Mai mult de 50 la sută din pacienții odată Covid-19 pozitivi se confruntă pe termen mediu sau lung cu simptome post Covid. Cu un astfel de procent, nu putem rămâne indiferenți și venim pentru voi cu o abordare multidisciplinară pentru urmărirea sindromului post Covid-19.
O luăm cu începutul acestei afecțiuni până la a vă explica traseul urmăririi multiplelor afecțiuni post Covid 19, alături de Dr. Paula Popiel specialist în medicină de familie.
În ultimile 3 luni am monitorizat 115 pacienți COVID-19 pozitivi, cu simptomatologie cu grade de severitate variată, din care mai mult de jumătate au acuzat simptomatologie reziduală. Voi încerca pe scurt să vă explic care este tabloul clinic al unui pacient Covid-19 pozitiv în episodul acut de boală, precum și care este impactul asupra sănătății pe termen mediu și lung.
Tabloul clinic al pacientului cu Covid-19
Coronavirusurile cunoscute până în acest moment, inclusiv SARS-CoV-2, care produce Covid-19, dau naștere unor infecții respiratorii cu grade de severitate de la mediu la sever, fără a exclude din păcate decesul ca etapă finală în evoluția impredictibilă a acestor afecțiuni.
Pacientul diagnosticat cu Covid-19 poate transmite virusul înainte de a prezenta simptome (acest pacient este asimptomatic). De aceea se recomandă distanțarea socială, purtarea măștii, spălatul des pe mâini și izolarea la domiciliu în cazul celor care au simptome sugestive pentru această afecțiune.
Perioada de incubație este reprezentată de intervalul cuprins între momentul infectării și cel al apariției primelor simptome specifice sau nespecifice ale acestei infecții – respectiv un interval de timp de până la 14 zile. Durata medie de apariție a simptomelor este de 5-6 zile.
Cele mai frecvente simptome ale pacientului diagnosticat cu Covid-19 sunt: febra, tusea uscată,oboseala.
Mai puțin frecvente sunt: durerile, congestia nazală, conjunctivita, cefaleea, durerile de gât, diareea, pierderea simțului gustului și a mirosului, erupțiile cutanate și înroșirea degetelor de la mâini și picioare (apar ca și cum ar fi degerate). Aceste simptome sunt de obicei ușoare și se manifestă gradual.
Există și persoane infectate la care apar doar simptome foarte ușoare.
Sindromul post Covid-19
Majoritatea persoanelor (80%) afectate se recuperează fără a avea nevoie de tratament la spital. Aproximativ 20% din persoanele cu COVID-19 prezintă o formă gravă și necesită consult de specialitate și uneori o primă internare în spital.
Simptomatologia pacienților poate fi prezentă sub o formă sau alta săptămâni sau luni de la negativarea testului și poartă numele de sindrom post Covid- 19. De aceea noi, medicii de familie ne ferim să declarăm “VINDECAT” un pacient după cele 14 zile de monitorizare în izolare. Astfel, pacientul este sub observația medicului curant atât timp cât va fi necesar. Nu există o perioadă optimă sau strict necesară pe care o putem preciza deocamdată.
Pacienții peste 50 de ani, vârstnicii și cei cu afecțiuni importante (asociate) pulmonare, cardiovasculare, metabolice, endocrinologice sunt cei care prezintă simptome persistente, reziduale mult timp după negativarea testului. Trebuie însă să menționez că sunt și persoane tinere care se pot simți rău mult timp după trecerea infecției respiratorii cu SARS-CoV-2.
Chiar la persoanele care nu necesită spitalizare (deci au forme ușoare ale bolii) pot fi prezente migrenele sau simplele dureri de cap, durerile musculare și oboseala extremă.
