Ecolalie - ce este, cum o recunoști și cum poate ajuta terapia?

Înțelegerea diferitelor tipuri de ecolalie și a funcțiilor lor este esențială pentru a aborda acest fenomen în mod eficient. 

Definiție ecolalia – ce este și cum se manifestă?

Ecolalia reprezintă repetarea automată a cuvintelor sau frazelor auzite de la alte persoane. Acest fenomen apare frecvent la copiii cu tulburări de spectru autist, manifestându-se la aproximativ 75% dintre aceștia. Cu toate acestea, prin definiție, ecolalia nu este o boală în sine, ci un simptom care poate apărea în diverse afecțiuni neurologice și de dezvoltare.

Există două tipuri principale de ecolalie: imediată și întârziată. În cazul ecolaliei imediate, copilul repetă pe loc ceea ce tocmai a auzit. Ecolalia întârziată implică reproducerea unor cuvinte sau fraze auzite anterior, uneori la ore sau chiar zile distanță.

Manifestările ecolaliei pot include:

• Repetarea întrebărilor în loc de a răspunde la ele
• Reproducerea exactă a unor replici din desene animate sau reclame
• Utilizarea frazelor memorate pentru a exprima nevoi sau dorințe
• Repetarea cuvintelor cu aceeași intonație și accent ca sursa originală

Este important de reținut că ecolalia poate avea diverse funcții comunicative pentru copiii cu autism, de la exprimarea dorințelor până la autoreglare emoțională. Deși poate părea neobișnuită pentru cei din jur, ecolalia reprezintă adesea o etapă în dezvoltarea limbajului la acești copii.

Tipuri de ecolalie și funcțiile lor

Înțelegerea diferitelor tipuri de ecolalie și a funcțiilor lor este esențială pentru a aborda acest fenomen în mod eficient. 

Tipuri de ecolalie

• Ecolalia imediată

1. 1. • Apare atunci când o persoană repetă un cuvânt sau o frază imediat după ce a auzit-o.
      • Ex: Cineva spune „Vrei apă?” și persoana răspunde tot cu „Vrei apă?” în loc de „Da” sau „Nu”.

• Ecolalia întârziată

1. 1. • Se referă la repetarea unui cuvânt sau a unei fraze după o anumită perioadă de timp (minute, ore sau chiar zile).
      • Ex: O persoană aude o replică într-un desen animat și o repetă ulterior, fără contextul inițial.

• Ecolalia funcțională 

1. 1. • Cuvintele sau frazele repetate au un scop comunicativ sau expresiv.
      • Ex: Repetarea „Vrei apă?” poate însemna că persoana chiar dorește apă.

• Ecolalia non-funcțională

1. 1. • Repetarea pare a fi automată, fără o intenție clară de a comunica ceva.
      • Ex: Persoana repetă fraze din reclame sau melodii fără legătură cu situația de față.

• Ecolalia mitigată

1. • Cuvintele sau frazele repetate sunt modificate ușor, arătând un anumit nivel de înțelegere și adaptare.
   • Ex: Dacă aude „Hai afară!” și răspunde „Afară, da!” — există o ajustare a mesajului.

Ecolalia îndeplinește diverse funcții comunicative și cognitive pentru copii, în special pentru cei cu tulburări de spectru autist. Aceste funcții includ:

• Formularea cererilor: Copilul poate repeta o frază auzită anterior pentru a cere ceva;
• Inițierea sau menținerea interacțiunii sociale: Repetarea poate fi o modalitate de a începe sau continua o conversație.
• Atragerea atenției: Ecolalia poate fi folosită pentru a evidenția un obiect sau o situație.
• Exprimarea unui protest sau refuz: Repetarea unei fraze negative poate indica dezacordul.
• Confirmarea unei dorințe sau a unui răspuns afirmativ: Repetarea poate întări o afirmație.
• Transmiterea unei stări emoționale: Anumite fraze repetate pot exprima bucurie, tristețe sau alte emoții.
• Autoreglare și calmare: În situații stresante, repetarea poate avea un efect liniștitor.

Un aspect important de menționat este că ecolalia la copiii normali este considerată o etapă firească în învățarea limbajului până la vârsta de aproximativ 2 ani și jumătate. După această vârstă, persistența ecolaliei poate indica o întârziere în dezvoltarea limbajului sau prezența unei tulburări de comportament sau personalitate.

