Cu toții ne dorim o viață cât mai lungă și cât mai lipsită de boli, iar asta depinde, în mare parte, de noi. Există câțiva factori pe care nu îi putem controla, cum ar fi moștenirea genetică, poluarea, hazardele naturii, dar stă în puterea noastră să adoptăm obiceiuri sănătoase care ne vor ajuta să trăim mai mult.
Laura Panait, medic specialist medicină de familie și specialist Hilio, vine cu sfaturi despre cum putem să ne hrănim sănătos corpul și mintea.
Se spune că a trăi mult, dar și frumos este o artă. Iar pentru asta trebuie să avem în vedere sănătatea organelor și a sistemelor, sănătatea psihică și frumusețea exterioară.
Este ideal să avem încă de mici deprinderi sănătoase în alimentație și să practicăm un sport pentru a ne hrăni corpul, dar să facem și activități care ne hrănesc mintea.
Alimentația
Ne naștem consumând doar un aliment și ajungem, la un moment dat, la o diversitate foarte mare de alimente la care ne supunem tubul digestiv. Este bine să experimentăm mai multe alimente, mai ales când călătorim, dar eu recomand să mâncăm ceea ce este produs în locul unde ne-am născut: să mâncăm căpșuni în sezonul căpșunilor și mango doar din când în când.
Cantitatea de alimente trebuie să fie corespunzătoare nevoilor noastre, în funcție de activitatea fizică pe care o depunem și să nu trăim cu credința că se moare de foame. Avem nevoie de calitate, în mâncare, și nu de cantitate. Eu trăiesc cu deviza mănânc că să trăiesc nu trăiesc că să mănânc, ceea ce recomand tuturor. În ceea ce privește tipul de alimente, recomand să mâncăm de toate, dar fără excese. Să ne alegem mâncare de o calitate foarte bună, cât mai puțin procesată și, nu în ultimul rând, să avem grijă cum combinăm tipurile de alimente.
Să mâncăm carnea cu salată, carbohidrații cu salată, murături. Fructele înainte de masă și niciodată dulciuri după o masă bogată în carbohidrați (pâine, făinoase, cartofi etc.). Să ne ținem într-un număr de calorii de care avem nevoie și dacă am exagerat la o masă sau într-o zi, „să ne amendăm” la următoarea masă sau zi. Un desert bun poate fi consumat cu mai puține griji și efecte neplăcute după o salată verde. Să consumăm „mâncare vie”: fructe, legume multe.
La capitolul proteine, să avem în alimentație pește, ouă și carne în proporții bune pentru fiecare dintre noi. Vreau să menționez că „zestrea genetică” este foarte importantă și o persoană cu dislipidemie moștenită nu poate primi aceleași recomandări ca alta la care nu există aceste tulburări. Și sub nicio formă nu trebuie să excludem total grăsimile din alimentație. Ele sunt precursori pentru hormoni, participă la transportul vitaminelor în organism: vitaminele A, D, E, K, numite și vitamine liposolubile. Sunt doar câteva exemple în care rolul lipidelor este important.
Investigații medicale
O evaluare amănunțită a stării de sănătate cu ajutorul analizelor de sânge ne poate îndruma spre ce alimente este bine să ne îndreptăm mai des. Organismul nostru este foarte deștept și noi trebuie doar să îl ascultăm. Pe de altă parte, orice dezechilibru descoperit la timp se corectează mai ușor, fie că este vorba de vitamine, fie de minerale.
Screening-ul pe grupe de vârstă și sex împreună cu antecedentele heredocolaterale (ce boli sau dezechilibre moștenim) ne ghidează spre ce analize de sânge și investigații trebuie să efectuăm anual. Din acest motiv discuția ta cu medicul curant este foarte prețioasă. Este recomandat să facem acest screening o dată pe an sau mai des dacă avem patologii asociate, după indicația medicului.
În urma consultului, medicul stabilește o serie de investigații în urma cărora se decide și ce suplimente este bine să iei. Nu este bine să iei niciun fel de supliment, nici măcar o vitamină dacă nu a fost recomandat de medic.
De asemenea, poți recurge la cure de detoxifiere și perfuzii sau medicamente de creșterea a imunității și susținere a funcțiilor organismului în parametrii cei mai buni doar după discuția cu medicul.
Lipsa de energie, oboseala, insomniile sunt întâlnite în multe boli și un complex de vitamine nu rezolvă cauza, ci din contră, amână momentul diagnosticului. Voi da un exemplu des întâlnit de mine: pacienții care iau vitamine pentru lipsa de energie și, de fapt, au disfuncții tiroidiene sau anemie.
Știu că este la modă consumul de vitamina D, dar de ce să luăm un produs dacă organismul nostru are suficient?
Ia aceste decizii importante împreună cu medicul tău și în cunoștință de cauză.
Practicarea mișcării
Este bine să practicăm un sport, o știm cu toții. Rolul mișcării în menținerea sănătății fizice este unul important.
În cazul în care nu se poate, orice mișcare este binevenită: de la a ne întreține curățenia în casă, la a face un număr de pași zilnic și până la alergat. Pe lângă tonusul căpătat, avem și mintea „hrănită”.
Acest lucru este valabil indiferent de vârstă: eu îmi încurajez părinții să trebăluiască prin curte ori de câte ori am ocazia, îmi îndemn copiii să facă mișcare și să urce scările ori de câte ori se poate. În aceste vremuri vorbim mult la telefon. Practica mea este de a mă plimba, de a face pași cât timp vorbesc. Ridică-te de pe scaun cât mai des, nu îți pune totul la îndemână când te așezi pe canapea la un film, deplasează-te pentru fiecare pahar cu apă de care ai nevoie. Nu îți pune telecomanda la îndemână, pune cât mai departe farfuria cu „ronțăieli”, parchează mașina un pic mai departe de locul în care trebuie să ajungi și bucură-te de pașii pe care trebuie să îi faci, indiferent de vreme.
Activități care ne hrănesc mintea
Se spune că nu există boli, ci pacienți. Și la capitolul hrănit mintea și sufletul nu există o rețetă universal-valabilă. Trebuie să descoperim ce ne face bine și să practicăm în mod constant. De la ascultarea unui gen de muzică ce ne place și ne face să avem energie pozitivă, până la citit, practicarea unui sport, pictat, gătit. Sunt exemple de activități pe care le putem experimenta simțind că facem ceva pentru NOI.
Plimbările, petrecerea timpului în natură, în aer liber ne „susțin” pe toți. Soarele ne „încarcă bateriile” foarte bine, dar mulți dintre noi ne bucurăm și de ploaie și ninsoare.
Este bine să ne antrenăm să fim bine cu noi: să gândim pozitiv, să fim veseli, să ne înconjurăm de oameni cu aceleași valori ca ale noastre.
Somnul și respectarea programului de somn contribuie la menținerea unei stări bune de sănătate. Ideal, ora de adormire este între 22.00 și 22.30, dar dacă nu putem respecta asta, să avem un somn de 7-8 ore, aici fiind variații și în funcție de vârstă. Ora de trezire trebuie să fie, de obicei, aceeași, în fiecare dimineață. În vacanță putem să schimbăm puțin ritmul. Așa dobândim o igienă bună a somnului.
Toate aceste lucruri sunt bine știute de noi. Îmi doresc ca prin citirea acestor rânduri să ne readucem aminte de ele și să le punem în aplicare.
