În anul 2017, peste 30.000 de copii sufereau de autism doar în România. În America de exemplu, anumite studii efectuate de către centrele de control și prevenirea bolilor, au arătat faptul că 1 copil din 59 este afectat de această tulburare, căreia însă dacă i se acorda o atenție sporită în copilărie, poate fi depistată din timp.
Autismul este o condiție complexă care afectează modul în care copiii percep lumea, interacționează cu cei din jur și învață să comunice. Fiecare copil cu autism este unic, iar simptomele pot varia semnificativ, ceea ce face ca abordările terapeutice să fie personalizate în funcție de nevoile fiecărui copil. Identificarea precoce și intervenția timpurie sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții copiilor care se confruntă cu această tulburare.
Ce este autismul
Autismul este o tulburare de dezvoltare neurobiologică complexă care influențează modul în care copiii comunică, interacționează social și percep lumea din jur. Această condiție face parte din spectrul tulburărilor autiste și se caracterizează prin:
- Provocări în comunicare și interacțiune socială;
- Comportamente repetitive și interese restrânse;
- Dificultăți în procesarea informațiilor senzoriale.
De obicei, semnele autismului la copii apar în primii ani de viață, cel mai frecvent înainte ca copilul să împlinească 3 ani. Intensitatea simptomelor variază semnificativ de la un copil la altul, motiv pentru care se folosește termenul de “spectru”.
Copiii cu autism pot prezenta:
- Întârzieri în dezvoltarea limbajului;
- Greutăți în a înțelege emoțiile și expresiile faciale ale celorlalți;
- Tendința de a evita contactul vizual;
- Preferința pentru rutine și rezistența la schimbări;
- Mișcări repetitive, cum ar fi fluturatul mâinilor;
- Pasiuni intense pentru anumite subiecte sau obiecte.
Deși autismul nu are un tratament curativ, intervenția timpurie prin terapii comportamentale și educaționale poate îmbunătăți semnificativ dezvoltarea și calitatea vieții copiilor afectați. Fiecare copil cu autism este unic, iar abordarea terapeutică trebuie adaptată nevoilor sale specifice.
Simptome și semne ale autismului la copii
Autismul se manifestă printr-o serie de simptome și semne care pot varia în intensitate de la un copil la altul. Principalele manifestări includ:
Dificultăți în comunicare și interacțiune socială:
- Întârzieri în dezvoltarea limbajului sau absența vorbirii.
- Evitarea contactului vizual.
- Lipsa de răspuns când sunt strigați pe nume.
- Probleme în înțelegerea și exprimarea emoțiilor.
- Preferința pentru singurătate și dezinteres față de alți copii.
- Incapacitatea de a iniția sau susține conversații.
Comportamente repetitive și interese restrânse:
- Mișcări repetitive precum fluturatul mâinilor sau legănatul.
- Aranjarea obsesivă a jucăriilor sau obiectelor.
- Preocupare intensă pentru anumite subiecte sau obiecte.
- Aderență rigidă la rutine și rezistență la schimbări.
- Sensibilitate crescută la stimuli senzoriali (sunete, lumini, texturi).
Semne de autism observabile la vârste mici:
- Absența zâmbetului social până la 6 luni.
- Lipsa gânguritul reciproc până la 9 luni.
- Absența gesturilor comunicative (arătatul cu degetul) până la 12 luni.
- Niciun cuvânt rostit până la 16 luni.
- Nicio propoziție formată din două cuvinte până la 24 de luni.
- Pierderea unor abilități de limbaj sau sociale dobândite anterior.
Este important de reținut că simptomele autismului la copii pot apărea în diverse combinații și grade de severitate. Identificarea precoce și intervenția timpurie sunt cruciale pentru îmbunătățirea prognosticului copiilor cu autism.
Comportamentul copiilor cu autism
Copiii cu autism prezintă o serie de comportamente distinctive care îi diferențiază de cei cu dezvoltare tipică. Aceste manifestări pot varia în intensitate și frecvență, dar în general includ:
Provocări în comunicare și interacțiune socială
- Evitarea sau menținerea sporadică a contactului vizual.
- Lipsa de răspuns când sunt strigați pe nume.
- Preferința pentru singurătate și dezinteres față de alți copii.
- Dificultăți în a iniția sau menține conversații.
- Probleme în înțelegerea și exprimarea emoțiilor.
Comportamente repetitive și interese restrânse
- Mișcări stereotipe precum fluturatul mâinilor sau legănatul corpului.
- Aranjarea obsesivă a jucăriilor sau obiectelor.
- Preocupare intensă pentru anumite subiecte sau obiecte.
- Aderență rigidă la rutine și rezistență la schimbări.
- Sensibilitate crescută la stimuli senzoriali (sunete, lumini, texturi).
Alte manifestări ale autismului la copii
- Întârzieri în dezvoltarea limbajului sau absența vorbirii.
