuri pot beneficia de asemenea, psihologic vorbind, de a ține ceva cald în mâna lor, ca de exemplu, o supă de pui sau o cană de ceai.
În termeni de gusturi de bază, dulce și sărat (și, umami) ar părea să fie mult mai predominant, printre gama largă de alimente de confort, decât gusturile de acru sau amar. Aici este de reținut că alimentele de care suntem atrași în copilărie tind să difere de acelea care ne plac când suntem adulți. Dat fiind că, copiii nu tind să nu le placă gusturile acre, nici legumele crucifere, fiind de asemenea o explicație de ce este greu ca alimentele de confort sa fie verzi. (Spence, 2012)
Există și o latură neuropsiho-farmacologică care are legătură cu comfort food. A fost raportat că, consumul alimentelor gustoase poate conduce la eliberarea de opiacee pentru starea de spirit. Similar, consumul de dulciuri, alimente hipercalorice (înghețată, prăjituri, ciocolată) a fost corelat cu eliberarea de opiacee și serotonină, care, încă o dată, poate ajuta la creșterea sau la prevenția declinului stării de spirit la diferite populații. Infuzia directă a acizilor grași în intestin poate ajuta la reducerea impactului emoțional negativ al vizualizării unui film sau clip trist.
Există dovezi că a bea ceai negru poate de asemenea să reducă stresul. Într-un studiu dublu-orb, acest lucru condus la semnificative reduceri ale nivelelor de cortizol. Acestea fiind spuse, cercetătorii și-au ridicat întrebarea dacă nu alimentele confortabile chiar oferă beneficii neuropsihice celor care le consumă. (Van Oudenhove et al., 2011).
În concluzie, involuntar sau nu, putem fi consumatorii acestor alimente de confort. Din punct de vedere nutrițional, reprezentând în mare parte o categorie de alimente hipercalorice, este important să fim totuși conștienți, chiar dacă avem nevoie de un nutritionist, de cantitatea pe care o consumăm și de ora la care apelăm la acest răsfăț.
Fie într-o zi mai proastă sau cu o ocazie specială, este necesar să ținem cont de valoarea calorică ridicată și de repercusiunile acestui lucru, dacă facem din consumul de “confort food” o obișnuință sau o alegere frecventă.