Cercetătorii au observat că ecolalia poate evolua în timp la copiii cu autism, urmând un tipar specific:

1. Inițial, copiii repetă fragmente de limbaj fără a înțelege sensul.
2. Ulterior, încep să modifice și să recombine aceste fragmente (ecolalie atenuată).
3. Pe măsură ce înțelegerea limbajului crește, copiii folosesc propoziții scurte sau cuvinte izolate pentru a se exprima.
4. Treptat, limbajul devine mai spontan și flexibil, cu apariții ocazionale ale ecolaliei.

Această evoluție subliniază importanța ecolaliei ca etapă în dezvoltarea comunicării la copiii cu autism și necesitatea unei abordări terapeutice adecvate pentru a sprijini acest proces.

Cauzele ecolaliei și afecțiunile asociate

Ecolalia poate avea multiple cauze și este asociată cu diverse afecțiuni neurologice și de dezvoltare. Principalele cauze includ:

• Tulburări de spectru autist;
• Întârzieri în dezvoltarea limbajului;
• Leziuni ale lobilor frontali ai creierului;
• Dezechilibre ale neurotransmițătorilor (în special ale dopaminei);
• Anxietate și stres.

Afecțiunile frecvent asociate cu ecolalia includ:

• Autism și sindromul Asperger;
• Sindromul Tourette;
• Schizofrenie;
• Afazii;
• Demență (inclusiv boala Alzheimer);
• Traumatisme cranio-cerebrale;
• Accidente vasculare cerebrale.

Factori care pot influența apariția ecolaliei includ:

• Stimuli nefamiliari sau situații noi;
• Interacțiunea cu persoane necunoscute;
• Nivelul de anxietate și stres;
• Capacitatea de procesare a informațiilor lingvistice;
• Dezvoltarea abilităților de comunicare socială.

Înțelegerea acestor cauze și factori asociați este esențială pentru dezvoltarea unor strategii de intervenție eficiente și personalizate.

Ecolalia în dezvoltarea normală a copiilor

În timp ce ecolalia poate fi asociată cu diverse afecțiuni, este important să recunoaștem rolul său în dezvoltarea normală a copiilor. Ecolalia la copiii normali reprezintă un fenomen frecvent întâlnit în dezvoltarea timpurie. Acest comportament joacă un rol important în procesul de învățare a limbajului, ajutând la însușirea, dezvoltarea și consolidarea abilităților lingvistice. Permite copiilor să exerseze sunetele și structurile limbii materne și facilitează înțelegerea modului în care funcționează comunicarea verbală.

În primii ani de viață, copiii învață limbajul prin imitarea sunetelor și cuvintelor auzite în jurul lor. Această repetare este esențială pentru dezvoltarea abilităților de vorbire și înțelegere a limbajului. Ecolalia la copiii normali tinde să dispară în mod natural pe măsură ce copilul crește și își dezvoltă propriile abilități de limbaj, fiind înlocuită treptat cu vorbirea spontană și comunicarea intenționată.

Specialiștii consideră că ecolalia face parte din procesul normal de achiziție a limbajului până la vârsta de aproximativ 30 de luni. După această vârstă, persistența ecolaliei poate indica necesitatea unei evaluări mai aprofundate a dezvoltării copilului.

Abordări terapeutice și strategii de comunicare

Având în vedere complexitatea ecolaliei și impactul său asupra dezvoltării copilului, este esențial să explorăm abordările terapeutice și strategiile de comunicare eficiente. Tratamentul ecolaliei necesită o abordare personalizată și multidisciplinară. Principalele abordări terapeutice includ:

• Terapia logopedică: Ajută la dezvoltarea abilităților de comunicare funcțională.
• Terapia prin muzică: Poate stimula dezvoltarea limbajului și expresivitatea.
• Terapia cognitiv-comportamentală: Adresează aspectele cognitive și comportamentale ale ecolaliei.
• Suport educațional specializat: Adaptează mediul de învățare la nevoile specifice ale copilului.

