În ultimii ani, s-a scris mult despre cum oamenii au început să prefere să se izoleze, în loc să ia parte la interacțiuni sociale. Acest fenomen a luat amploare pentru că am început să devenim dependenți de tehnologie și de rețelele sociale. Acestea ne ajută să păstrăm legătura cu familia și prietenii dar, în același timp, ne simțim mai pierduți decât am fost vreodată. Putem să intrăm în contact cu cei dragi aproape oricând și de oriunde, dar avem mii de prieteni pe Facebook cu care nu am format (și nu vom forma) niciodată o conexiune emoțională profundă – iar asta ne face să ne simțim triști.
Psihologul Sherry Turkle scrie că suntem “singuri, dar împreună” și că prețul plătit este unul descris de imposibilitatea a crește relații intime și de lungă durată cu cei din jur, iar că această activitate frenetică de a strânge cât mai mulți prieteni virtuali reduce capacitatea noastră de a înțelege beneficiile cu care vin momentele de singurătate.
Iar studenții fac parte dintr-un segment al populației grav ignorat. Majoritatea se rup de prieteniile din copilărie și de familie în momentul în care pleacă în altă regiune a țării (sau a lumii) să aibă parte de studii superioare. Deborah J. Cohan, profesor universitar, spune că studenții încep anul mai stresați, mai anxioși și mai depresivi decât s-a observat vreodată.
Tinerii dorm cu telefoanele lângă pernă pentru a fi mereu conectați cu lumea exterioară, dar doar ca simpli observatori, și când sunt afară își scot mereu telefonul ca să nu pară că sunt singuri. Să trimiți un mesaj, în loc să te vezi cu altă persoană față în față, sau să dai un telefon, pare să creeze mai puțină anxietate pentru ei.
“Majoritatea studenților mei nu au învățat diferența importantă între plăcerea de a fi singur și izolarea socială. Astfel, mulți nu înțeleg beneficiile momentelor de solitudine și nu apreciază când sunt singuri, preferând să se concentreze mai mult pe perfecționarea aptitudinilor de a se izola,” spune Deborah.
La nivel național, în SUA, părinții sunt preocupați, în mod evident, de copii lor, care se plâng că se simt singuri.
Ce pot face părinții și studenții?
Primul pas este ca tinerii să înțeleagă că aceste gânduri sunt cât se poate de normale. Este important de reținut că pentru majoritatea studenților, primul an de facultate este unul foarte greu – lipsa prietenilor, presiunea de a excela academic, confuzia creată de cursurile pe care le au, probabil și din cauza așteptărilor prea mari, duce la declanșarea anxietății și a episodului depresiv.
De obicei, durează cel puțin un an până când poți să te acomodezi cu noul mediu și dacă te izolezi doar pentru că ești anxios în preajma altor persoane, nu vei ajunge să cunoști oameni noi.
Terapeuții le recomandă studenților să iasă din zona lor de confort și să accepte faptul că singurătatea nu înseamnă izolare – ai nevoie de timp pentru tine, să-ți cultivi cunoștințele și să faci acele activități care nu necesită un colectiv. În același timp, studenții trec prin foarte multe schimbări și simt că nu au o rutină care le oferă stabilitate emoțională – spre exemplu, majoritatea se simt forțați să-și impresionezi noii colegi, iar interacțiunile cu prietenii vechi, cu care simt confortabili, nu prea mai există (cadența este redusă drastic ori dispare complet).
Terapeuții le recomandă studenților să încerce să țină contactul cu cei dragi, chiar dacă este și sub forma unui scurt mesaj.
Părinților le este mai greu să-și dea seama de declanșarea episodului depresiv la copil pentru că acesta nu mai trăiește în casa părintească, iar timpul petrecut împreună este limitat. Când părintele suspectează că fiul sau fiica se luptă cu depresie sau anxietate, cea mai bună abordare este să fie un bun ascultător – nu judeca persoana depresivă pentru tristețea și lipsa de speranță de care dă dovadă spunându-i că nu are de ce să se simtă așa.
Părintele trebuie să-și încurajeze copilul să vorbească deschis despre problemele pe care le resimte și să-l ajute să meargă la terapeut pentru că simptomele se vor agrava cu timpul – iar riscul de suicid nu este o ficțiune, chiar există!
Studenții au nevoie să fie activi constant pentru că presiunea de a excela academic, și cea de a intra pe piața de muncă, este considerabilă. Fapt ce lasă puțin timp liber pentru a te hrăni sănătos sau de a avea parte de ședințe cu un specialist psihoterapeut care te poate asculta și îndruma când ai nevoie.
Ajutorul specializat este la un click distanță, iar psihoterapia online s-a dovedit a fi la fel de eficientă ca cea offline.
