Cefaleea poate fi prevenită, asta da o veste bună! La ce ne ajută oare un jurnal al episoadelor dureroase? Cum gestionăm triggerii? De la stres, marele dușman al sănătății mintale dar și al celei fizice, până la o inocentă murătură ce însoțește o masă gustoasă, toți sunt factori declanșatori pentru cefalee! Da, da ați văzut bine … o banală murătură!
Organizația Mondială a Sănătății declară că 1 din 20 de persoane din țările dezvoltate suferă zilnic de un episod de cefalee tensională.
Ne aduce o abordare complexă asupra acestei afecțiuni, specialistul în medicină internă Dr Ioana Vescan, ca să nu aveți bătăi de cap!
Cefaleea se descrie ca fiind durerea localizată la nivelul capului sau în partea superioară a gâtului și cuprinde un cumul de simptome care uneori pot fi greu de descris.
De cele mai multe ori este localizată într-o anumită parte a capului: frontală, occipitală, temporală, însă poate fi și sub formă de hemicranie (durere pe jumătate de cap). Hemicrania este de altfel forma cea mai frecvent întâlnită în migrenă, uneori generalizată, cuprinzând tot capul. Cefaleea se poate instala acut, brusc, de obicei în legătură cu stres sau efort fizic intens, dar ea poate fi și cronică.
Caracterul durerii poate fi sub formă de înțepături (ascuțită), sub formă de presiune (tensiune) sau “surdă”. Ca și durată aceasta poate fi constantă sau intermitentă.
Organizația Mondială a Sănătății declară că 1 din 20 de persoane din țările dezvoltate suferă zilnic de un episod de cefalee tensională.
Clasificarea cefaleei și principalele simptome
Cefaleea este de 3 tipuri : primară, secundară și nevralgică (durerea facială).
Cefaleea primară cuprinde: cefaleea tensională, migrena și cefaleea “cluster”
Cefaleea tensională
Este cea mai frecventă formă de cefalee, întâlnită preponderent la femei. Este de intensitate moderată și nu afectează activitatea zilnică a pacientului. De obicei nu este însoțită de greață sau vărsături iar examenul neurologic efectuat de medicul specialist este de întotdeauna normal.
Migrena
Poate să apară atât la adulți cât și la copii . La adulți este mai frecvent întâlnită la femei decât la bărbați.
Cele mai frecvente simptome de acompaniament sunt: fotosensibilitatea, sensibilitatea la zgomote, greața și vărsăturile. Cea mai frecventă (80%) formă de migrenă este cea “fără aură”, însă se poate întâlni și varianta de migrenă “cu aură”. Migrena “cu aură” (prodromul) înseamnă modificări de dispoziție (iritabilitate, depresie), modificări de gust sau miros și somnolență exagerată sau stare de tensiune.
În migrenă se descriu triggeri (situații care declanșează criza dureroasă): flashurile luminoase (o imagine la TV care apare și dispare foarte repede), lumina fluorescentă, razele soarelui reflectate. Alți triggeri sunt: stresul și oboseala, modificările hormonale precum și anumite alimente: sosul de soia, brânza maturată, murăturile, etc.
Cefaleea “cluster”
Este un tip de cefalee mai rar întâlnită și afectează preponderent bărbații tineri. Aceasta survine ciclic, cu perioade fără durere și este descrisă ca fiind o durere unilaterală, de obicei deasupra sau în spatele ochiului. Ochiul afectat poate fi roșu, cald , să lăcrimeze și să fie însoțit de congestie nazală sau rinoree. Este o durere de intensitate foarte mare. De obicei durerea apare de două ori/zi, iar fiecare episod dureros durează aprox 30-90 de minute. De regulă apare în aceeași perioadă de timp a zilei și poate chiar să trezească pacientul din somn.
Cefaleea secundară
Survine în urma altor afecțiuni cum ar fi: infecții la nivelul dinților, sinuzite, otite, zona Zoster oculară sau la nivelul frunții, dar și infectii amenințătoare de viață (meningită sau encefalita) sau traumatisme la nivelul capului sau gâtului. Tot în această categorie intră și cefaleea ca și reacție adversă medicamentoasă dată de abuzul de medicamente precum și cefaleea dată de excesul de alcool (mahmureala).
Cefaleea nevralgică
Înseamnă durerea de nervi. Cea mai frecventă nevralgie facială este nevralgia de trigemen. Durerea este severă, lancinantă, se declanșează și se intensifică atunci când pacientul mestecă sau vorbește , poate fi însoțită de febră sau subfebrilitate și poate sa apară pierderea sau reducerea permanentă sau temporară a vederii la unul sau la ambii ochi.