Strategii de comunicare eficiente pentru interacțiunea cu persoanele care prezintă ecolalie includ:

• • Observarea limbajului corporal: Poate oferi indicii despre intențiile de comunicare.
  • Interpretarea tonului și contextului: Ajută la înțelegerea sensului din spatele repetițiilor

• Adaptarea răspunsurilor: Oferă modele de comunicare adecvate și încurajează interacțiunea. De exemplu, dacă un copil repetă întrebarea „Vrei apă?”, în loc să răspunzi doar cu „Da” sau „Nu”, poți modela un răspuns funcțional spunând: „Da, vreau apă, te rog.” Acest lucru îi oferă copilului un exemplu clar despre cum să își exprime dorințele într-un mod adecvat. Sau, dacă repetă fraza dintr-un desen animat precum „Mai vreau!” în timp ce arată spre o gustare, îi poți răspunde: „Vrei mai mulți biscuiți? Spune: Vreau biscuiți, te rog.”

• Crearea unui mediu suportiv: Reduce anxietatea și facilitează comunicarea.
• Utilizarea comunicării vizuale: Poate completa sau înlocui comunicarea verbală.
• Oferirea de timp pentru procesare: Permite persoanei să înțeleagă și să răspundă la mesaje.

Este crucial să înțelegem că ecolalia poate servi ca mecanism de adaptare pentru procesarea informațiilor verbale și participarea la interacțiuni sociale. Abordarea terapeutică trebuie să țină cont de funcțiile specifice ale ecolaliei pentru fiecare individ și să se concentreze pe dezvoltarea unor modalități de comunicare mai eficiente și funcționale.

Recomandări pentru părinți

Ecolalia este un fenomen complex care joacă un rol important în dezvoltarea limbajului, atât în cazul copiilor cu dezvoltare tipică, cât și în cazul celor cu tulburări de neurodezvoltare. Înțelegerea ecolaliei este esențială pentru părinții copiilor care manifestă acest comportament. Ecolalia nu este neapărat un semn negativ, ci poate reprezenta o etapă în dezvoltarea limbajului copilului. Până la vârsta de 2 ani și jumătate, ecolalia este considerată normală și ajută la însușirea limbajului.

Recomandări pentru părinți:

• Fiți răbdători și oferiți timp copilului pentru a procesa informația și a răspunde.
• Folosiți un limbaj simplu și clar în comunicarea cu copilul.
• Încurajați comunicarea funcțională prin modelare și recompense pozitive.
• Colaborați cu specialiști pentru a dezvolta strategii personalizate.
• Creați un mediu suportiv și predictibil pentru a reduce anxietatea copilului.
• Observați și notați contextele în care apare ecolalia pentru a înțelege funcțiile sale.
• Participați activ la terapia copilului și aplicați strategiile învățate și acasă.

Cum să observați progresul copilului:

Pe măsură ce aplicați strategiile potrivite și colaborați cu terapeuții, urmăriți evoluția limbajului copilului. Notați momentele în care ecolalia devine mai funcțională — de exemplu, când copilul începe să folosească fraze memorate pentru a-și exprima dorințele sau să adapteze replici din desene animate la contexte reale. Aceste semne indică faptul că ecolalia evoluează de la o simplă repetiție la o formă de comunicare tot mai intenționată.

În final, este esențial ca părinții să privească ecolalia nu ca pe un obstacol, ci ca pe o etapă importantă în procesul de învățare a limbajului.

Cu sprijin constant, răbdare și metode personalizate, majoritatea copiilor pot progresa semnificativ, dezvoltând abilități de comunicare tot mai clare și eficiente. Fiecare pas înainte, oricât de mic, reprezintă o victorie în călătoria lor spre o comunicare mai independentă și autentică.

Iar dacă ai nevoie de ajutor, specialiștii noștri te pot îndruma. 

Surse: 

1. Prizant, B. M., & Duchan, J. F. (1981). The functions of immediate echolalia in autistic children. Journal of Speech and Hearing Disorders, 46(3), 241-249.https://www.researchgate.net/publication/15921268_The_Functions_of_Immediate_Echolalia_in_Autistic_Children
2. Sterponi, L., & Shankey, J. (2014). Rethinking echolalia: repetition as interactional resource in the communication of a child with autism. Journal of Child Language, 41(2), 275-304. https://www.cambridge.org/core/journals/journal-of-child-language/article/abs/rethinking-echolalia-repetition-as-interactional-resource-in-the-communication-of-a-child-with-autism/CCD5013AF13EB6595EA518427218E044
3. Prizant, B. M., & Rydell, P. J. (1984). Analysis of functions of delayed echolalia in autistic children. Journal of Speech and Hearing Research  https://barryprizant.com/wp-content/uploads/2015/07/functions_de_1984.pdf