Efecte pe termen lung ale infecței cu SARS-CoV-2
În urma unui studiu realizat de Universitatea Leicester și de Oficiul Național pentru Statistică (OMS) s-au descoperit efecte pe termen lung devastatoare asupra celor care au avut o formă severă a bolii, la mulți apărând probleme la inimă, plămâni, creier, pancreas precum și afecțiuni cornice secundare la ficat și rinichi.
Conform acestui studiu, din 47.780 de persoane care au fost externate în primul val, 29,4% au fost reinternate în spital în următoarele 140 de zile, iar 12,3% în total au decedat. Practic aproape 30% din pacienți sunt reinternați din cauza complicațiilor ce apar în primele 140 de zile de la infecția cu SARS-CoV-2
Practic, fiecare pacient duce o povară semnificativă a bolii pe termen lung după spitalizarea pentru covid.
Pot spune că este important ca aceștia să primească tratamente protectoare, precum vitamine și minerale ce ajuta la creșterea imunității, anticoagulante orale, statine, dacă este cazul și nu numai.
Mecanismul de declanșare a diabetului la acești pacienți este încă neclar, însă sunt suspectate 2 mecanisme de bază: distrugerea celulelor beta care produc insulină generând diabetul de tip unu sau declanșarea procesului de rezistență la insulină ceea ce duce la diabetul de tip doi.
Există simptome ce apar frecvent pe termen lung: oboseala marcată, dificultate respiratorie asociată sau nu cu tuse, dureri articulare, durere toracică.
Alte simptome ce s-au semnalat sunt: cefalee persistentă, dureri musculare, palpitații, insomnie, lipsa gustului și/sau mirosului, erupții cutanate, căderea părului, modificări de tip cognitiv ( deficiențe de concentrare și de gândire) și nu în ultimul rând depresie, afecțiune prezentă alături de toate celelalte boli cronice.
În timpul monitorizării pacienților trebuie să evaluăm toate organele, deoarece:
- Inima poate prezenta leziuni post-Covid pe termen lung, inclusiv la pacienții cu simptomatologie ușoară, făcând necesară explorarea imagistică a acesteia (ecografie cardiacă);
- Creierul poate suferi consecințele sindromului trombotic, respectiv accidente vasculare cerebrale, convulsii, sindromul Guillain-Barre, precipitarea apariției bolii Alzheimer și Parkinson. Computer tomografia, evaluarea neurochirurgicală, neurologică, psihiatrică și psihologică sunt obligatorii în afectarea acestui organ.
- Plămânii suportă un proces de fibroză după ce inflamația la nivelul alveolelor s-a remis, cu impact asupra limitării volumelor respiratorii. Radiografia, computer tomografia, spirometria sunt investigațiile pe care medicul specialist vi le recomandă în cazul acuzelor respiratorii. Gimnastica medicală respiratorie zilnică este importantă în recuperarea acestor pacienți.
Sindromul de coagulare are răsunet în orice aparat sau sistem al organismului uman. Ca și consecință a prezenței microtrombozelor la nivelul vaselor capilare apare suferința cordului, ficatului, rinichilor, creierului pentru care probele paraclinice de laborator și investigațiile imagistice sunt obligatoriu de efectuat în timpul cel mai scurt pentru inițierea de urgența a tratamentului anticoagulant specific.
Depresia, anxietatea asociată și sindromul de oboseală cronică au un impact major asupra psihicului fiecărui pacient ce a trecut prin Covid-19. Psihoterapia îndreptată către tulburările psihice generate de stresul emoțional nu trebuie uitată ca treaptă terapeutică în managementul general al pacientului cu Covid -19.
Rămânem împreună pentru abordarea tuturor sechelelor
Pacienții care prezintă sindromul post Covid-19 trebuie să se adreseze medicului de familie pentru a fi consultați, evaluați, investigați suplimentar, diagnosticați și monitorizați permanent.
Facem acest lucru la ATLAS cu ajutorul Telemedicinei. Când starea de sănătate o cere următorii pași îi facem tot împreună spre celelalte specializări pentru abordarea multidisciplinară sindromul post Covid.