- Ecolalie (repetarea cuvintelor sau frazelor auzite).
- Dificultăți în jocul imaginativ sau simbolic.
- Reacții emoționale intense sau neobișnuite.
- Comportamente de autostimulare (stimming).
Este esențial să înțelegem că comportamentul copiilor cu autism poate fi influențat de mediul înconjurător și de sprijinul pe care îl primesc. Intervenția timpurie și terapiile specializate pot contribui semnificativ la îmbunătățirea abilităților de comunicare și sociale ale acestor copii.
Identificarea semnelor timpurii de autism la bebeluși și copii mici este crucială pentru intervenția precoce și îmbunătățirea prognosticului pe termen lung. Părinții și îngrijitorii ar trebui să fie atenți la următoarele indicii:
La bebeluși (0-12 luni):
- Nu răspunde la numele său până la 9 luni.
- Contact vizual redus sau absent.
- Absența zâmbetului social până la 6 luni.
- Lipsa gânguritul reciproc până la 9 luni.
- Nu folosește gesturi comunicative (de exemplu, arătatul cu degetul) până la 12 luni.
La copii de 1-2 ani:
- Întârzieri în dezvoltarea limbajului (niciun cuvânt până la 16 luni).
- Nu formează propoziții din două cuvinte până la 24 de luni.
- Pierderea unor abilități de limbaj sau sociale dobândite anterior.
- Nu se implică în jocuri de imitație până la 18 luni.
- Preferă jocul solitar, evitând interacțiunea cu alți copii.
Este important de menționat că prezența acestor semne nu înseamnă neapărat un diagnostic de autism, dar ar trebui să determine părinții să consulte un specialist.
Alte semne de alarmă:
- Mișcări repetitive ale corpului (legănat, fluturatul mâinilor).
- Reacții neobișnuite la sunete, mirosuri, gusturi, texturi sau imagini.
- Fixație pe anumite obiecte sau subiecte.
- Dificultăți în adaptarea la schimbări în rutină.
Părinții care observă aceste semne timpurii de autism la copiii lor ar trebui să discute cu pediatrul pentru o evaluare completă.
Diagnosticarea autismului la copii
Procesul de diagnosticare a autismului la copii este complex și necesită o abordare multidisciplinară. Identificarea precoce a autismului este esențială pentru intervenția timpurie și îmbunătățirea prognosticului. Procesul de diagnosticare implică de obicei următoarele etape:
Screening inițial
Medicii pediatri efectuează screeninguri de dezvoltare la controalele de rutină, în special la vârstele de:
- 18 luni.
- 24 luni.
Părinții care observă semne de autism la copii de 2 ani sau mai devreme ar trebui să solicite o evaluare cât mai curând.
Evaluare comprehensivă
Dacă screeningul indică posibile probleme, se recomandă o evaluare detaliată care poate include:
- Observarea comportamentului copilului.
- Evaluarea dezvoltării cognitive și a limbajului.
- Testarea auzului și a vederii.
- Analize genetice și metabolice.
Diagnostic
Diagnosticul de autism la copii de 3 ani sau 4 ani este pus de obicei de o echipă multidisciplinară formată din:
- Psihiatru pediatru.
- Psiholog.
- Logoped.
- Terapeut ocupațional.
Instrumente de diagnosticare
Specialiștii folosesc instrumente standardizate precum:
- Autism Diagnostic Observation Schedule (ADOS).
- Autism Diagnostic Interview-Revised (ADI-R).
Importanța diagnosticării precoce
Diagnosticarea precoce a autismului, ideal înainte de vârsta de 3 ani, permite:
- Inițierea timpurie a terapiilor comportamentale.
- Adaptarea mediului educațional la nevoile copilului.
- Oferirea de suport adecvat familiei.
- Îmbunătățirea semnificativă a prognosticului pe termen lung.
Părinții care suspectează semne de autism la copilul lor ar trebui să solicite o evaluare de specialitate cât mai curând posibil, pentru a beneficia de avantajele intervenției timpurii.
Forme și tipuri de autism – severitatea simptomelor
Înțelegerea diferitelor forme de autism și a variațiilor în severitatea simptomelor este esențială pentru o abordare personalizată a tratamentului și intervenției. Autismul este o tulburare de spectru, ceea ce înseamnă că manifestările și severitatea simptomelor pot varia considerabil de la o persoană la alta. Principalele forme de autism includ:
Autismul clasic
- Caracterizat prin dificultăți semnificative în comunicare și interacțiuni sociale.
- Comportamente repetitive și interese restrânse.
- Simptome evidente încă de la o vârstă fragedă.
Sindromul Asperger
- Inteligență normală sau peste medie.
- Dezvoltare tipică a limbajului.
- Dificultăți în interacțiunile sociale și comportamente repetitive.
Autismul atipic
- Prezintă doar o parte din simptomele autismului.
- Poate fi mai greu de diagnosticat.