Tratamentul cefaleei
Cefaleea tensională, se tratează în primul rând cu medicație analgezică sau antiinflamatoare: aspirină, algocalmin, paracetamol. Atrag atenția asupra faptului că toate medicamentele pot avea reacții adverse și pot avea interacțiuni medicamentoase. Dacă cefaleea este severă și devine repetitivă, este important să cereți sfatul unui specialist care să vă îndrume în privința pașilor următori: investigații clinice, paraclinice și tratament.
De asemenea, mai există metode de tratament non-farmacologice: managementul stresului, masaj, tehnici de respirație și de relaxare.
Tratamentul cefaleei “cluster” este apanajul specialistului neurolog , deoarece este un tratament complex atât în privința episodului acut cât și prevenția recurenței episoadelor dureroase. Este foarte important să se schimbe stilul de viață, iar cele mai importante măsuri sunt abandonarea fumatului, consumul redus de alcool și igiena somnului.
Cea mai importantă recomandare este ca pacientul să-și țină un jurnal personal în care să-și noteze toate episoadele dureroase și în ce condiții au fost declanșate încercând astfel să le evite.
Studii care sunt în desfășurare au demonstrat că unele suplimente alimentare au efecte benefice asupra prevenției crizelor migrenoase. Acestea sunt: magneziul, vitamina B2, extractul de rădăcină de nuc și extractul de iarbă moale.
Tratamentul migrenei se stabilește în funcție de severitatea crizelor dureroase, de durata lor, precum și de impactul asupra activității zilnice. Se începe cu medicamente analgezice uzuale. Noi studii demonstrează eficacitatea terapiei cu anticorpi monoclonali și alte terapii prin neuromodulare.
Cefaleea dată de abuzul de medicamente se tratează prin eliminarea factorului cauzator: medicamentele analgezice.
Când trebuie să apelăm la un specialist?
Este important să apelăm cât mai repede la un specialist în momentul în care apar următoarele semne și simptome de alarmă:
- durere nou apărută sau schimbarea caracterului durerii;
- cefalee nou apărută la un pacient peste 50 de ani sau la copii înaintea pubertății- poate semnifica o tumoră cerebrală sau nevralgie;
- durere evolutivă, care crește în intensitate, devine mai frecventă și afectează viața și activitatea obișnuită;
- cefalee apărută în urma unui traumatism cranio-cerebral sau a unui accident;
- durere bruscă, intensă, cu caracter de “plesnitură”- poate sugera o hemoragie subarahnoidiană;
- migrenă “cu aură” atipică, având durată mai mare de 60 de minute sau care se însoțește de fenomene neurologice (pareze sau parestezii la nivelul membrelor, tulburări de echilibru, de vedere), sau pierderea cunoștinței;
- cefalee însoțită de febră sau subfebrilitate, erupție cutanată, rigiditate la nivelul cefei și a coloanei vertebrale cervicale și confuzie- poate indica encefalită sau meningită;
- durere intensă oculară însoțită de înroșirea și lăcrimarea ochiului- poate semnifica debutul Zonei Zoster ocular sau a cefaleei de tip “cluster”;
- durere de cap însoțită de grețuri și vărsături importante și greu de controlat la domiciliu;
- durere de cap asociată cu fenomene neurologice: reducerea sau pierderea sensibilității sau controlului unui membru, tulburări de echilibru, incoerență în vorbire, dificultăți de concentrare, comportament nepotrivit, convulsii, tulburări de vedere- vedere dublă, vedere încețoșată.
Recomandarea specialistului
Dacă lucrați mult timp la birou, faceți pauze în care să vă ridicați și să faceți exerciții de întindere și relaxarea a musculaturii.
Acordați atenție hidratării, alimentației sănătoase și igienei somnului.
Fiți conștienți de semnele de alarmă ale unei afecțiuni severe și adresați-vă cât mai repede unui medic specialist (medicină internă sau neurolog). Cele mai multe tipuri de cefalee pot fi diagnosticate prin anamneză (discuția cu pacientul), lucru care poate fi realizat și prin intermediul telemedicinei, dacă timpul sau condițiile nu vă permit să vă deplasați la un cabinet medical. Medicul, fie el internist sau neurolog va putea să spună dacă este cazul să vă prezentați la un consult și dacă trebuie să completați cu alte investigații.
Pentru tine-n online,
ATLAS
