Vorbim despre un concept relativ nou promovat în mod insistent în media, în rândul persoanelor care doresc să adopte o alimentație echilibrată, alături de un stil de viață sănătos, pe termen lung.
La bază stă de fapt o teorie conform căreia anumite alimente determină organismul să producă acid, care este dăunător. Ce alimente alcaline am putea introduce în dietă ca să contracarăm aciditatea și ce ne aduc ele din punct de vedere nutritiv? Ne poate menține organismul pH-ul corect, doar by default?
Ne-a vorbit despre ce se mai discută în lume de către experți și cum să alegem alimentele în dieta alcalină, Specialistul Hilio, Paula Popiel – Consultant și tehnician nutriționist.
Despre pH și decizia alcalinizării
Din fericire, să adopți o dietă care conține mai multe alimente cu potențial alcalinizant decât alimente cu potențial acidifiant nu are neapărat efecte negative asupra organismului.
Homeostazia acido-bazică este esențială funcționării organismului în limite fiziologice și metabolismului celular. În condiții normale, echilibrul acido-bazic este menținut la un pH arterial între 7.36 și 7.44 și un pH intracelular de 7.21.
Organismul uman are mecanisme foarte specifice pentru menținerea homeostaziei acido-bazice (echilibrului acido-bazic), care nu dau greș decât în anumite situații patologice, cum ar fi boala cronică de rinichi sau boli pulmonare cronice. La nivel intracelular sunt prezente acele mecanisme prin care se menține un echilibru acido-bazic.
Astfel, aparatul renal/rinichii și sistemul respirator au un rol esențial în menținerea echilibrului acido-bazic în organism.
Oricât de mici ar fi fluctuațiile pH-ului, acestea nu sunt compatibile cu viața, tocmai din acest motiv, mecanismele de menținere a homeostaziei acido-bazice intră în funcțiune indiferent de componența dietei, pentru a se evita stările de acidoză sau alcaloză cronică în organism.
Acidoza sau alcaloza apar de cele mai multe ori pe fondul unor patologii existente.
Pentru un individ sănătos, corpul face o treabă bună, aceea de a regla diferitele niveluri de pH pe cont propriu și nu necesită intervenții specifice în alimentație.
Ce spun experții despre dieta alcalină
“Există puține sau deloc dovezi care să susțină premisa dietei alcaline. Corpurile noastre fac o treabă suficient de bună pe cont propriu, menținându-ne pH-ul sub control. Sunt multe reguli și alimente excluse de această dietă, ele în realitate fiind sănătoase”. (Kelly Plowe, MS, RD)
Dacă vom porni în căutătrea evidențelor științifice credibile cu privire la efecte pozitive ale unei diete alcaline, se poate remarca lipsa unor studii relevante care să arate o legătură clară între un consum predominant de alimente alcaline și sănătatea pe termen lung.
Ce trebuie să știi este faptul că dieta alcalină nu limitează alimentele la anumite momente ale zilei și nu necesită a respecta perioade de post. Ea are la bază ideea de a mânca mai multe alimente alcaline și mai puține alimente acide.
Nu este corect să abordăm dietă gândindu-ne la o lista de alimente, ci să avem ca deziderat o dietă echilibrată în fiecare zi. Chiar dacă nu susținem tendințele dietetice la modă sau orice metodele nesustenabile de slăbire, vă prezentăm faptele astfel încât să puteți lua o decizie în cunoștință de cauză și să vă îndreptați cu întrebări către specialistul în nutriție ales.
Dieta în final stabilită împreună cu acesta, trebuie să fie cea care funcționează cel mai bine pentru nevoile nutriționale proprii, bagajul genetic, obiceiuri și activități individuale, obiectivele și bugetul alocat. De cele mai multe ori, obiectivul de pierdere în greutate, nu se atinge aplicând cel mai sănătos mod cu putință. Cea mai bună dietă este întotdeauna cea echilibrată.