- Simptomele pot fi mai subtile sau mai puțin severe.
Severitatea simptomelor
Severitatea tulburării de spectru autist este clasificată în trei niveluri:
- Nivel 1 (ușor): Necesită sprijin
- Dificultăți ușoare în comunicare și interacțiune socială.
- Comportamente repetitive care interferează minim cu funcționarea zilnică.
- Nivel 2 (moderat): Necesită sprijin substanțial
- Deficite marcate în abilitățile de comunicare verbală și non-verbală.
- Dificultăți evidente în adaptarea la schimbări.
- Nivel 3 (sever): Necesită sprijin foarte substanțial
- Deficite severe în comunicare și interacțiune socială.
- Comportamente repetitive care interferează semnificativ cu funcționarea zilnică.
Este important de reținut că simptomele autismului pot evolua în timp și că intervenția timpurie și terapia adecvată pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții persoanelor cu autism, indiferent de severitatea inițială a simptomelor.
Cum se tratează autismul?
Din păcate, deși mulți părinți sunt în căutarea unui leac miraculos pentru a vindeca autismul, acesta nu există decât sub formă de terapie și ajutor specializat, pe care îl poți primi oricând și oriunde, prin intermediul ședințelor la cabinetul specialistului sau al ședințelor online.
Solicitarea acestui ajutor trebuie să vină imediat când se observă instalarea autismului și anume, în cele mai multe cazuri, când se observă faptul că după o anumită perioadă de timp (un an, un an și jumătate de la nașterea copilului), acesta își pierde din cunoștințele dobândite: uită cuvintele pe care le-a învățat, pierde contactul vizual, pare rupt de la realitate, se joacă în mod greșit cu jucăriile sale etc).
Intervenția timpurie și terapia adecvată sunt esențiale în gestionarea autismului și îmbunătățirea calității vieții copiilor afectați. Cercetările au demonstrat că intervenția precoce poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării copiilor cu autism, îmbunătățind prognosticul pe termen lung.
Principalele beneficii ale intervenției timpurii includ:
- Dezvoltarea abilităților de comunicare și sociale.
- Reducerea comportamentelor problematice.
- Îmbunătățirea funcționării cognitive.
- Creșterea șanselor de integrare școlară și socială.
Terapia joacă un rol crucial în recuperarea copiilor cu autism. Cele mai eficiente abordări terapeutice includ:
Terapia comportamentală aplicată (ABA)
Această terapie educațională se concentrează pe modificarea comportamentelor prin tehnici de învățare structurate și recompense. ABA poate ajuta copiii să-și dezvolte abilitățile de comunicare, sociale și de autonomie.
Terapia ocupațională
Ajută copiii să-și îmbunătățească abilitățile motorii fine și grosiere, precum și autonomia în activitățile zilnice.
Terapia logopedică
Logopedia esențială pentru dezvoltarea limbajului și a abilităților de comunicare verbală și non-verbală.
Terapia psihologică
Oferă suport emoțional și ajută copiii să-și gestioneze anxietatea și alte probleme asociate autismului.
Este important ca terapia educațională să fie personalizată în funcție de nevoile specifice ale fiecărui copil. O abordare multidisciplinară, care combină diferite tipuri de terapii, poate oferi cele mai bune rezultate în recuperarea copiilor cu tulburări de spectru autist.
Părinții joacă un rol vital în procesul terapeutic, fiind necesară implicarea lor activă și continuarea intervențiilor în mediul familial. Educarea și sprijinirea familiei sunt aspecte esențiale ale unui program terapeutic eficient.
Autismul reprezintă o provocare semnificativă atât pentru copii, cât și pentru familiile acestora, însă, cu un diagnostic precoce, intervenții adecvate și ajutor specializat, există un potențial real pentru îmbunătățirea vieții celor afectați. Este esențial ca părinții și îngrijitorii să fie vigilenți și să observe semnele timpurii, având în vedere că fiecare copil cu autism este unic, iar abordările terapeutice trebuie să fie adaptate nevoilor specifice ale fiecăruia.
Implicarea activă a părinților, un sprijin constant în procesul terapeutic și accesul la ajutor specializat, inclusiv psihologi, terapeuți și educatori specializați, sunt esențiale în susținerea dezvoltării copiilor. Așadar, cu o intervenție timpurie, sprijin adecvat și ajutor specializat, copiii cu autism pot atinge un nivel de autonomie și integrare în societate, având un impact pozitiv pe termen lung asupra calității vieții lor.
Surse
- Centers for Disease Control and Prevention. (2021). Autism Spectrum Disorder (ASD). https://www.cdc.gov/ncbddd/autism/index.html
- National Institute of Mental Health. (2022). Autism Spectrum Disorder. https://www.nimh.nih.gov/health/topics/autism-spectrum-disorders-asd
- World Health Organization. (2021). Autism spectrum disorders. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/autism-spectrum-disorders