Aceasta poate fi transformată într-un mod de numărul de calorii de care are nevoie o persoană pentru a atinge minimele nutriționale astfel încât să atingă o greutate sănătoasă ce variază în funcție de vârstă, sex și tipul de activitate fizică zilnică. Somnul, consumul de alcool, tutun sau alte substanțe, precum și alți factori ai stilului de viață joacă, de asemenea, un rol major în starea generală de sănătate și în procesul de slăbire.
Alimente alcaline și din alimentație
Fructe:
Fructe alcaline: smochine, curmale caise, ananas, kiwi, afine, pepene verde, stafide, măsline (nu, nu e greșeală, măslina este considerat fruct, ca și roșia, deși noi le considerăm legume), mango, mere, pere, papaya, lămâie, lime, grepfrut, avocado.
Fructe acide: prune, coacaze, merișoare, banane verzi, mure, vișine, precum și gemuri, dulcețuri.
Legume:
Legume alcaline: broccoli, ceapă verde, țelină, sfeclă roșie, gulii, spanac, usturoi, varză, cartofi copți în coajă, castraveți, salată verde, zucchini, cartofi dulci.
Legume acide: roșii (bulion sau gătite), spanac (gătit), cartofi (fără coajă), fasole.
Leguminoase:
Leguminoase alcaline: boabe de soia, fasole verde.
Leguminoase acide: soia (lapte sau brânză).
Cereale și pseudocereale:
Alcaline: grâu încolțit, ovăz, amarant, mei, quinoa, hrișcă, orez brun, grâu spelta.
Acide: orz, grâu, orez (care se pot regăsi în pâine, produse patiserie, mălai).
Semințe:
Semințe alcaline: migdale, sâmburi de dovleac cruzi, ulei de pește, ulei presat la rece de măsline sau de floarea-soarelui, ulei de in, ulei de cocos.
Semințe acide: arahide prăjite, nuci, nuci pecan, caju, ulei rafinat de floarea-soarelui, ulei rafinat de măsline
Lactate:
Lactate alcaline: laptele de la sânul mamei.
Lactate acide: brânză topită, înghețată, brânzeturi, lapte fiert, lapte de vacă nefiert, smântână
Lactate slab acide: lapte de capră, unt, iaurt, orez cu lapte.
Ouă:
Ouă alcaline: ou de prepeliță, ou de rață.
Ouă acide: ou de găină (slab acid).
Carne:
Carne alcalină: nu există.
Carne acidă: vită, stridii, porc, miel.
Carne slab acidă: peștele.
Băuturi:
Bauturi alcaline: apă minerală alcalină sau ușor alcalină, ceai verde.
Băuturi acide: băuturi cu mult zahăr, bere, cafea, alcool (cu moderație).
Dulciuri/ Indulcitori:
Alcaline: melasă, sirop de arțar, stevie.
Acide: zahăr alb, zahăr brun, aspartam, ciocolată cu lapte.
Dulciuri slab acide: mierea.
Medicamente, suplimente, ceaiuri:
Alcaline: coada șoricelului, lemn dulce, spirulină.
Acide: antibiotice, antiinflamatoare, antihistaminice (la recomandarea medicului).
Concluzii “alcaline”
- Dovezile științifice care susțin premisa că urmarea unei diete alcaline poate îmbunătăți semnificativ starea de sănătatea sau că odată cu consumul anumitor alimente se poate schimba pH-ul corpului, sunt încă în cercetare.
- Deși dieta promovează o creștere a alimentelor sănătoase, restricționează și unele alimente nutritive, cum ar fi laptele și produsele lactate, care sunt surse excelente de proteine și calciu din dietă.
- Dieta alcalină are la bază un consum crescut de fructe și legume proaspete.
- Limitează, chiar elimină alimentele procesate din consum și proteinele de origine animală, bogate în sodiu și grăsimi saturate.
- Restricționează anumite cantități de cereale, leguminoase, proteine animale și lactate și, prin urmare, nu este neapărat considerată sănătoasă, deoarece poate lipsi de substanțe nutritive și echilibru, alimentația în sine.
- Studiile nu confirmă legătura dintre consumul acestor alimente și efectul acidifiant asupra organismului.
Consultați un specialist Hilio în nutriție, înainte de a opta pentru orice formă de dietă.
